2,092 matches
-
parte slăbirea sistemului nervos, pe de altă parte suprasolicitările, situațiile conflictuale din familie, încordarea exagerată la școală, pot accentua manifestarea slăbiciunii nervoase. Am avut în evidență multe cazuri cu excitabilitate nervoasă crescută, instabilitate psihomotoră sau cazuri de tăcere patologică (mutism electiv sau mutism achinetic). În etiopatologia cazurilor cu norme de manifestare s-a putut stabili că în general unii sunt zgomotoși, nu stau liniștiți în oră, se leagă de vecini, nici în familie nu-și pot concentra atenția, iar când sunt
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
de bază, bine distincte prin diagnosticul psihologic și conturate în fișa copilului cu tot tratamentul psihoterapeutic și pedagogic de evoluție, din cadrul cabinetului de logopedie s-au diagnosticat și diferențiat numeroase și variate tulburări de limbaj la cei cu nevroze: mutism electiv; disfonii și afonii; tulburări de ritm; dislalii simple și polimorfe; dizartrie combinată cu elemente de bâlbâială și dislalie polimorfă. La cei cu tulburări de conduită s-au constatat foarte frecvente dislexo-grafii, tulburări de ritm și diverse forme de dislalie, automatizate
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
pot fi învățate, în scopul de a trata unele tulburări în etiologia cărora sunt bănuiții factori psihosociali. Ținând seama de specificul psihoterapiei, această metodă se folosește de către logoped cu precădere la combaterea unor tulburări reactive ca: bâlbâială, tahilalie, bradilalie, mutism electiv. În cele ce urmează ne vom referi la folosirea unor elemente de psihoterapie în cedrul tratamentului bâlbâiților, al dislalicilor și al dislexico disgraficilor. Psihoterapia și bâlbâiala Începând cu Liebmann, părerea că bâlbâiala are în primul rând cauze psihice se afirmă
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
unei înțelegeri coerente). * Sindrom interesând afectivitatea și comportamentul sub forma unui sindrom dismaturativ (puerilism, negativism, enureză), a unui sindrom anxios-obsesiv (hiperemotivitate, anxietate, ticuri) a unui sindrom de excitație (eretism comportamental, crize coleroase) sau a unui sindrom de inhibiție (timiditate, mutism electiv, inapetență). Sub aspectul întârzierilor în dezvoltarea limbajului, a tulburărilor de pronunție, procentajul copiilor din casele de copii este mult mai mare comparativ cu numărul celor crescuți în familie (80% crescuți în casa de copii 6-7% crescuți în familie). În privința copiilor
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
28, numai 21 prezentau o logonevroză severă, restul de 7 cazuri fiind asociate și cu alte manifestări de tip nevrotic și anume 3 cazuri cu automatism psihomotor nocturn, 1 caz enurezis, 1 caz manifestări comițiale și 2 cazuri de mutism electiv. Referindu-ne la cei dislalici (12), în proporție de 50% au prezentat și dislexie-disgrafie, în cele mai diverse grade de deteriorare. Din punct de vedere al etiologiei acestora, unele erau o urmare a dislaliei, altele o urmare a unui deficit
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
tahilalia, bradilalia, logonevroza, aftongia și tulburări pe bază de coree; c) tulburări de voce: afonia, disfonia și fonastenia; d) tulburări ale limbajului citit-scris: dislexia-alexia și disgrafia-agrafia; e) tulburări polimorfe: afazia și alalia; f) tulburări de dezvoltare a limbajului: mutism psihogen, electiv sau voluntar și întârzierea în dezvoltarea generală a vorbirii. Din perspectiva dezvoltării limbajului se identifică: a) limbaj întârziat, cu model patologic (limbaj nedezvoltat); b) limbaj întârziat, cu model normal; c) întreruperea dezvoltării limbajului; d) limbaj calitativ diferit de limbajul normal
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
cauzei naționale, Îndeosebi cea a unirii. În fruntea grupării radicale a liberalilor, În septembrie fiind ales deputat de Pitești În cadrul Adunării Ad-hoc. După o nouă misiune diplomatică În Occident, În ianuarie 1859 redevine deputat de Pitești și secretar al Adunării Elective, participând la alegerea lui Cuza ca domnitor și În Țara Românească. În primul guvern al lui Cuza, Dumitru Brătianu a fost ministru de externe, calitate În care a ținut legătura cu Napoleon al III-lea. La 19 mai 1866, prințul
GHEORGHE I. BRĂTIANU, PATRONUL ŞCOLII MELE by Aglaia C. Buduroi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1188_a_1874]
-
exclusivă a marii proprietăți pe baza unui cens ridicat. Preluată de Al.I. Cuza la sfârșitul anului 1861, ideea unui corp ponderator prindea viață ca urmare a deciziei monarhului român de a crea o contra pondere între el și Adunarea electivă 129. O atitudine de acest tip putea să surprindă, dacă avem în vedere conflictul ce izbucnise în primăvara anului 1861 între Cuza și grupările conservatoare, care, atingind cote maxime, se solda în cele din urmă cu demisia guvernului conservator condus
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
simpatizează, dar că era necesară mai multă severitate față de boierii ostili unirii. Șeful guvernului părea încă din acel moment pregătit pentru lovitura de stat din 2 mai vorbind domnitorului de întreaga modalitate de desfășurare a acțiunii de dizolvare a Camerei elective, de necesitatea difuzării ulterioare a proclamației domnitorului, de măsurile necesare pentru pregătirea plebiscitului, îndepărtarea oricăror încercări de tulburare a ordinii publice și comunicarea zilnică spre guvern a situațiilor locale de către autoritățile competente în direcția aceasta 175. Mișcările ce urmau a
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
de Anastasie Panu fusese respins 266, preluând o solicitare a unuia din membrii săi care declara la 5 ianuarie 1859 că, în pofida hotărârii Convenției, reprezentanții românilor trebuiau să declare din nou dorința de unire sub o dinastie străină 267, Adunarea electivă a Moldovei, întrunită în ianuarie 1859, reafirma ideea unirii Principatelor sub un prinț străin, susținând că aceasta era "dorința cea mai vie, cea mai aprinsă, cea mai generală a națiunii române"268, neuitând să-l facă atent pe viitorul domn
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
politicii faptului împlinit, nu era privită de contemporani doar ca o uniune personală. Conștient de misiunea sa, "domnul unirii" adresa, la 25 ianuarie 1859, o scrisoare Puterilor Garante în care-și afirma deschis decizia de a respecta toate hotărârile Adunării elective a Moldovei din 5 ianuarie 1859. Șeful staului român era unul din cei care luptaseră pentru impunerea prevederilor documentului amintit, el considerând și afirmând explicit faptul că eventuala sa retragere de la tron nu însemna că era vorba de vreun sacrificiu
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
să alunge aceste neliniști, I.C. Brătianu preciza, în aceeași telegramă din 20 aprilie pe care o trimitea din capitala Franței, că unul din motivele pentru care "puterile prietene" acceptaseră să semneze textul trimis la București era convingerea lor că Adunarea electivă nu va alege un alt domnitor în afara celui deja desemnat, dar și pentru a oferi principelui Carol timpul necesar să ocupe tronul. Convins de succesul urcării pe tron a prințului Carol de Hohenzollern, liberalul muntean recomanda Locotenenței Domnești "energie mai
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
ce cuprindeau recunoașteri ale sacrificiilor făcute de moldoveni în general și de ieșeni în special în perioada ultimilor ani. În aceste condiții, manifestarea nemulțumirilor era oarecum logică, în ciuda promisiunilor guvernului de la București privind rezolvarea rapidă a cererilor formulate de Adunările elective 499. Comitetul electoral de la Iași primea în această perioadă mai multe solicitări printre care revenirea, în capitala Moldovei, a unor instituții precum Curtea de Casație. Anunțată prin Convenția de la Paris și înființată cu ajutorul legii din 6 iulie 1860, această importantă
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
evoluția viitoare a României, Brătianu încerca, prin luările sale de poziție, să imprime acesteia o puternică amprentă liberală 708. Tocmai această tentativă a liderului liberal, precum și unele declarații din cadrul legislativului precum cea a lui Aristide Pascal ce anunța în Adunarea Electivă la 16 iunie faptul că, fără îndoială, Constituția este liberală și egalitară astfel precum se cuvine unui popor liber și gelos în cel mai mare grad de libertățile sale publice..." și care echivala cu victoria liberalismului prin includerea principiilor sale
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
poporul său, pp. 7-8. 405 Paul Lindenberg, op. cit., pp. 15-16, 19; Monitorul Oficial, 10 aprilie, 1866, p. 447. 406 Idem, 10 mai, 1866, p. 447. 407 Constantin Răutu, op. cit., p. 89. 408 Românul, 10 mai, 1866, p. 300. 409 Adunarea electivă, 10 mai 1866, în Monitorul Oficial, 11 mai, 1866, p. 451. 410 Monitorul Oficial, 7 mai, 1866, p. 437. 411 Ibidem, p. 437. 412 Anastasie Iordache, op. cit., pp. 49-50. 413 Monitorul Oficial, 7 mai, 1866, p. 437. 414 Ibidem, p.
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
Vasile PROCA Portrete din cuvinte (dialoguri elective) Descrierea CIP a Bibliotecii Naționale a României PROCA, VASILE Portrete din cuvinte: (dialoguri elective) / Vasile Proca; ed. îngrij. de Iolanda Prodan. Iași: Junimea, 2015 ISBN 97897337-1883-3 I. Prodan, Iolanda (ed.) 821.135.1.09(047.53) Redactor: Viorel DUMITRAȘCU Coperta
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1572_a_2870]
-
Vasile PROCA Portrete din cuvinte (dialoguri elective) Descrierea CIP a Bibliotecii Naționale a României PROCA, VASILE Portrete din cuvinte: (dialoguri elective) / Vasile Proca; ed. îngrij. de Iolanda Prodan. Iași: Junimea, 2015 ISBN 97897337-1883-3 I. Prodan, Iolanda (ed.) 821.135.1.09(047.53) Redactor: Viorel DUMITRAȘCU Coperta colecției: Vasilian DOBOȘ Foto coperta I: Pavel ȘUȘARĂ Tehnoredactor: Florentina VRĂBIUȚĂ Editura JUNIMEA, Strada
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1572_a_2870]
-
invităm să vizitați site-ul nostru, la adresa www.editurajunimea.ro (unde puteți comanda oricare dintre titluri, beneficiind de reduceri), precum și pagina de facebook a editurii Junimea. (c) VASILE PROCA (c) EDITURA JUNIMEA, IAȘI ROMÂNIA Vasile PROCA Portrete din cuvinte (dialoguri elective) Ediție îngrijită de Iolanda PRODAN Editura Junimea Iași 2015 VASILE PROCA (note biobibliografice) Născut la 2 ianuarie 1949, în localitatea Curături, jud. Iași. Domiciliază în orașul Iași. Poet, prozator și publicist. Debutează în 1967, în revista "Licăriri" a Liceului "Al.
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1572_a_2870]
-
Timpul, Iași; Ambigua (antologie, prefață de Gheorghe Grigurcu), 2005, Colecția "Dictatură și scriitură", Editura Junimea, Iași; Variaținile Goldberg, poeme, 2008, Editura Priceps Edit, Iași; Ceremoniile nimicului, poeme, 2011, Editura Brumar, Colecția "Poeți români contemporani", Timișoara; Născuți din pânda timpului (dialoguri elective), interviuri, 2012, Editura Opera Magna, (Colecția Continent), Iași; Fericit cel care înmulțește timpul cu lumina, poeme, 2013, (prefață de Ioan Holban), Editura TipoMoldova, Colecția "Opera omnia", Iași. A apărut în antologii de poezie din țară și din străinătate. A primit
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1572_a_2870]
-
poezie la Festivalul de literatură româno-canadian "Ronald Gasparic", Iași, 2008; Premiul Uniunii Scriitorilor filiala Bacău (2009), pentru volumul Variațiunile Goldberg; Premiul de Excelență la Festivalul literar "Toamna bacoviană" (2012); Premiul USR-filiala Bacău (2013), pentru volumul Născuți din pânda timpului (dialoguri elective). Au scris despre cărțile sale (selectiv): Gheorghe Grigurcu, Cezar Ivănescu, Ioan Holban, Emil Iordache, Gellu Dorian, George Vulturescu, Adrian Alui Gheorghe, Nicolae Prelipceanu, Nichita Danilov, George Bădărău, Mircea A. Diaconu, Daniel Corbu, Lucian Vasiliu, Simion Bărbulescu, Lucian Alecsa, Sergiu Ailenei
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1572_a_2870]
-
Matei, nici nu știu cât timp a trecut de când discutăm.Te-am identificat, pentru cititori, în mai multe ipostaze. Aici, în Parcul de Cultură Copou, într-o atmosferă de excepție, unde cuvintele tale au prins culoare, înfățișând un tablou vivant. Un dialog electiv sub auspiciile lui Eminescu, "Domnul cel de pasăre măiastră, Domnul cel de nemurirea noastră". Cum bine zis-a Grigore Vieru. Mulțumesc mult. Iași, iulie 2008 Comentarii critice "Opera lui Iurie Matei s-a dezvoltat în spațiul național al țării sale
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1572_a_2870]
-
sub numele de "Împărat roman" începând cu secolul al XI-lea și cu cel de "Sfânt Imperiu roman" din secolul al XIII-lea; în secolul al XV-lea se adaugă apelativul de "națiune germană". Sfântul Imperiu Roman este o monarhie electivă, întrucât împăratul este ales de către marii seniori. Este aplicat, ca pretutindeni, "principiul ereditar": noul suveran trebuie să fie unit de predecesorul său prin legături de sânge. Această regulă a fost violată în mai multe rânduri, la fel și faptul că
Germania. O istorie de la antici la moderni by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
imperială întemeiată pe reprezentarea stărilor. Dietele (Reichstag) au fost convocate începând cu secolul al XIII-lea, fiind însă lipsite de atributul principal ce caracteriza majoritatea Adunărilor reprezentative de stări ale Europei: alegerea suveranului. Temeiul Dietei imperiale se regăsește în sistemul electiv al regelui, probabil în adunările carolingiene 89. Acest temei poate fi considerat valabil în sensul că despărțirea actului electiv de atribuțiile Dietei și preluarea lui de către principii electori vor delimita strict prerogativele Adunării. Cele mai vechi deliberări ale germanilor sunt
Germania. O istorie de la antici la moderni by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
de atributul principal ce caracteriza majoritatea Adunărilor reprezentative de stări ale Europei: alegerea suveranului. Temeiul Dietei imperiale se regăsește în sistemul electiv al regelui, probabil în adunările carolingiene 89. Acest temei poate fi considerat valabil în sensul că despărțirea actului electiv de atribuțiile Dietei și preluarea lui de către principii electori vor delimita strict prerogativele Adunării. Cele mai vechi deliberări ale germanilor sunt o amintire comună Imperiului german și Franței. După destrămarea Imperiului carolingian și fondarea dinastiei saxone (919), în aceste Adunări
Germania. O istorie de la antici la moderni by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
quam principum et nobilium Teutonie). În perioada interregnului, numărul principilor ecleziastici a rămas aproximativ același (cu preeminența arhiepiscopilor de Mainz, Köln și Trier), în timp ce acela al principilor laici s-a redus la 16133. Ulterior, prezența principilor laici în realizarea actului electiv se va reduce la patru persoane: comitele palatin al Rinului, mare mareșal; ducele Saxoniei, mare mareșal; markgraful de Brandenburg, camerarius; regele Boemiei, mare paharnic. Marele interregn a marcat nu doar căderea dinastiei Hohenstaufenilor ci, și începutul unei noi perioade pentru
Germania. O istorie de la antici la moderni by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]