1,199 matches
-
oboseală inexplicabilă. De remarcat faptul că aceste simptome nu au nimic specific, deci ele trebuiesc interpretate în context. Embolii pulmonare grave pot exista toate semnele clinice descrise mai sus. în plus, se pot adăuga semnele de gravitate: * sincopa întîlnită în embolii masive . revelatoare pot fi considerate lipotimiile repetate la femeile tinere cu tromboflebită de membre inferioare. * durerile de tip anginos * tahicardia 120/ min. * hipotensiunea arterială (TA sistolică 80 mm Hg este un semn de moarte iminentă). * semne de insuficiență cardiacă dreaptă
Curs de pneumoftiziologie by Antigona Trofor [Corola-publishinghouse/Science/940_a_2448]
-
extremități reci, hipotensiune arterială). Evidențierea unuia din aceste semne clinice impune internarea de urgență într-o secție de terapie intensivă, unde se vor efectua examene invazive (scintigrafie de perfuzie, angiografie pulmonară, flebografie a membrelor inferioare) pentru confirmarea diagnosticului. ATITUDINE TERAPEUTICĂ Embolia fără criterii de gravitate repaus la pat. oxigenoterapie pe sondă nazală. instituirea tratamentului anticoagulant: heparină sodică, inițial în bolus de 5.000-10.000 UI/ i.v. Ulterior, se va continua tratamentul în spital, prin 400-500 UI/ kg 24 de ore
Curs de pneumoftiziologie by Antigona Trofor [Corola-publishinghouse/Science/940_a_2448]
-
nazală. instituirea tratamentului anticoagulant: heparină sodică, inițial în bolus de 5.000-10.000 UI/ i.v. Ulterior, se va continua tratamentul în spital, prin 400-500 UI/ kg 24 de ore, într-un ritm continuu sau discontinuu, în funcție de evoluția imediată a emboliei. Posologia inițială se poate stabili și în mg : 5 mg/kg corp/24 de ore, inițial, ajustată, în funcție de testele de coagulare. Tratamentul injectabil se administrează 7-10 zile, fiind urmat de anticoagulante orale, pentru cîteva luni. Eficiența tratamentului anticoagulant se apreciază
Curs de pneumoftiziologie by Antigona Trofor [Corola-publishinghouse/Science/940_a_2448]
-
fie de cca 10 zile. Notă: ==> 1mg de heparină corespunde la 100 UI. ==> se pot folosi și heparine cu greutate moleculară mică (Fraxiparina). Tratamentul antiagregant se referă la aspirină 300 mg/zi, asociat anticoagulantelor. Terapia trombolitică este indicată în cazul emboliilor medii, cu modificări hemodinamice. Ea constă în Streptokinază sau Urokinază administrate intravenos, ceea ce se face însă în unități spitalicești de profil. Embolia pulmonară gravă Tratamentul este de neconceput în afara unei unități de reanimare. Sînt indicate următoarele măsuri : oxigen pe sondă
Curs de pneumoftiziologie by Antigona Trofor [Corola-publishinghouse/Science/940_a_2448]
-
Fraxiparina). Tratamentul antiagregant se referă la aspirină 300 mg/zi, asociat anticoagulantelor. Terapia trombolitică este indicată în cazul emboliilor medii, cu modificări hemodinamice. Ea constă în Streptokinază sau Urokinază administrate intravenos, ceea ce se face însă în unități spitalicești de profil. Embolia pulmonară gravă Tratamentul este de neconceput în afara unei unități de reanimare. Sînt indicate următoarele măsuri : oxigen pe sondă nazală 6-8 l/min, prin mască. măsuri suportive hemodinamice: umplere cu soluții macromoleculare (Plasmagel etc.). droguri inotrope: dopamina sau dobutamina, după corecția
Curs de pneumoftiziologie by Antigona Trofor [Corola-publishinghouse/Science/940_a_2448]
-
acest scop se preferă codeina. pentru bronhospasm, de la caz la caz, se pot asocia mici cantități de aminofilin parenteral. Deși s-au trecut în revistă, sumar, toate aceste date, pentru medicul stomatolog, important este doar recunoașterea tabloului clinic al unei embolii pulmonare, mai ales a formelor severe și transportul de urgență a pacientului la spital, nu înainte de a fi luat cele cîteva măsuri elementarea de prim ajutor, enumerate mai sus. VIII.3. HEMOPTIZIA Definiție Aceasta este o condiție patologică caracterizată prin
Curs de pneumoftiziologie by Antigona Trofor [Corola-publishinghouse/Science/940_a_2448]
-
de starea de hipercoagulabilitate, apar la circa 25 % dintre pacienți. Riscurile cele mai mari le au pacienții cu nefropatie membranoasă și cei cu proteinurie și hipoalbuminemie severe. Cel mai frecvent se întâlnesc tromboze venoase (tromboză venoasă profundă a membrelor inferioare, embolii pulmonare, tromboza venelor renale), mult mai rar tromboze arteriale. Tromboza venei renale (caracteristică SN) este, de obicei, asimptomatică, dar se poate manifesta prin dureri lombare, hematurie microsau macroscopică sau insuficiență renală, iar diagnosticul este stabilit prin explorări imagistice ale venelor
[Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
cu SAPL. Afectează valva mitrală sau tricuspidă și poate fi suspectată în cazul apariției unor sufluri sistolice recente. Necesită diagnostic diferențial cu suflurile funcționale și cu endocardita infecțioasă. De obicei este asimptomatică, dar se poate complica cu grefă bacteriană și embolie cerebrală; • miocardita acută lupică este rară. Se manifestă prin tahicardie, tulburări de ritm și de conducere, cardiomegalie, insuficiență cardiacă; • afectarea coronariană este relativ frecventă, fie secundară coronaritei lupice, fie, mai frecvent, consecința aterosclerozei precoce sau a unei tromboze coronare în cadrul
[Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
și a hipercatabolismului) - Complicațiile iatrogene: • complicațiile repausului prelungit la pat (escare, hipoventilație cu pneumonie de hipostază, tromboză venoasă profundă), • complicațiile datorate stresului și/sau nutriției artificiale (esofagite peptice, ulcere digestive), • complicațiile manevrelor de îngrijire (pneumotorax - la montarea cateterului venos central, embolii pulmonare, flebite sau septicemii de cateter, infecții intraspitalicești cu germeni rezistenți); alergii și intoleranțe medicamentoase, • complicațiile dializei: hipotensiune arterială, hemoragii, sindrom de dezechilibru dialitic, embolie gazoasă. 14.6. Forme clinice particulare de IRA. 14.6.1. IRA la substanțe de
[Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
artificiale (esofagite peptice, ulcere digestive), • complicațiile manevrelor de îngrijire (pneumotorax - la montarea cateterului venos central, embolii pulmonare, flebite sau septicemii de cateter, infecții intraspitalicești cu germeni rezistenți); alergii și intoleranțe medicamentoase, • complicațiile dializei: hipotensiune arterială, hemoragii, sindrom de dezechilibru dialitic, embolie gazoasă. 14.6. Forme clinice particulare de IRA. 14.6.1. IRA la substanțe de contrast iodate într-o epocă în care manevrele de cardiologie intervențională (angiografiile în special) sunt foarte frecvente, incidența nefropatiei la substanțe de contrast iodate crește
[Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
apă din spațiul intravascular per unitate de timp); centralizarea circulației (de exemplu vasodilatație splanhnică datorită unei mese abundente intradialitice); aparate de dializă primitive, cu rată de ultrafiltrare inconstantă; utilizarea ca bază tampon în lichidul de dializă a acetatului în locul bicarbonatului; embolia gazoasă - este o complicație extrem de rară, dar potențial fatală, fiind determinată de greșeli flagrante de tehnică cefaleea, intoleranța digestivă - sunt posibile în special la pacienți cu retenție azotată foarte ridicată, la care se practică o dializă prea intensivă; o formă
[Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
în fluidele corpului și este consecința unei hiperventilații alveolare cu eliminarea de CO2 peste cantitatea produsă. Secundar se produce scăderea bicarbonatului plasmatic. în hiperventilațiile acute intervine compensarea prin sistemele tampon, în timp ce în hiperventilația cronică diminuă excreția acidă la nivel renal. Embolia pulmonară este cauza principală a hiperventilației acute. Hiperventilația cronică poate fi de origine centrală sau poate fi întâlnită în disfuncții ale ventilației mecanice. Tratamentul se adresează în principal cauzei, atunci când este posibil, iar tratamentul simptomatic comportă ventilația mecanică. Bibliografie Mitch
[Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
leziune nervoasă) afectare neuro-musculară (miastenie, Guillain-Barré) boli restrictive (pneumopatie, pneumotorax) Hipercapnie cronică: BPOC, sindrom de apnee - somn, obezitate boala Charcot boli restrictive (fibroză pulmonară, deformări toracice) Alcaloza respiratorie Hipocapnie acută: hipoxie +++, anxietate, durere, sepsis AVC, infecție neurologică intoxicație cu aspirină embolie pulmonară edem pulmonar acut Hipocapnie cronică: altitudine mare insuficiență hepatică cronică sarcină afecțiuni ale SNC Semne de hipercapnie acută: HTA, transpirații, cefalee, confuzie, somnolență Semne de hipercapnie cronică: semne puține, dar HCO3este crescut în mod cronic, nu se face corecție
[Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
elastomer (cf. fr. élastomère; en. elastomer); electro-/ electri- "electricitate" (cf. gr. ήλερον, -ου s.n. "aur verde, electron; lat. electrum, -i s.n. "chihlimbar; aliaj de aur și de argint"): med. ro. electrocardiogramă, s.f. (cf. fr. électrocardiogramme s.m.; en. electrocardiogram); embol(o)- "embolia" (cf. gr. έμβολος, - ου s. m. "pană, zăvor, dop"); empirio- "experiență" (cf. gr. έμπειρία, - ας s.f. "experiență, abilitate"); eo- "de început", "cel mai vechi" (cf. gr. έως, -ω s.f. "auroră; zori de zi"): med. ro. eozină (cf. fr. éosine s.f.
[Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
hepatică. Uneori, debutul afecțiunii se face printr-o metastază la distanță, fără ca localizarea primară tiroidiană să fie clinic evidentă. Diagnosticul diferențial cu un adenom vezicular poate fi dificil. Nu există criterii evidente de malignitate, cu excepția semnelor de invazie (absența capsulei, embolii vasculare) și absența remanierelor degenerative (scleroză, necroză, calcificări) care sunt frecvente în nodulii adenomatoși. Nodulii sunt cel mai adesea hipoecogeni. Scintigrafic, nodulii pot fi hipo- sau izocaptori, celulele tumorale captând 131I și sintetizând tiroglobulina și chiar T3 și T4. Examenul
Ghid de diagnostic și tratament în bolile endocrine by Eusebie Zbranca () [Corola-publishinghouse/Science/91976_a_92471]
-
autoimune, tumorale, infiltrative sau traumatice. Insuficiența suprarenală terțiară survine în leziuni hipotalamice. în insuficiențele suprarenale secundară și terțiară nu apare deficit de mineralocorticoizi. Insuficiența suprarenală acută poate surveni prin infarctizarea bilaterală a suprarenalelor în cursul hemoragiilor prin tratament cu anticoagulante, embolie, tromboza venei suprarenale prin traumantisme ale zonei dorsale, sau în cursul septicemiilor cu meningococ. Anatomie patologică Suprarenalita bacilară produce distrugerea și înlocuirea cu cazeum și fibroză a corticoși medulosuprarenalei. Suprarenalita autoimună se caracterizează prin afectare exclusivă a corticalei cu conservarea
Ghid de diagnostic și tratament în bolile endocrine by Eusebie Zbranca () [Corola-publishinghouse/Science/91976_a_92471]
-
sunt în linii generale aceleași cu ale decubitului ventral. Complicații ale poziției Concorde sunt, de asemenea, similare cu cele pentru poziția de decubit ventral având însă, datorită ridicării mai accentuate a capului față de planul cordului, un risc mai mare de embolie aerică. Poziția „park bench” sau 3/4 (three quarter) Este o poziție derivată din decubitul lateral fiind utilizată în abordul posterior parieto-occipital, abordurile unghiului ponto-cerebelos, abordul suboccipital supratentorial lateral al regiunii pineale. − Capul este fixat în head-holder înainte de întoarcerea bolnavului
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
în timp ce cel situat deasupra va fi flectat și plasat anterior planului trunchiului (fig. 4.3). Avantajele poziției: − permite un acces facil asupra leziunilor parafalcine occipitale și al regiunii pineale; − asigură o poziție confortabila pentru chirurg; − are un risc scăzut de embolie aerică; − poziționarea pacientului cu leziunea parafalcină situată inferior permite degajarea gravitațională a lobului occipital evitând tracțiunea excesivă a acestuia. Complicațiile poziției 3/4 sunt similare cu cele ale poziției ventrale. Poziția șezând A fost odinioară considerată ca poziție standard în
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
pineale. Dezavantajele poziției șezând: − disconfortul chirurgului este pe primul plan datorită necesității de menținere a brațelor ridicate timp îndelungat; − acest disconfort poate fi însă înlăturat prin introducerea unor suporturi laterale pentru brațe. Complicațiile poziției − instabilitatea hemodinamică la așezarea în poziție; − embolia aeriană este cea mai temută complicație, aceasta alături de discomfortul chirurgului fiind motivele pentru care această poziționare a pierdut din interes; − pneumocefalia este cea mai frecventă complicație în experiența noastră clinică; − trombembolia pulmonară complicație intraoperatorie rară. Trebuie reținut că poziționarea corectă
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
cu afecțiuni preexistente, supraponderali sau cu teren varicos, precum și la pacienții cu deficite motorii mari preexistente sau apărute ca urmare a intervenției chirurgicale [13]. Dintre complicațiile sistemice, cea mai frecvent întâlnită este tromboza venoasă profundă, având ca și risc major embolia pulmonară. Pentru prevenirea ei se recomandă aplicarea de feșe sau ciorapi elastici care se mențin până la mobilizarea activă a pacientului. Administrarea de heparine cu moleculă mică este în prezent recomandabilă la 24 de ore după intervenția chirurgicală. Pentru prevenirea complicațiilor
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
de așteptat, persoanele vârstnice au riscul cel mai ridicat de apariție a decesului în primele 30 de zile postoperator. Cauzele cele mai frecvente sunt hematoamele, edemul cerebral cu hernierea cerebrală și progresia tumorală. Celelalte cauze de deces sunt reprezentate de embolia pulmonară, infarctul miocardic și septicemie [13]. Pe cazuistica noastră mortalitatea operatorie se situează la valoarea de 1%. URMĂRIREA POSTOPERATORIE Dacă evoluția postoperatorie a pacientului este favorabilă, și nu există nici un deficit neurologic, nu există motive întemeiate pentru a menține pacientul
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
iar dintre cele supratentoriale lobul frontal este cel mai frecvent sediu (35%). Predominanța metastazelor cerebrale la joncțiunea dintre substanța albă și cea cenușie este rezultatul modificărilor de dimensiune a vaselor la acest nivel, vasele îngustate acționează ca o barieră pentru embolii tumorali [14,15]. Faza de metastază cerebrală unică se referă la prezența unei singure leziuni cerebrale fără a lua în calcul metastazele din alte parți ale corpului. Faza de metastază cerebrală solitară se referă la cazurile rare în care metastaza
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
cromozomiale pe baza testelor de monitorizare; evidențierea ecografică a unor malformații fetale; prematuritate ( nașterile premature). Riscurile amniocentezei: 1. Fetale: înțeparea accidentală a fătului. 2. Materne: metroragie; durere; scurgeri de lichid amniotic; ruptura spontană a membranelor; reacții adverse la medicație; infecții; embolie amniotică; izoimunizare Rh; avort spontan. Biopsia vilozității coriale: tehnică folosită James, 1990 pentru a diagnostica malformațiile fetale în trimestrul I de sarcină (între 10-12 săptămâni vârsta gestațională); introducerea unui cateter de plastic cu un mandren solid flexibil transcervical sau transabdominal
Asistenţa la naştere în prezentaţie craniană şi pelvină by Mihai Botez, Vasile Butnar, Adrian Juverdeanu () [Corola-publishinghouse/Science/305_a_1432]
-
indicată profilactic pentru evitarea efortului expulziei la: parturiente cardiace compensate ori decompensate; bolnave cu tuberculoză pulmonară evolutivă; diabetice decompensate; epuizarea mamei în travaliu: travaliu lung, boală asociată etc. Alteori terminarea rapidă a nașterii este cerută de o indicație de urgență: embolie; hemoragie; eclampsie; stare de șoc etc. Indicații fetale majore pentru făt sunt procidența de cordon și suferința fetală necorectată. Mai rar, marea extracție se aplică pentru o eroare de mecanism al nașterii în prezentație pelvină, ceea ce ar face nașterea dificilă
Asistenţa la naştere în prezentaţie craniană şi pelvină by Mihai Botez, Vasile Butnar, Adrian Juverdeanu () [Corola-publishinghouse/Science/305_a_1432]
-
Patologia venelor 34.1. Tromboza venoasă profundă 34.1.1. Date de epidemiologie și etiopatogenie Tromboza venoasă profundă (TVP), deși prezentată ca afecțiune de sine stătătoare, face parte din spectrul tromboembolismului pulmonar venos, împreună cu embolia pulmonară. Cele două entități sunt manifestări ale aceleiași boli, cu factori predispozanți comuni, dar cu trăsături clinice și prognostice distincte. TVP este o boală întâlnită cu predilec ie la popula ia vârstnică sau, altfel spus, vârsta este unul dintre cei
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Viviana Aursulesei, Lucian Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/91951_a_92446]