31,383 matches
-
și o cazare satisfăcătoare. Promovarea Deltei Dunării, ca rezervație de interes mondial ar putea influența pozitiv chiar și imaginea României în lume. Dezvoltarea turismului în această zonă va trebui făcută însă, prin reglementări stricte, doar în limitele capacității de suport ecologic. Știați că... Hasmacul este o formațiune vegetală, cu caracteristici subtropicale, alcătuită din plopi, ulmi, stejari, arbuști și plante agățătoare precum vița sălbatică, iedera, carpenul și o liană (Periploca graeca)? Tisa (Taxus baccata) este un conifer deosebit de rar și foarte căutat
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
inclus și turismul de factură profesională, practicat ocazional, de către anumite categorii de persoane, precum sportivi, studenți, oameni de știință, oameni de afaceri ș.a. După locul de desfășurare, se individualizează turismul litoral, turismul montan, turismul citadin (urban), turismul rural și turismul ecologic. 1) Turismul montan cunoaște trei categorii: Turismul balneoclimateric valorifică condițiile climatice cu caracter stimulativ ale zonei montane, contribuind la ameliorarea unor afecțiuni respiratorii și la creșterea rezistenței organismului. Cele mai reprezentative stațiuni pentru acest tip de turism sunt, de exemplu
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
turcesc sau grecesc. Fluxurile turistice cuprind toate categoriile de vârstă (mai puțin persoanelor cu restricții de sănătate), existând și o oarecare specializare: funcția balneară la Techirghiol, tabere pentru copii la Năvodari, amenajări specifice pentru tineret la Costinești ș.a.. 3) Turismul ecologic (ecoturismul) ocupă cote tot mai importante în industria turismului mondial, atât în țările dezvoltate, cât și în cadrul țărilor în dezvoltare, ca o formă de turism alternativ, capabilă să contribuie, prin veniturile obținute, la conservarea naturii și la dezvoltarea comunităților locale
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
domeniul hainelor sau la prezentarea colecțiilor unor creatori recunoscuți. Alte tipuri de turism practicate, adesea, în grupuri de zeci și sute de persoane, au în comun anumite pasiuni, un anumit hobby și anumite teme de spiritualitate, de la metafizică la principiile ecologice. Este cazul turismului de new age, practicanții săi preferând, adesea, retragerea sau chiar izolarea față de restul populației. De exemplu, întâlnirile motocicliștilor din țară și de peste hotare, întrunirile adepților yoga sau petrecerea în comun a vacanțelor de către persoanele cu același cult
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
turismului asupra geosistemului sunt actuale și diverse, rezolvarea lor fiind posibilă în cadrul unor strategii eficiente care să vizeze protejarea și conservarea patrimoniului turistic. Este de dorit ca evoluția turismului să se desfășoare în cadrul unei dezvoltări durabile, cu un profund caracter ecologic, viabilă și rentabilă din punct de vedere economic și echitabilă din punct de vedere social. Evaluare 1. Identificați trei consecințe negative determinate de activitatea turistică asupra cadrului natural. 2. Explicați efectele pozitive ale dezvoltării turismului asupra vieții social-economice. Evaluare finală
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
cu tot cortegiul aferent: furt organizat, omniprezența corupției și mitei, răspândirea și răsplătirea delațiunii; epuizarea psihică și fizică a femeilor, alimentația insuficientă și carențată, locuințele nespațioase și adesea insalubre; un sistem de medicină socială și preventivă catastrofal, dar și tragedia ecologică provocată de politica dezastruoasă față de mediu, care au dus la nașterea unor generații întregi de copii fragili biologic, a unui mult prea mare procent de handicapați; teroarea statului exercitată prin aparatul de coerciție care a redus până la anulare capacitatea de
Politica demografică a regimului Ceauşescu by Moţoiu Virginia () [Corola-publishinghouse/Administrative/91523_a_92998]
-
Există și o canalizare pentru ape fluviale. Ambele sunt insuficiente, de aceea extinderea canalizării trebuie să fie o problemă prioritară pentru edili, altfel vom asista la degradarea celei mai importante resurse naturale ale localității, apa freatică și aerul. Amenajarea rampei ecologice de la Bănești și cu aportul financiar al primăriei Breaza rezolvă, pe timp îndelungat problema depozitării deșeurilor și gunoiului menajer din gospodării. Rămâne însă problema colectării, precum și reabilitarea ecologică a diverselor puncte de depozitare necontrolată. 6. 2 ZONELE FUNCȚIONALE Dezvoltarea orașului
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
mai importante resurse naturale ale localității, apa freatică și aerul. Amenajarea rampei ecologice de la Bănești și cu aportul financiar al primăriei Breaza rezolvă, pe timp îndelungat problema depozitării deșeurilor și gunoiului menajer din gospodării. Rămâne însă problema colectării, precum și reabilitarea ecologică a diverselor puncte de depozitare necontrolată. 6. 2 ZONELE FUNCȚIONALE Dezvoltarea orașului Breaza este caracteristică localităților din zonele deluroase puternic influențate de relief, zona de locuit desfășurându-se pe o suprafață de teren relativ întinsă cu o densitate locuibilă inegal
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
de cultură “Ion Manolescu” cuprinde o sală de spectacole de 300 de locuri, o sală de conferințe de 50 de locuri. În casa de cultură funcționează: -Biblioteca orăsenească -Expoziția de lucrări de artă din colecția “Nicolae Bărăscu” -Asociația de turism ecologică și socialăRedacția și administrația publicației ”Jurnalul de Breaza” -Fundația culturală “Ion Manolescu” -Societatea de cablu “UPC România”filiala Breaza Casa de cultură are două filiale: 1. Podul Vadului-Filială a fost reabilitată în anul 2000 cu fonduri private, de S.C. NIA-COM
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
sud-estică și are în compoziția ei fag, pin, molid, larice, paltin montan. Pentru pădurile din localitățile Frăsinet - Nistorești, situate pe un versant ondulat cu expoziție nord-vestică, compoziția este determinată de prezența fagului, mesteacănului, arinului negru. Indicele de apreciere a echilibrului ecologic al peisajului prin ponderea suprafețelor împădurite a scos în evidență, la nivelul localităților componente ale orașului Breaza, existența unor teritorii cu echilibru ecologic foarte puternic afectat (0-5%), pentru localitățile Surdești (0,9%), Podu Vadului (2,4%), Breaza de Sus (1
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
cu expoziție nord-vestică, compoziția este determinată de prezența fagului, mesteacănului, arinului negru. Indicele de apreciere a echilibrului ecologic al peisajului prin ponderea suprafețelor împădurite a scos în evidență, la nivelul localităților componente ale orașului Breaza, existența unor teritorii cu echilibru ecologic foarte puternic afectat (0-5%), pentru localitățile Surdești (0,9%), Podu Vadului (2,4%), Breaza de Sus (1,8%), Breaza de Jos (3,13%) teritorii cu echilibru ecologic total afectat (5,1-11%), la Gura Beliei (7 23%), Podu Corbului (6,2
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
evidență, la nivelul localităților componente ale orașului Breaza, existența unor teritorii cu echilibru ecologic foarte puternic afectat (0-5%), pentru localitățile Surdești (0,9%), Podu Vadului (2,4%), Breaza de Sus (1,8%), Breaza de Jos (3,13%) teritorii cu echilibru ecologic total afectat (5,1-11%), la Gura Beliei (7 23%), Podu Corbului (6,2%), Valea Târsei (5,7%), teritorii cu echilibru ecologic la limita suportabilității antropizării (20,130%), pentru Nistorești (28,3%) și teritorii cu echilibru ecologic foarte puțin afectat (30
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
0,9%), Podu Vadului (2,4%), Breaza de Sus (1,8%), Breaza de Jos (3,13%) teritorii cu echilibru ecologic total afectat (5,1-11%), la Gura Beliei (7 23%), Podu Corbului (6,2%), Valea Târsei (5,7%), teritorii cu echilibru ecologic la limita suportabilității antropizării (20,130%), pentru Nistorești (28,3%) și teritorii cu echilibru ecologic foarte puțin afectat (30,145%) la Frăsinet (36,4%). La nivelul întregului oraș acest indice este de 19,1%, ceea ce permite încadrarea lui în cadrul teritoriilor
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
13%) teritorii cu echilibru ecologic total afectat (5,1-11%), la Gura Beliei (7 23%), Podu Corbului (6,2%), Valea Târsei (5,7%), teritorii cu echilibru ecologic la limita suportabilității antropizării (20,130%), pentru Nistorești (28,3%) și teritorii cu echilibru ecologic foarte puțin afectat (30,145%) la Frăsinet (36,4%). La nivelul întregului oraș acest indice este de 19,1%, ceea ce permite încadrarea lui în cadrul teritoriilor cu echilibru ecologic moderat afectat (11,1-20%). Poate unul dintre cele mai importante aspecte îl
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
suportabilității antropizării (20,130%), pentru Nistorești (28,3%) și teritorii cu echilibru ecologic foarte puțin afectat (30,145%) la Frăsinet (36,4%). La nivelul întregului oraș acest indice este de 19,1%, ceea ce permite încadrarea lui în cadrul teritoriilor cu echilibru ecologic moderat afectat (11,1-20%). Poate unul dintre cele mai importante aspecte îl reprezintă, activarea sau după caz reactivarea, mai ales după 1989, unor alunecări de teren, datorită în special construcțiilor realizate fără studii de specialitate. 8.2 STAREA DE SANOGENEZĂ
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
2007, analiza globală a calității râurilor, pe o lungime de 26.374 km, pe baza activității de monitorizare în 778 de secțiuni a evidențiat următoarele: q 6.652 km (25,22 %) s-au încadrat în clasa I de calitate, stare ecologică foarte bună; q 12.887 km (48,86 %) s-au încadrat în clasa a II-a de calitate, stare ecologica bună; q 5.262 km (19,95 %) în clasa a III-a de calitate, stare ecologică moderată; q 1.168
Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA () [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
-
de secțiuni a evidențiat următoarele: q 6.652 km (25,22 %) s-au încadrat în clasa I de calitate, stare ecologică foarte bună; q 12.887 km (48,86 %) s-au încadrat în clasa a II-a de calitate, stare ecologica bună; q 5.262 km (19,95 %) în clasa a III-a de calitate, stare ecologică moderată; q 1.168 km (4,43 %) în clasa a IV-a de calitate, stare ecologică slabă; q 405 km (1,54 %) în clasa
Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA () [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
-
I de calitate, stare ecologică foarte bună; q 12.887 km (48,86 %) s-au încadrat în clasa a II-a de calitate, stare ecologica bună; q 5.262 km (19,95 %) în clasa a III-a de calitate, stare ecologică moderată; q 1.168 km (4,43 %) în clasa a IV-a de calitate, stare ecologică slabă; q 405 km (1,54 %) în clasa a V-a de calitate, stare ecologică proastă. (Sursă: PNAPM 2008) România va trebui să investească
Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA () [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
-
în clasa a II-a de calitate, stare ecologica bună; q 5.262 km (19,95 %) în clasa a III-a de calitate, stare ecologică moderată; q 1.168 km (4,43 %) în clasa a IV-a de calitate, stare ecologică slabă; q 405 km (1,54 %) în clasa a V-a de calitate, stare ecologică proastă. (Sursă: PNAPM 2008) România va trebui să investească circa 9,5 miliarde euro până în 2018 pentru dezvoltarea rețelei de alimentare cu apă și canalizare
Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA () [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
-
95 %) în clasa a III-a de calitate, stare ecologică moderată; q 1.168 km (4,43 %) în clasa a IV-a de calitate, stare ecologică slabă; q 405 km (1,54 %) în clasa a V-a de calitate, stare ecologică proastă. (Sursă: PNAPM 2008) România va trebui să investească circa 9,5 miliarde euro până în 2018 pentru dezvoltarea rețelei de alimentare cu apă și canalizare în orașele cu peste 10.000 de locuitori, din care 5,7 miliarde pentru stațiile
Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA () [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
-
bună exploatare, precum și o funcționare riguroasă și continuă a rețelei. Stația de tratare ape uzate (uzina de epurare) se amplasează în aval de localitatea canalizată, având rolul de a depolua (purifica) apele astfel încât efluentul (apa tratată) să nu afecteze calitățile ecologice ale receptorului. În interiorul localităților, în anumite situații, se prevăd stații de tratare locală. Gura de vărsare are rolul de a asigura evacuarea efluentului sau a apelor convențional curate în receptori și care să permită un amestec cât mai bun cu
Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA () [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
-
interes general se calculează analitic pe baza unei norme specifice de (1,5...5) l/om,zi: - se ia în considerație la adoptarea valorii normei specifice gradul de ocupare și utilizare al suprafețelor întreținute, ca și densitatea populației și parametrii ecologici și demografici ai zonei; - pentru centre comerciale, piețe se poate adopta o normă de necesar specific de (1...1,5) l/om,zi Necesarul de apă tehnologică pentru industrie (qiă se calculează analitic în conformitate cu norma tehnologică și capacitatea de lucru
Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA () [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
-
sunt: - - rezistență mecanică bună;manevrare și punere în operă facile datorită greutății specifice reduse; - rezistență la acțiunea agenților chimici prezenți în apele uzate și în sol: săruri, acizi, baze diluate, uleiuri minerale și vegetale, alcooli și hidrocarburi alifatice; - materialul este ecologic datorită îmbinărilor etanșe, iar posibilitatea de a exista pierderi este foarte mică și interacțiunea negativă cu mediul este limitată; - rezistența la acțiunea micoorganismelor și a rozătoarelor. În cele ce urmează sunt prezentate principalele aspecte ale punerii în operă a tubulaturii
Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA () [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
-
teoretice de geografie, geologie, matematică, biologie, istorie, etnografie cu activitățile practice desfășurate în natură; - cultivarea unui sentiment de mândrie locală prin cunoașterea frumuseților din orizontul local; - formarea unor deprinderi de observare a elementelor sensibile de mediu și cultivarea unei educații ecologice. Urmând modelul propus de Ministerul Educației Naționale, poate fi urmărită atingerea următoarelor competențe specifice: - utilizarea termenilor geografici în contexte cunoscute sau în contexte noi; - transferarea elementelor din matematică și științe pentru explicarea realității geografice a orizontului local;prezentarea structurată a
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
dominat de numărul mare de sere și solarii, fapt care individualizează aceste localități în cadrul celor din zonă. La Tg. Frumos din ce în ce mai multe asociații familiale agricole își pun la dispoziție terenurile și experiența în cadrul asociației Ecoleg, orientată spre practicarea unei agriculturi ecologice. Creșterea nivelului de instruire a populației și ridicarea continuă a nivelului de trai au determinat în ultimii 20 de ani o orientare din ce în ce mai evidentă a populației spre domenii ocupaționale precum sănătate, învățământ, telecomunicații, finanțe, transporturi și admininistrație publică. Dacă până
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]