4,125 matches
-
acționează între biomolecule se numesc forțe intermoleculare Forțele interatomice și intermoleculare derivă din faptul că atomii conțin sarcini electrice de semne contrare: nucleul pozitiv și învelișul electronic, încărcat negativ. Atomii sunt neutri din punct de vedere electric, între nucleu și electroni exercitându-se interacțiuni de atracție electrostatică (Coulombiană). In cazul atomilor, în funcție de distanța dintre ei, pot predomina forțele de atracție sau de respingere. Dacă distanța dintre doi atomi este foarte mare, interacțiunea este practic inexistentă și atomii au o energie constantă
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
mare care cuprinde aproape întregul atom. Datorită acestui fapt, periferia atomilor nu este perfect ecranată, astfel că acțiunea câmpului nuclear se poate exercita și asupra norilor electronici ai atomilor vecini. Când atomii sunt mult apropiați, au loc modificări în distribuția electronilor exteriori, în urma cărora se creează legătura chimică dintre atomi. Natura și intensitatea forțelor de interacțiune depind de masa partenerilor, sarcina lor electrică, structura electronică, dimensiunile și geometria partenerilor etc. Atât forțele interatomice cât și cele intermoleculare pot fi forțe: • forțe
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
numită uneori și legătură fizică) Legăturile chimice sunt: • electrovalentă, • covalentă, • legătura metalică Cea de a patra legătură se mai numește legătură Van der Waals. I.2.1.1.Legătura ionică Electrovalența (legătura ionică sau heteropolară) se realizează în urma transferului de electroni de la un atom care cedează electroni (electropozitiv) la un atom care acceptă electroni (electronegativ). In urma transferului de electroni se formează ioni de semne contrare, care se atrag între ei prin forțe electrostatice. Cauza transferului de electroni a fost explicată
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
chimice sunt: • electrovalentă, • covalentă, • legătura metalică Cea de a patra legătură se mai numește legătură Van der Waals. I.2.1.1.Legătura ionică Electrovalența (legătura ionică sau heteropolară) se realizează în urma transferului de electroni de la un atom care cedează electroni (electropozitiv) la un atom care acceptă electroni (electronegativ). In urma transferului de electroni se formează ioni de semne contrare, care se atrag între ei prin forțe electrostatice. Cauza transferului de electroni a fost explicată de Kossel în 1916 care, pornind
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
de a patra legătură se mai numește legătură Van der Waals. I.2.1.1.Legătura ionică Electrovalența (legătura ionică sau heteropolară) se realizează în urma transferului de electroni de la un atom care cedează electroni (electropozitiv) la un atom care acceptă electroni (electronegativ). In urma transferului de electroni se formează ioni de semne contrare, care se atrag între ei prin forțe electrostatice. Cauza transferului de electroni a fost explicată de Kossel în 1916 care, pornind de la structura atomului, a scos în evidență
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
numește legătură Van der Waals. I.2.1.1.Legătura ionică Electrovalența (legătura ionică sau heteropolară) se realizează în urma transferului de electroni de la un atom care cedează electroni (electropozitiv) la un atom care acceptă electroni (electronegativ). In urma transferului de electroni se formează ioni de semne contrare, care se atrag între ei prin forțe electrostatice. Cauza transferului de electroni a fost explicată de Kossel în 1916 care, pornind de la structura atomului, a scos în evidență faptul că prin combinarea chimică, atomii
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
în urma transferului de electroni de la un atom care cedează electroni (electropozitiv) la un atom care acceptă electroni (electronegativ). In urma transferului de electroni se formează ioni de semne contrare, care se atrag între ei prin forțe electrostatice. Cauza transferului de electroni a fost explicată de Kossel în 1916 care, pornind de la structura atomului, a scos în evidență faptul că prin combinarea chimică, atomii tind să-și modifice stratul electronic exterior, astfel încât să dobândească o configurație electronică stabilă, corespunzătoare cu cea a
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
NaCl, pornind de la atomi liberi, trebuie să ia în considerare următoarele etape: ♦ formarea ionilor Na+, Cl-; ♦ atracția dintre ionii astfel formați; Prima etapă este caracterizată de energia de ionizare a atomului de sodiu: care are valoarea: și de afinitatea pentru electron a clorului, adică energia care se degajă în urma acceptării electronului în învelișul electronic al clorului: care are valoare negativă Ionii astfel formați se atrag între ei prin forțe de natură electrostatică, apropiindu-se pînă la o distanță compatibilă cu repulsia
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
următoarele etape: ♦ formarea ionilor Na+, Cl-; ♦ atracția dintre ionii astfel formați; Prima etapă este caracterizată de energia de ionizare a atomului de sodiu: care are valoarea: și de afinitatea pentru electron a clorului, adică energia care se degajă în urma acceptării electronului în învelișul electronic al clorului: care are valoare negativă Ionii astfel formați se atrag între ei prin forțe de natură electrostatică, apropiindu-se pînă la o distanță compatibilă cu repulsia învelișurilor lor electronice. Dacă formarea clorurii de sodiu ar decurge
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
care are valoare negativă Ionii astfel formați se atrag între ei prin forțe de natură electrostatică, apropiindu-se pînă la o distanță compatibilă cu repulsia învelișurilor lor electronice. Dacă formarea clorurii de sodiu ar decurge numai pe baza transferului de electroni, această substanță nu ar trebui să se formeze, deoarece prezintă un bilanț energetic defavorabil; suma algebrică a celor două energii este pozitivă: Schimbul de energie, singur, nu explică deci reacția. Dacă ar veni în contact atomi de sodiu și de
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
celor două energii este pozitivă: Schimbul de energie, singur, nu explică deci reacția. Dacă ar veni în contact atomi de sodiu și de clor izolați și produșii de reacție ar fi ionii de clor și de sodiu izolați, transferul de electroni nu ar avea loc și nu s-ar forma NaCl. In realitate transferul de electroni este totdeauna însoțit de un proces exoterm, care face ca balanța energetică să încline în favoarea formării legăturii ionice. Rezultă că formarea ionilor izolați Na+, Clnu
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
veni în contact atomi de sodiu și de clor izolați și produșii de reacție ar fi ionii de clor și de sodiu izolați, transferul de electroni nu ar avea loc și nu s-ar forma NaCl. In realitate transferul de electroni este totdeauna însoțit de un proces exoterm, care face ca balanța energetică să încline în favoarea formării legăturii ionice. Rezultă că formarea ionilor izolați Na+, Clnu se produce spontan, ci numai dacă reacția endotermă de mai sus, respectiv transferul unui electron
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
electroni este totdeauna însoțit de un proces exoterm, care face ca balanța energetică să încline în favoarea formării legăturii ionice. Rezultă că formarea ionilor izolați Na+, Clnu se produce spontan, ci numai dacă reacția endotermă de mai sus, respectiv transferul unui electron de la sodiu la clor, este însoțită de un proces exoterm care să compenseze deficitul energetic al primei reacții. Intr-adevăr formarea rețelei cristaline ca urmare a atracției electrostatice dintre ionii gazoși de sarcini opuse, Na+(g) + Cl-(g)→ Na+Cl-
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
Na+Cl-(s), se produce cu o mare degajare de energie, denumită energie de rețea, care determină mersul procesului. I.2.1.2. Legatura covalentă Covalența (legătura atomică sau homeopolară) se stabilește între atomi neutri prin punere în comun de electroni, rezultând o densitate maximă a norului de legătură între cei doi atomi. Caracterizată prin rigiditate și orientare în spațiu, covalența stă la baza formării a numeroși compuși în orice stare de agregare. Ea poate fi localizată între doi atomi dintr-
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
un loc o moleculă cu structura bine definită. Prima tratare teoretică a legăturii covalente a fost făcută de Heitler și London în cazul moleculei de hidrogen. Ei au calculat funcția de undă a orbitalului molecular ce ia naștere prin cuplarea electronilor neîmperechiați din stratul de valență ale atomilor. Calculul explică posibilitatea principială de formare a unei molecule din doi atomi de același fel (moleculă homonucleară) dar chiar și în aceste cazuri se recurge la unele ipoteze simplificatoare. Inițial cei doi atomi
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
de mare astfel încât interacțiunile lor mutuale să fie neglijabile. în acest caz energia sistemului este egală cu suma energiilor atomilor separați. Dacă distanța dintre cei doi atomi A și B se micșorează treptat, norii electronici respectiv încep să se suprapună. Electronii vor aparține într-o măsură din ce în ce mai mare ambelor nuclee, realizînd legătura chimică. Legătura chimică covalentă, astfel formată, se realizează printr-o pereche de electroni. în acest fel rezultă un sistem nou cu stabilitate maximă. Probabilitatea ca electronii (1) și (2
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
cei doi atomi A și B se micșorează treptat, norii electronici respectiv încep să se suprapună. Electronii vor aparține într-o măsură din ce în ce mai mare ambelor nuclee, realizînd legătura chimică. Legătura chimică covalentă, astfel formată, se realizează printr-o pereche de electroni. în acest fel rezultă un sistem nou cu stabilitate maximă. Probabilitatea ca electronii (1) și (2) să se găsească într-un volum dat , în același timp, este dată de produsul probabilităților pentru atomii separați. Legătura covalentă, conform principiilor mecanicii cuantice
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
să se suprapună. Electronii vor aparține într-o măsură din ce în ce mai mare ambelor nuclee, realizînd legătura chimică. Legătura chimică covalentă, astfel formată, se realizează printr-o pereche de electroni. în acest fel rezultă un sistem nou cu stabilitate maximă. Probabilitatea ca electronii (1) și (2) să se găsească într-un volum dat , în același timp, este dată de produsul probabilităților pentru atomii separați. Legătura covalentă, conform principiilor mecanicii cuantice, constă deci dintr-o interacțiune a celor doi electroni cu spini antiparaleli. Observație
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
stabilitate maximă. Probabilitatea ca electronii (1) și (2) să se găsească într-un volum dat , în același timp, este dată de produsul probabilităților pentru atomii separați. Legătura covalentă, conform principiilor mecanicii cuantice, constă deci dintr-o interacțiune a celor doi electroni cu spini antiparaleli. Observație. Electronii posedă o mișcare orbitală în jurul nucleului și o mișcare în jurul axei proprii denumită spin. între cei doi electroni cuplați se realizează o atracție puternică și se formează un sistem stabil. Un aemenea sistem are un
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
1) și (2) să se găsească într-un volum dat , în același timp, este dată de produsul probabilităților pentru atomii separați. Legătura covalentă, conform principiilor mecanicii cuantice, constă deci dintr-o interacțiune a celor doi electroni cu spini antiparaleli. Observație. Electronii posedă o mișcare orbitală în jurul nucleului și o mișcare în jurul axei proprii denumită spin. între cei doi electroni cuplați se realizează o atracție puternică și se formează un sistem stabil. Un aemenea sistem are un caracter dinamic, nu electrostatic, ca
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
pentru atomii separați. Legătura covalentă, conform principiilor mecanicii cuantice, constă deci dintr-o interacțiune a celor doi electroni cu spini antiparaleli. Observație. Electronii posedă o mișcare orbitală în jurul nucleului și o mișcare în jurul axei proprii denumită spin. între cei doi electroni cuplați se realizează o atracție puternică și se formează un sistem stabil. Un aemenea sistem are un caracter dinamic, nu electrostatic, ca în cazul legăturii ionice. Mecanica cuantică precizează sensul fizic al valenței. O covalență este dată de o pereche
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
se realizează o atracție puternică și se formează un sistem stabil. Un aemenea sistem are un caracter dinamic, nu electrostatic, ca în cazul legăturii ionice. Mecanica cuantică precizează sensul fizic al valenței. O covalență este dată de o pereche de electroni cu spini cuplați (antiparaleli). Legătura covalentă se formează prin suprapunerea orbitalilor atomici. în teoria orbitalilor moleculari (TOM) covalența se interpretează ca rezultat al mișcării simultane a electronilor în câmpul tuturor nucleelor din moleculă care formează geometria acesteia. Funcțiile de undă
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
precizează sensul fizic al valenței. O covalență este dată de o pereche de electroni cu spini cuplați (antiparaleli). Legătura covalentă se formează prin suprapunerea orbitalilor atomici. în teoria orbitalilor moleculari (TOM) covalența se interpretează ca rezultat al mișcării simultane a electronilor în câmpul tuturor nucleelor din moleculă care formează geometria acesteia. Funcțiile de undă ψ , care descriu OM sunt soluții ale ecuației lui Schrodinger, care fac legătura între energia potențială, energia totală și poziția componentelor sistemului. Legăturile covalente formate de alți
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
care descriu OM sunt soluții ale ecuației lui Schrodinger, care fac legătura între energia potențială, energia totală și poziția componentelor sistemului. Legăturile covalente formate de alți atomi se interpretează similar moleculei de hidrogen, ca rezultat al suprapunerii orbitalilor atomici ai electronilor necuplați. Un atom poate realiza atâtea covalențe câte cuplări de spin poate forma până la dobândirea unei configurații electronice stabile cu electronii cuplați. Nivelele interioare de electroni nu contribuie la formarea legăturilor ci numai la atenuarea prin efect de ecranare a
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
Legăturile covalente formate de alți atomi se interpretează similar moleculei de hidrogen, ca rezultat al suprapunerii orbitalilor atomici ai electronilor necuplați. Un atom poate realiza atâtea covalențe câte cuplări de spin poate forma până la dobândirea unei configurații electronice stabile cu electronii cuplați. Nivelele interioare de electroni nu contribuie la formarea legăturilor ci numai la atenuarea prin efect de ecranare a atracției electrostatice a electronilor exteriori de către nucleu. In funcție de modul cum are loc suprapunerea orbitalilor atomici, care participă la formarea covalenței
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]