1,300 matches
-
la școli din orașul Iași, din care 27 de ani la Liceul Internat C. Negruzzi, de unde a ieșit la pensie în 1979. Pentru activitatea didactică de excepție timp de peste 3 decenii, Nicolai Colibaba a fost distins cu titlul de Profesor emerit. Respectând tradiția Liceului Internat, unde veneau copii din toate categoriile sociale, profesorul Nicolai Colibaba a ajutat elevii dotați și harnici, dar fără posibilități materiale. Sunt sute de foști elevi care au ajuns academicieni, profesori universitari, medici, ingineri, profesori în învățământul
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
fost responsabil al comitetului ieșean de învățământ public. În toate aceste manifestări a dovedit principialitate, responsabilitate, fiind un înverșunat adversar al carierismului, imposturii. A primit numeroase ordine și distincții, precum: Ordinul Muncii (1960) și Meritul Științific (1966), titlul de profesor emerit (1964), Medalia Muncii (1949, 1952), două medalii antifasciste (1954, 1974), două medalii aniversare (1961, 1971). A mai primit Premiul de Stat (1951), premiul „Gheorghe Țițeica” al Academiei (1981), două premii ale Ministerului Învățământului pentru activitate științifică (1961 - gr.II și
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
Institut. După 1948, prof.dr. D.I. Mangeron a fost șeful Catedrei de Mecanică și mecanisme între anii 1955-1957 și apoi șeful Catedrei de Matematici II, până la pensionare, în 1976. A devenit doctor docent în științe în 1956 și Om de știință emerit al României în 1971. Din 1966 a primit dreptul de conducere a doctoratelor în Disciplina Mecanică Tehnică. A condus 29 doctorate și 10 pentru titlul de doctor docent, finalizate, a fost membru în numeroase comisii de doctorat în țară și
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
amplasate pe platformele industriei chimice, pentru studiul coroziunii, intervențiile sale pentru consolidarea elementelor și structurilor cu diferite destinații, afectate de timp, seisme repetate sau coroziune etc. Cadru didactic de excepție al școlii românești de construcții, specialist de renume și dascăl emerit, cu pasiune și dăruire a slujit aproape cinci decenii Politehnica ieșeană. A încetat din viață în anul 1999. MOISEA, BORIS (1911-1997) PROFESOR ARTE FRUMOASE Profesorul de Arte Frumoase Moisea Boris a urmat cu consecvență tradițiile didactice ale Școlii Centrale (Liceul
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
de decan al Facultăților de Pedagogie-Psihologie și de Filozofie (1948-1951ă. În anul 1970, când a ieșit la pensie, a devenit profesor consultant. Pentru activitatea didactică desfășurată timp de peste patru decenii, Vasile Pavelcu a fost distins cu titlul de Profesor Universitar Emerit (1969). Format în spiritul școlii psihologice franceze, profesorul Vasile Pavelcu a valorificat cele mai importante idei ale psihologiei clasice și moderne, bazându-se și pe ideile rezistente în timp ale lui C. RădulescuMotru, Mihaia Ralea, Petre Andrei, Tudor Vianu, Ion
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
șef de lucrări provizoriu (1942-1946) și apoi definitiv, conferențiar suplinitor la Chimie generală (1942- 1946ă, profesor suplinitor (1947) și, în fine, profesor definitiv (1948ă. În 1959 obține titlul de doctor docent, iar ulterior i se conferă titlul de Profesor universitar emerit. În 1969 a fost ales membru de onoare al Academiei de Științe Agricole și Silvice din România. A fost rector al Institutului Agronomic din Iași între anii 1951- 1956 și 1961-1965. Prof.dr.doc. Constantin Pântea a desfășurat o rodnică activitate științifică
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
pe care autorul nu le „lămurește” nicicum. În publicațiile de profil, apar și numeroși așa-ziși cititori „dezinteresați”, care susțin identitatea moldovenească și găsesc elementele specifice ale spiritului și culturii moldovenești. Iată câteva exemple: Nicolae Leucă, pensionar, ex-redactor și om emerit al culturii din Republica Moldova, afirmă că „savanții au demonstrat că limba moldovenească este mai veche decât româna. Însă ambiția și interesele personale și de grup sunt puse mai presus decât realitatea obiectivă, decât adevărul istoric”, și insistă asupra necesității
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
că i se interceptează corespondența și convorbirile telefonice. „Sursele” din jurul său sunt active, informează despre orice, de pildă, unul oferă Securității În 1973 un anunț din ziarul Flacăra Iașului prin care se anunța că a primit titlul de „Profesor Universitar Emerit”. În timp ce era urmărit prin toate mijloacele, era considerat unul dintre cei mai importanți profesori din universitate, reper pentru generații de tineri. Portretul său se găsește În Sala Senatului Universității. Constantin I. Botez (1911-1977) lucra cu Mihai Ralea la Institutul de
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
Colecția UNIVERSITARIA 124 Seria Știin]e politice Coordonatori serie: Anton Carpinschi Gheorghe Lencan Stoica Lucian-Dumitru Dîrdală Jean Blondel, politolog francez, este Profesor Emerit la Institutul Universitar European din Florența. A studiat la Paris și Oxford, iar cariera didactică și de cercetare sa desfășurat cu precădere în Marea Britanie, la Universitatea Essex (19641984), dar a activat și în Statele Unite, Franța și alte țări. A fost
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
legislaturi, debutant MAN, iar după 1968, consilier al Președintelui Republicii pentru probleme științifice. A făcut parte, de asemenea, din conducerea CNST și a Consiliului Național pentru Pace. A fost distins în cele mai înalte onoruri ale Republicii („Om de știință emerit”; Ordinul Meritul științific clasa I, laureat al Premiului de Stat). La 28 noiembrie 1966, Academia României și IFA l-au sărbătorit pe Horia Hulubei, cu ocazia împlinirii a 70 de ani de viață. În același an, ca o recunoaștere a
Din viaţa, activitatea şi gândurile unui profesor by Mihai TOMA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101007_a_102299]
-
lui Spillman se ocupa numai cu studiul organizării fermelor, farm-management. Azi la Ithaca, economia agrară a ajuns la o mare dezvoltare, cu rezultate practice din cele mai bune. Astfel, se studiază și se predă istoria agriculturii cu profesori și specialiști emeriți. Urmează studiul geografiei agrare. Apoi studiul contabilității agricole, al evaluărilor, bugetelor și anchetelor pe teren. Toate aceste date contribuie la buna Îndrumare a fermelor. E mai ușor să se arate cum trebuie lucrat solul, cum trebuie fertilizat, sau cum trebuie
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
care am primit-o de la o fostă elevă a mea din Fălticeni. Este Ecaterina Pop Petrovici, fiica fostului Director la Școala de Arte și Meserii din Fălticeni Petre Pop. În prezent este o mare pictoriță În grafică, măritată cu un emerit grafician (Ion, n.n.) Petrovici și locuiesc În Iași. Am primit de la ea o invitație la o expoziție În Iași, cu o dedicație, pe a 2-a copertă, care mi-a stors lacrimi. Însemnează că tot mai există suflete recunoscătoare! De
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
a spus: nu mai contează decât ceea ce ni s-a transmis. Trebuie ignorat tot ce se datorează artei majore și vitale a anacronismului pentru a denunța Vechiul Testament ca fiind o însăilare de enormități istorice. Legenda, îmi amintește fratele Poffet, biblist emerit și director al Școlii Biblice, a fost la toate popoarele prima formă de scriere a istoriei, și poate că va fi și ultima... Legendar nu înseamnă non-real, ci mai-mult-ca-real. El operează cu întârziere. Și tot așa cum scribii tribului povestesc istoria
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
Centrului Medical de recuperare Nicolina din Iași (Spitalul de Recuperare). Cercetările sale sunt publicate în reviste de specilitate din țară și de peste hotare (cca 150 de articole). A fost distins pentru activitatea deosebită cu medalii, ordine, premii și declarat profesor emerit. A încurajat recuperarea prin sport fiind distins pentru această activitate. CAVARNALI Ecaterina Id. S-a născut în anul 1919 în orașul Bolgrad, județul Izmail (azi, Ucraina). Stud. Absolventă a liceului de fete Regina Maria din Bolgrad în 1938, cu examen
MONOGRAFIA ABSOLVENȚILOR LICEELOR DIN BOLGRAD STABILIȚI ÎN ROMÂNIA by NENOV M. FEODOR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1830_a_92278]
-
România la aniversarea vârstei de 85 de ani și 50 de ani de activitate; a determinat locul centrului seismic din Vrancea în seismologia mondială. Pentru activitatea prestigioasă a fost distins cu ordine, premii de stat, a primit titlul de „profesor emerit” și a fost scrisă o monografie la împlinirea vârstei de 85 de ani. CIȘMIGIEV (CIȘMIGIU) Petre Id. S-a născut în anul 1915 în orașul Bolgrad, județul Izmail (azi, Ucraina). A decedat în martie 2006 la București. Stud. Absolvent al
MONOGRAFIA ABSOLVENȚILOR LICEELOR DIN BOLGRAD STABILIȚI ÎN ROMÂNIA by NENOV M. FEODOR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1830_a_92278]
-
directive pentru continuatorii săi: „Perspectivele în dezvoltarea geometriei în interacțiunea cu mecanica și fizica ca interacțiuni” și „Unitatea matematicii și sinteza științifică a Naturii”. Pentru activitatea deosebită a fost distins cu medalii, ordine, medalii jubiliare, și cu titlul de profesor emerit. A primit Premiul de Stat (1951, 1961, 1963, 1989); medalia jubiliara a Universității din Iași (1960, 1972). HAGICULEV (HAGICULEA) Nicolae Id. S-a născut la 3 septembrie 1911 în comuna Congaz, județul Cahul (azi, Republica Moldova). A decedat la București în
MONOGRAFIA ABSOLVENȚILOR LICEELOR DIN BOLGRAD STABILIȚI ÎN ROMÂNIA by NENOV M. FEODOR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1830_a_92278]
-
agricole, biochimiei, industriei agricole și istoria învățământului agricol (1961-1965) . - Ca rector al Institutului Agronomic Iași (1951-1956) și (1961-1965) - Are publicate peste 100 de lucrări științifice în reviste din țară și peste hotare. - În anul 1969 a fost distins ca membru emerit al Academiei Agricole și de Silvicultură din România. - A pregătit mulți doctoranzi în științele agricole și a fost decorat pentru activitate deosebită cu medalii, ordine și titlul de profesor emerit. PEIU Mihail Id. S-a născut la 26 octombrie 1914
MONOGRAFIA ABSOLVENȚILOR LICEELOR DIN BOLGRAD STABILIȚI ÎN ROMÂNIA by NENOV M. FEODOR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1830_a_92278]
-
peste hotare. - În anul 1969 a fost distins ca membru emerit al Academiei Agricole și de Silvicultură din România. - A pregătit mulți doctoranzi în științele agricole și a fost decorat pentru activitate deosebită cu medalii, ordine și titlul de profesor emerit. PEIU Mihail Id. S-a născut la 26 octombrie 1914 în comuna Pocrovca Nouă, județul Izmail (azi Ucraina). A decedat la Iași la 18 septembrie 1987. Stud. Absolvent al liceului de băieți Regele Carol al II-lea din Bolgrad în
MONOGRAFIA ABSOLVENȚILOR LICEELOR DIN BOLGRAD STABILIȚI ÎN ROMÂNIA by NENOV M. FEODOR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1830_a_92278]
-
fost responsabil al comitetului ieșean de învaățământ public. În toate aceste manifestări a dovedit principialitate, responsabilitate, fiind un înverșunat adversar al carierismului, imposturii. A primit numeroase ordine și distincții, precum: Ordinul Muncii (1960) și Meritul științific (1966), titlul de profesor emerit (1964), Medalia Muncii (1949, 1952), două medalii antifasciste (1954, 1974), două medalii aniversare (1961, 1971). A mai primit Premiul de Stat (1951), premiul „Gheorghe Țițeica” al Academiei (1981), două premii ale Ministerului Învățământului pentru activitatea științifică (1961-gr. II si 1963
MONOGRAFIA ABSOLVENȚILOR LICEELOR DIN BOLGRAD STABILIȚI ÎN ROMÂNIA by NENOV M. FEODOR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1830_a_92278]
-
1924-1931, asistent suplinitor (1931-1934), asistent provizoriu și apoi definitiv (1934-1938), șef de lucrări provizoriu (1942-1946), profesor suplinitor (1947) și, în fine, profesor definitiv (1948). În 1959 obține titlul de doctor docent, iar ulterior i se conferă titlul de Profesor universitar emerit. În 1969 a fost ales membru de onoare al Academiei de științe Agricole și Silvice din România. A fost rector al Institutului Agronomic din Iași între anii 1951-1956 și 1961-1965. Prof. Dr. Doc. Constantin Pântea a desfășurat o rodnică activitate stiințifică
MONOGRAFIA ABSOLVENȚILOR LICEELOR DIN BOLGRAD STABILIȚI ÎN ROMÂNIA by NENOV M. FEODOR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1830_a_92278]
-
care apare din anul 1993 în cadrul Universității din Iași. Distincții: Pentru prestigioasa sa activitate didactică și de cercetare a obținut următoarele distincții: în anul 1962 premiul Ministerului Învățământului, iar în anul 2001 i-a fost conferit titlul de „Profesor emerit”. Este recunoscut ca om de știință, fiind citat în numeroase ori în „Who`s who in the world”. Situația familiară: căsătorit fără copii, având domiciliul stabil în orașul Iași. ZAHARIA (TOPALOV) I. ION - TEHNICIAN Tehnicianul Zaharia (Topalov) I. Ion este
MONOGRAFIA ABSOLVENȚILOR LICEELOR DIN BOLGRAD STABILIȚI ÎN ROMÂNIA by NENOV M. FEODOR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1830_a_92278]
-
că direcțiunea învățământului primelor trei din aceste școli să fie încredințată Facultății de Medicină, ca parte integrantă a universității naționale. Facultatea de Medicină indică un "corp științific" alcătuit din "membri efectivi" (toți profesori în activitate ai școlii medico-chirurgicale și "profesori emeriți asociați corpului academic") și "membri extraordinari" (profesorii școlii de farmacie și veterinărie cu vot deliberativ în chestiunile privind specialitatea lor). Ca preocupare de bază a Facultății de Medicină, i se atribuie sarcina de: a crea doctori în medicină, în chirurgie
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
anul 1963, ăn în care se pensionează pe motive de sănătate. Că recunoaștere a meritelor sale deosebite în activitatea depusă la catedră în cei 30 de ani de muncă susținută, în anul 1961, primește din partea Ministerului Învățământului titlul de Profesor Emerit, titlu a fost „transformat” de „organele locale” rădăuțene, în cel de profesor fruntaș. Aproape 80% din elevii săi au urmat cursurile facultății de matematică, fizica și mai mulți a institutelor politehnice. Mulți dintre aceștia au ajuns cadre didactice de prestigiu
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Șorea Niculai () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93286]
-
de sudare și dispozitive de comandă aferente, regulatoare de temperatură. Publicații: 3 îndrumare de laborator, 1 curs pentru studenți, peste 80 de lucrări științifice comunicate și publicate, 18 brevete de invenții aplicate în practică. Alte mențiuni: titlul de conferențiar universitar emerit, inventator de elită clasa a V-a, 5 distincții și diplome acordate pentru activitatea de inventică și participări la Saloane de invenții. Pensionat în anul 2006. OPRIȘOR Mircea Sorin Data și locul nașterii: 20 martie 1936, Iași. Studii universitar: Institutul
Centenarul învăţământului superior la Iaşi 1910-2010/vol.I: Trecut şi prezent by Mircea Dan Guşă (ed.) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/419_a_988]
-
față de o astfel de încurajatoare apreciere venită din partea celui mai înalt for politic al poporului nostru și exprimată atât în documentele sale programatice, cât și în raportul secretariatului său general, tovarășul Nicolae Ceaușescu.“ (Contemporanul, 27 decembrie 1974) CONSTANTIN Marin, Artist emerit „În strălucirea marii sărbători, Cântarea țării, Urarea țării, Învăluită-n steagul tricolor Dând glas curat iubirii tuturor: Pulsează-n milioane de inimi El, Ceaușescu, înseamnă România, El, Ceaușescu, înseamnă viitor!“ („Cântarea țării“, Contemporanul, 27 ianuarie 1978) „Militant neobosit pentru binele
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]