12,731 matches
-
G. Racoveanu, de Destin de la Madrid a lui George Uscătescu, de România Muncitoare al lui Eftimie Gherman (la primele două, Ierunca a fost colaborator, pe aceasta din urmă o redacta "de la prima pînă la ultima pagină"), de America și Mele, editate pe pămînt sud-american de Șt. Baciu, de Drum a lui N. Petra, din S.U.A., de Ființa românească, scoasă la Paris de "Fundația Regală Carol I", de Prodromos a lui Ioan Cușa și Paul Miron, de Ethos a aceluiași Cușa și
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16364_a_17689]
-
din S.U.A., de Ființa românească, scoasă la Paris de "Fundația Regală Carol I", de Prodromos a lui Ioan Cușa și Paul Miron, de Ethos a aceluiași Cușa și a lui Ierunca, în fine, de Limite, cea de-a doua revistă editată de Ierunca însuși. Cronicarul a avut cunoștință de cîteva din aceste reviste (posedă chiar colecția completă a revistei Mele a lui Baciu, pe altele le-a primit, cu decenii în urmă, de la editorii lor) și a recitit cu plăcere ediția
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16364_a_17689]
-
Starck este, dacă nu chiar un nabab, în orice caz un om bogat, sau cel puțin așa îmi apare mie, căci el a mai publicat cîteva volume de cînd a plecat în Israel: chiar acum cîțiva ani, în 1993, a editat pe speze proprii un volum în care reia mai vechile sale traduceri din Omar Khayyam ridicînd la cinci sute numărul catrenelor (rubaiatelor) cu care înzestrează cultura noastră, așa de săracă în traduceri bune din marea literatură orientală. Anul trecut, Otto
Scrisori persane by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/16390_a_17715]
-
o piață care s-ar fi putut numi, fără nici o sfială, pustie, dacă tot un grup de arhitecți, coordonat de Arpad Zacky, căruia i s-au asociat apoi și cîțiva tineri critici de artă, nu s-ar fi încăpățînat să editeze, de aproape un deceniu, revista Arhitext care, ani de zile, a ținut loc și de revistă de artă. Uniunea Artiștilor Plastici însăși, în pofida crizelor de toate felurile pe care a fost nevoită să le parcurgă, a scos, chiar de la începutul
Arta și mediile by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16439_a_17764]
-
dificile, tot pe atît de voluntare. Cea mai tînără din această suită de reviste, care nu este una de artă în sensul strict al cuvîntului, dar care privește cu atenție fenomenul artistic în condiționările lui mai largi, este revista Ianus, editată de fundația Har și îngrijită direct de sculptorul Alexandru Nancu și de criticul de artă Luiza Barcan. însă faptul că patru reviste apar deja de mai multă vreme, că cea de-a cincea, adică Arta, pare a se fi stabilizat
Arta și mediile by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16439_a_17764]
-
sa, Diana, și ea membră a grupării din jurul lui Partisan Review, a inițiat și supravegheat publicarea unei noi colecții de eseuri ale autorului, reunite sub titlul The Moral Obligation to Be Intelligent (rom. Obligația morală de a fi inteligent) și editate de Leon Wieseltier, redactorul șef al revistei The New Republic. Wieseltier însuși e un personaj fascinant, cum cititorul român a avut prilejul să descopere citind volumul despre identitate pe care l-a tradus Mircea Mihăieș în urmă cu trei sau
Un intelectual new-yorkez by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16440_a_17765]
-
îi neagă constant meritele de atunci ale lui Ion I.C. Brătianu, contestîndu-i calitatea de făuritor al României Mari. Dl Constantin Schifirneț s-a achitat onorabil (mai ales prin notele alcătuite) de misiunea de editor, deși i-aș reproșa că îi editează de-a valma și fără alegere pe Goga, Aurel C. Popovici, C. Rădulescu-Motru, Ralea, Al. Claudian și alții care nu se aseamănă deloc. Dar e bine că a fost reeditată broșura din 1918 a generalului Al. Averescu. Să observ că
Pierderea unor bătălii dar nu a războiului by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16434_a_17759]
-
sumară, deși lucrurile esențiale se spun. Edificator e faptul menționat că din 1889 (anul stingerii din viață a poetului) pînă în 1939 au apărut aproape 80 de ediții din opera sa lirică. Și asta, bineînțeles, pentru că poetul nu și-a editat, el singur, după a sa concepție, poezia, deși, cum reiese din recentul volum de corespondență inedită Eminescu-Veronica Micle, T. Maiorescu i-a propus, în 1882, să-și alcătuiască o ediție din opera sa lirică. Cum poetul n-a dat curs
Cum a fost editat Eminescu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16487_a_17812]
-
eliminînd prefața, a abandonat-o în grija editorilor (frații Șaraga) care au desfigurat-o rău de tot. Apoi, în 1894, intervine Matei Eminovici (semna tot Eminescu) care, printr-o notă inserată în Monitorul Oficial, își aroga dreptul exclusiv de a edita opera fratelui său. Ediția sa din 1895 e nerelevabilă, deși pretindea a fi oficială, cu aprobarea Ministerului Cultelor și Instrucțiunii Publice. În 1902 T. Maiorescu a predat, cum se știe, Bibliotecii Academiei Române, lada de manuscrise Eminescu. Funcționari ai B.A
Cum a fost editat Eminescu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16487_a_17812]
-
Academiei Române, lada de manuscrise Eminescu. Funcționari ai B.A.R., ca, de pildă, Ion Scurtu și Ilarie Chendi, încep să studieze și să claseze manuscrisele poetului. Atunci apare ideea alcătuirii unei ediții critice a operei eminesciene. În 1908 Ion Scurtu editează poeziile poetului (după ce în 1904, într-o epocă naționalistă dominată de sămănătorism, a editat segmente din publicistică eminesciană, pentru a avea un strămoș de frunte în ale naționalismului). Sumarul înscria 100 de poezii, toate, anunțate, ca respectînd forma lor manuscrisă
Cum a fost editat Eminescu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16487_a_17812]
-
Scurtu și Ilarie Chendi, încep să studieze și să claseze manuscrisele poetului. Atunci apare ideea alcătuirii unei ediții critice a operei eminesciene. În 1908 Ion Scurtu editează poeziile poetului (după ce în 1904, într-o epocă naționalistă dominată de sămănătorism, a editat segmente din publicistică eminesciană, pentru a avea un strămoș de frunte în ale naționalismului). Sumarul înscria 100 de poezii, toate, anunțate, ca respectînd forma lor manuscrisă. Evident, în prefață, se lua distanță față de toate edițiile precedente, pretinzînd, pentru sine, calitatea
Cum a fost editat Eminescu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16487_a_17812]
-
de-a XVII-a ediție). Cronicarul are o mare prețuire pentru acești scriitori nemțeni, obstinați în vocație și prietenie, și pe care urîtul provincial, capital, general n-a reușit să-i astenizeze. * Se vede asta și din revista lor, ANTITEZE, editată de Inspectoratul pentru Cultură al Județului Neamț, Consiliul local și Primăria Piatra Neamț și concepută de Adrian Alui Gheorghe și Lucian Strohi - directori-editori, Cristian Livescu - redactor șef, Emil Nicolae - secretar general de redacție, Vasile Spiridon, Vasile Baghiu, Dorin Ploscaru, Mihai Merticaru
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16566_a_17891]
-
să strige CUVÎNTUL către lume. Cu orice preț. Zilele astea le-am ascultat, ca pe o terapie, cele două CD-uri, La tarara și Troika. M-au acompaniat. Și am priceput altfel confesiunea lui Norman Manea din Suplimentul de cultură editat de Polirom la Iași. Din ce în ce mai bun, mai viu și, uneori, emoționant. Ca textul amintit al lui Manea Sumară geografie personală. Și Guliveriada Adrianei Babeți, sursă inepuizabilă de invenții lingistice, de imagini, de conexiuni, de teritorii pe care circuli liber. Liber
Amintiri cu Papa by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/11829_a_13154]
-
Editor H. Langerbeck, Brill, Leiden, 1960 (aceasta am folosit-o și la prezenta notă); pentru opera De vita Moysis, am folosit, pe lângă P. G., atât traducerea românească a părintelui I. Buga, apărută în col. PSB, vol. 29, cât și ediția editată de Herbertus Musurillo, (Gregorii Nysseni Opera, VII), Leiden:Brill, 1964. Norme de redactare constituie într-adevăr perfecțiunea dinamică a unei creaturi finite. Iar aceasta înseamnă că țelul nu este de a suprima pasiunea, ci de a o redirecționa spre obiectul
Progresul perpetuu în Comentariul la Cântarea Cântărilor a Sfântului Grigorie de Nyssa. In: Anul XV, Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/169_a_92]
-
în anii celui de-Al Doilea Război Mondial, dincolo de sârma ghimpată și cuptoarele lui Hitler. Iată motivul pentru care mai multe poeme (peste douăzeci) apar, cu mici modificări, în două secțiuni ale antologiei: în Aripa secretă, ca și în Atelierele (editate în 1991). Comparându-le, nu descoperim îmblânziri ale tonului, diminuări ale potențialului exploziv. Doar fitilul e lăsat, așa-zicând, mai lung, pentru ca deflagrația anticeaușistă să fie "acoperită" de zgomotul celeilalte, antifascistă. Radiografia lirică merge însă până în adâncul totalitarismului, fie el
Poemul provocat by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11813_a_13138]
-
XLV, cu note și variante extinse (p. 199-385); în 1972, volumul II include Fire de tort, Ziarul unui pierde-vară, Cântece de vitejie, cu note și variante la p. 345-483; în 1977, volumul III (la care voi reveni) încheie opera poetică, editând selectiv poeme din periodice, poeme postume și "diverse"; în 1979, volumul IV tipărește Scrieri în proză; în 1982, apar simultan volumele V și VI, cu Traduceri. De la volumul VII, 1985, ediția critică este preluată de Gheorghe Chivu, cu prefață și
Dacă nici Coșbuc, atunci cine? by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11861_a_13186]
-
cu Traduceri. De la volumul VII, 1985, ediția critică este preluată de Gheorghe Chivu, cu prefață și comentarii de Alexandru Duțu, cuprinzând traducerea Divinei Comedii, extinsă și în vol. VIII, 1988, pentru ca în vol. IX, apărut abia în 1998, să fie editate comentariile coșbuciene la Divina Comedie. După patru decenii de la începerea ei, ediția selectivă Coșbuc nu s-a încheiat nici astăzi, rămânând complet pe dinafara ei secțiunile de publicistică și corespondență, iar parțial secvențe din poezie și proză. Deși vremea propice
Dacă nici Coșbuc, atunci cine? by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11861_a_13186]
-
că Serge Moscovici, unul din marii specialiști în psihologie socială din Franța, și tată al raportorului pentru România al Parlamentului European, a emigrat în Occident din cauza unui articol al lui Silviu Brucan din Scînteia care-l îivinovățea de a fi editat după război o revistă culturală de avangardă. Fost membru PCR din ilegalitate, Serge Moscovici a preferat să plece în Franța în loc de a studia în URSS, după obiceiul vremii, apreciind corect, pe baza atacului lui Brucan, cursul pe care-l vor
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/11874_a_13199]
-
diario di Dracula (Jurnalul lui Dracula) de Marin Mincu, Milano, Bompiani, 2004, și Fundesac de Răsvan Popescu, traducere de Marco Cugno, București, Humanitas, 2005, "noutate absolută", se preciza în comunicatul de presă al premiului, întrucît cartea nu a fost încă editată în Italia, existînd însă demersuri în curs în acest sens. Pînă în prezent au fost premiate în ordine cronologică literaturile nigeriană, finlandeză, braziliană, austriacă, slovenă, rusă, "literaturi din Nordul Europei" - cum apare intitulată ediția din 1999 -, și literaturile egipteană, canadeză
Nominalizări - Premiul "Giuseppe Acerbi" pentru literatura română by Emilia David Drogoreanu () [Corola-journal/Journalistic/11871_a_13196]
-
lăturalnic și care, pusă sub semnul efemerului, are doar menirea să rotunjească atmosfera plăcută a unei seri petrecute la teatru: distribuția, câteva informații minimale despre piesa jucată, câteva ilustrații, de obicei cam asta este tot. Acesta este însă diferit. Broșura, editată în condiții excelente, conține pe lângă libretul operei (în original și în italiană) ilustrat cu schițe de costume, nu mai puțin de 8 articole - unele adevărate studii ample pe diverse teme legate de semnificațiile filozofice și artistice ale mitului lui Oedip
Un veritabil simpozion by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/11914_a_13239]
-
prin agora de Ștefan Borbély și Michel Foucault și metoda paranoic-critică de Caius Dobrescu. Un show al traducerii La Suceava funcționează cu succes Le Cercle des Traducteurs de la Faculté des Lettres de l'Université ŤȘtefan cel Mareť care, printre altele, editează o revistă semestrială, Atelier de Traduction, de mare ținută. Redactorul- șef al revistei este Muguraș Constantinescu, iar redactor șef-adjunct - Elena-Brândușa Steiciuc, amândouă colaboratoare ale României literare (ceea ce confirmă încă o dată flerul revistei noastre). Numărul care ni s-a trimis la
Actualitatea by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/11943_a_13268]
-
Artagnan, ba cu un travestit, sau cu un armăsar înhămat la un car funebru, scria aceeași Claire Goll. Personaj shakespearian prin natura ei ambivalentă, colosală, prin lumile în care s-a perindat, Alma Maria Schindler a devenit, dincolo de memorialistica proprie, editată în timpul vieții și postum (derutantă, mistificatoare și prea puțin fiabilă), subiectul a nu mai puțin de 5 biografii, contradictorii, scrise în majoritatea cazurilor de femei. Karen Monson vede în Alma o muză neîmblînzită, Susanne Keegan, o mireasă nestatornică, Françoise Giraud
Viața muzelor by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/11939_a_13264]
-
Astrid Seele care relevă și paradoxurile caracterului eroinei, inclusiv antisemitismul ei latent sau virulent, în pofida mariajelor cu artiști evrei sau a frecventării cercurilor intelectuale ale Vienei, marcate de intelighenția iudaică. La patru decenii după moartea Almei Mahler, a șasea biografie, editată în 2004 se adeverește a fi lucrarea de referință pentru o exactă și profundă cunoaștere a acestei muze și egerii ambivalente, a epocii în care a trăit, a curentelor intelectuale care au marcat-o, a personalităților vremii. Cartea se intitulează
Viața muzelor by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/11939_a_13264]
-
Marius Chivu Marius Babias este un sucevean emigrat la mijlocul anilor '70 în Germania Federală. Trăiește la Berlin unde este jurnalist, curator de expoziții și critic de artă, a editat și a publicat mai multe cărți de critica și teoria artei, iar Subiectivitatea-Marfă este debutul său pe piața românească. În câteva cuvinte, eseul său este o critică de stânga a societății neoliberale de consum care a pervertit arta, a făcut
O ficțiune teoretică de stânga by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11968_a_13293]
-
de pagini necunoscute până acum, o dezvăluire surprinzătoare. Proprietatea și posesiunea, un text mai lung, de dimensiunile unui mic roman de 250 de pagini, a fost parțial publicat la începutul anului 1960, restul rămânând inedit până în 1991, când a fost editat la "Dacia", în îngrijirea și cu prefața lui Geo Șerban. Încheierea întregului sistem epic e dată, după voința scriitorului, de romanul Incognito, scris în exil, inițial în română și tradus de autorul însuși în franceză pentru a apărea în 1962
Petru Dumitriu într-o ediție testamentară by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11977_a_13302]