2,028 matches
-
de uscat de pe țărmurile oceanului sunt și o serie de caracteristici ale fenomenelor acustice nemaiîntâlnite în alte zone geografice. Este vorba de o acustică deosebită a zonei arctice, în anumite condiții conversațiile putând fi auzite până la 3 km distanță de emițător. III.2.4. Proprietățile și dinamica apelor oceanice Oceanul Arctic este oceanul cu cea mai redusă salinitate, ca urmare a valorilor extrem de reduse ale evaporației și a aportului consistent de apă dulce prin intermediul marilor fluvii care se varsă aici. La acestea
Geografia mediilor temperate şi reci ale globului by Larion Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/1179_a_2048]
-
implică mijloace tehnice și instituționale de producere și inovare. Doar în astfel de condiții, procesul de comunicare poate face posibil transmiterea unui mesaj către un public variat și numeros, care îl recepționează simultan, fiind despărțit temporal și spațial de sursa. Emițătorul este o "persoană instituționalizata" care reprezintă, în general, un grup de persoane. În același timp, destinatarii comunicării formează grupuri largi de indivizi, aspect care surprinde ideea de "socializare a audienței". Fluxul mesajelor este unidirecționat, iar capacitatea receptorilor de a interveni
New Media by IONELA CARMEN BOŞOTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/1115_a_2623]
-
restricții sau delimitări personale privind receptarea) și folosindu-se de o tehnologie de difuzare (media) se adresează unei largi audiențe, într-un mod direct (căci partenerii comunicării sunt distanțați în spațiu sau timp) și unilateral (ceea ce exclude inversarea rolurilor de emițător și receptor"16. În accepțiunea lui J. D. Stappers, comunicarea în masă înseamnă "emitere de mesaje prin care emițătorul se adresează fără deosebire oricui, prin intermediul unui canal la care fiecare instanță receptoare are necondiționat acces, cel puțin în măsura în care accesul depinde
New Media by IONELA CARMEN BOŞOTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/1115_a_2623]
-
audiențe, într-un mod direct (căci partenerii comunicării sunt distanțați în spațiu sau timp) și unilateral (ceea ce exclude inversarea rolurilor de emițător și receptor"16. În accepțiunea lui J. D. Stappers, comunicarea în masă înseamnă "emitere de mesaje prin care emițătorul se adresează fără deosebire oricui, prin intermediul unui canal la care fiecare instanță receptoare are necondiționat acces, cel puțin în măsura în care accesul depinde de emițător"17. A. Silbermann definește comunicarea de masă ca fiind "difuzarea cantitativ importantă a unor conținuturi asemănătoare unor
New Media by IONELA CARMEN BOŞOTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/1115_a_2623]
-
receptor"16. În accepțiunea lui J. D. Stappers, comunicarea în masă înseamnă "emitere de mesaje prin care emițătorul se adresează fără deosebire oricui, prin intermediul unui canal la care fiecare instanță receptoare are necondiționat acces, cel puțin în măsura în care accesul depinde de emițător"17. A. Silbermann definește comunicarea de masă ca fiind "difuzarea cantitativ importantă a unor conținuturi asemănătoare unor indivizi sau grupuri numeroase și eterogene ale societății, cu ajutorul tehnicilor de difuzare colectivă"18. Dincolo de aceste definiții, o observație imediată atestă faptul că
New Media by IONELA CARMEN BOŞOTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/1115_a_2623]
-
o tehnică anume, la un mod de folosire a acestei tehnici, la un public determinat, la instituțiile specifice și la anumite genuri de comunicare sau de exprimare 45. Medierea e constituită de suporturile care se interpun, în actul comunicării, între emițător și receptor: astfel, limba naturală (pe suport sonor sau material papirus, tăblița de lut, hârtie, ecran) sau limbajele artificiale (Morse, al surdomuților, al calculatoarelor) efectuează o acțiune de mediere în actele de comunicare umană. Mediatizarea se referă la actul prin
New Media by IONELA CARMEN BOŞOTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/1115_a_2623]
-
să facă legătura între Paris Turnul Eiffel și Villejuif 59, iar, apoi, în 1910, să facă auzită vocea lui Caruso de la Operă Metropolitană din New York60. Primul război mondial a ajutat foarte mult la dezvoltarea radioului și, astfel, în Franța, emițătorul de la Turnul Eiffel a început să-și stabilească și programe muzicale sau programe de știri, dar acestea au fost puse în aplicare abia în 1922. România nu s-a aflat nici în fruntea acestor dezvoltări tehnologice, dar nici chiar pe
New Media by IONELA CARMEN BOŞOTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/1115_a_2623]
-
influență. În același sens, tentația utilizării Internetului pentru a se sustrage mijloacelor tradiționale nu favorizează reflecția politică, astfel informați, internautul sau bloggerul, stau în fața ecranului, acasă, departe de interacțiunea comunicării față în fața generatoare a procesului democratic. Internetul sparge barieră dintre emițător și receptor în procesul comunicării. Față de audiență prin ziare, radio, televiziune prin cablu și satelit, utilizatorii Internetului pot trimite și primi mesaje ale comunicării de masă, iar noțiunea de autogenerare de continut "self publishing"68 , este o achiziție importantă a
New Media by IONELA CARMEN BOŞOTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/1115_a_2623]
-
chat-ul sub formă de text exclusiv. Utilizatorii pot încărca conținut și pot primi feedback. Utilizatorul poate alege timpul, tipul și cantitatea de informații trimise și primite; informația trimisă este transformată de către receptor, iar transformarea este transparență; comunicarea este asimetrica. Emițătorul și receptorul dețin un control similar; comunicarea este conversaționala. Au fost analizate, în primă fază, rețelele sociale, blogurile și instrumentele video, fluxurile de informații interactive asimetrice, precum abonarea la RSS, si fluxurile de informații interactive simetrice (chat-room-uri sau dezbateri online
New Media by IONELA CARMEN BOŞOTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/1115_a_2623]
-
sau pamfletar), adevăratul destinatar este publicul martor, pe a cărui receptare adecvată autorul mizează. Dincolo de spațiul care le-a consacrat (presa), pamfletul și polemica sunt construite pe o schemă tripartită, corespondentă, în varianta cea mai simplificată, oricărei situații de comunicare: emițător mesaj receptor. Tipul raportului în care se regăsesc actanții principali în cadrul public al dezbaterii relevă, mai întâi, deosebirile de natură principială dintre polemică și pamflet. Prima, avatar al discursului oratoric, este reglementată prin norme de conduită care îi asigură gradul
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
la modul general, "fiecare act ilocuționar tinde să se împlinească într-unul prelocuționar, ca efect consecutiv procesului comunicării". Emilia Parpală precizează întemeiat că "în literatură, nu este vorba despre un efect practic, deoarece discursul nu este real, ci ficțional. Deși emițătorul multiplică, spre exemplu, imperativele, el nu va da un ordin co-locutorului său, ci va marca, prin funcția fatică, literaritatea enunțului"175. Se poate remarca, la Arghezi, pregnanța unui cuplu de acte ilocuționare complementare, de tipul reproș-solicitare imperativă. În Despre scriitori
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
primească o prezență pură. Dar oare nu sunt ei victimele iluziei pe care o denunță? Ne temem că ei confundă funcția mediumnică și uzul mediatic, reducând transmiterea simbolică la palidul model al comunicării telefonice, cu schemele lui utilitariste de tipul "emițător mesaj receptor" sau "codare mesaj decodare". Înșelați de un supărător halo sonor, ei citesc media drept medium (mergând până la a considera mediologia o sociologie a mass media!). Poșta și Telecomunicațiile nu au monopolul în transmiterea sensului; nici vorbirea sau scrisul
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
că a asistat cuprins de uimire la convertirea semnului minus, asociabil "tragediei limbajului" pe care intenționase s-o ilustreze, în semnul pozitiv presupus de râsetele publicului, firești în cazul reprezentării scenice a unei comedii. Printr-un neprevăzut efect de bumerang, Emițătorul poznaș, preocupat de subminarea constantă a așteptărilor Receptorului, este la rândul său deconcertat de reacția stârnită, devenind astfel un "păcălitor păcălit" neînțeles și neînțelegător. Profund tragică, prin sugestia apocalipsei cuvântului ce anunță disoluția totală a umanului, noncomunicarea este percepută, astfel
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
pe căi diferite. - Ce naiba vrei să spui? se înfurie Loesser. - Ia verifică partea din spate a curelei de la ceas, spuse Rhyme. Își răsuci încheietura cu un zornăit al cătușelor. Pe curea era plasat un mic disc negru. Sachs îl dezlipi. - Emițător GPS. L-am folosit ca să te putem urmări până aici. Nu ai fost măcar puțin surprins că am apărut ca din senin la ușa ta? - Dar cine...? Ia stați așa! A fost iluzionista, fata aia! Kara! N-am recunoscut-o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2103_a_3428]
-
ale lui fără a face și eu câte una. Nu știu până la ce punct ar fi legitim să fac uz de confidențe împărtășite în adâncul celei mai intime prietenii și să aduc la cunoștința publicului opinii și aprecieri pe care emițătorul lor nu i le-ar fi destinat. Or, Goti a comis în prefața sa indiscreția de a face publice unele judecăți de-ale mele pe care eu n-am intenționat niciodată să le dau în vileag. Sau cel puțin n-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1900_a_3225]
-
nu ai bani, Când ții la bani, n-ai spor la fuste. G.L.U.P.I.-- Moda minijupelor Nu vă spun povești din burtă Către care nu ajung, Însă dup-o fustă scurtă Cine nu se uită lung?! Femeia E-un emițător în noapte Și n-ai cum să n-o iubești; Ea te ține treaz cu șoapte Și te-adoarme cu povești! Concretul eternului Femeia, poveste eternă, Își murmură-n barbă, discret, Și-alături de tine, pe pernă, Eternul devine concret. Impuls
VASILE DARIE by VASILE DARIE () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83946_a_85271]
-
are intenții exhaustive, fiecare eseu fiind, în sine, o ars aperta; apoi, îi permite o abordare formală liberă, prepoziția în cauză având rolul unei invitații la dialog, dar și la meditație. Demersul autorului - aflat el însuși în dubla ipostază de emițător și transmițător - nu este o comunicare despre comunicări, ci o sumă de comunicări despre avatarurile procesului creator, a problemelor fundamentale care-l frământă pe compozitor, toate fiind grefate pe realitățile vieții muzicale contemporane. Ideile sunt expuse într-un limbaj ce
Despre...De musicae natura by Ovidiu Trifan () [Corola-journal/Journalistic/83695_a_85020]
-
de delirul exoticului, de tentația orientalizării, în timp ce extraeuropenii de dorul formalizării și occidentalizării<footnote Idem, op. cit., pp. 40-42. footnote>. Referindu-se la mult dezbătuta problemă a comunicării prin muzică, autorul descrie un interesant traseu al procesului comunicațional. Acesta pornește de la emițător - recte compozitorul, cel care crează mesajul muzical - și este preluat de transmițător - adică restitutorul, sau „executorul testamentar”, cum îl numește Sergiu Celibidache. Muzica este cea care favorizează interacțiunea emițătorului cu receptorul. Drumul străbate un canal de transmisie cu varii profile
Despre...De musicae natura by Ovidiu Trifan () [Corola-journal/Journalistic/83695_a_85020]
-
Timișoara, celelalte posturi de radio din oraș, centrul „Media Adventist” din București și conducerea „Conferinței Banat”. RVS Timișoara emite din luna octombrie 1995 pe frecvența 89,7 FM, între orele 21-23, în partaj de licență cu Radio Europa Nova, având emițător propriu care acoperă o rază de aproximativ 20 km. Sunt difuzate emisiuni culturale, religioase, programe educative pentru familie, emisiuni interactive, programe pentru copii și tineret, reflecții spirituale, muzică. Emisiunile locale sunt pregătite de 11 redactori, iar partea tehnică este asigurată
Agenda2005-49-05-cultural () [Corola-journal/Journalistic/284444_a_285773]
-
colonie: directorul de exploatare și adjunctul său. Își vorbeau prietenește, titlurile sforăitoare nu aveau nici un sens în aceste lumi de frontieră. Cel care acorda prea mare importanță etichetei și făcea caz de rangul său risca să se trezească afară, fără emițător și fără costum de supraviețuire. Ei se numeau Lydecker și Simpson și păreau cât se poate de preocupați. Amândoi aveau acea expresie proprie oamenilor pentru care somnul este o amantă în brațele căreia nu se abandonau decât arareori. Lydecker semăna
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85118_a_85905]
-
Burke trebuia să știe ce se petrecea cu ea, dar insistă. N-avea încotro. ― Ascultă, începu el pe un ton pe care și-l dorea conciliant. Nu știu ce se întâmplă acolo. Dacă le-a rămas în pană satelitul releu, și nu emițătorul de la sol, numai o echipă de salvare poate să-l repare. Colonii nu au nici o navetă spațială. Dacă asta e cauza tăcerii, trebuie că așteaptă acum o acțiune din partea Companiei. Iar dacă, într-adevăr, satelitul releu este în pană, nici
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85118_a_85905]
-
desigur, dar numai în gând. Ordinatorul știa toate răspunsurile, dar găsirea întrebărilor potrivite era o operație obositoare pentru nervi. Burke, care studiase restul materialului, își schimbă poziția pentru a vedea mai bine și murmură pentru Gorman: ― Ce caută? ― EBP-urile. Emițătoarele biologice personale. Fiecare colon are implantat, chirurgical, un astfel de aparat, la sosirea aici sau la naștere. ― Știu ce e EBP-ul, replică Burke. Că doar Compania le fabrică. Dar nu văd de ce le caută. Dacă ar mai fi supraviețuitori
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85118_a_85905]
-
magia tehnicii, locotenentul nu reușea să obțină o singură imagine cu claritate satisfăcătoare. ― Interferențele sunt numeroase acolo. Cu cât coboară mai mult, cu atât mai multe sunt obstacolele pe care le are de trecut semnalul ca să ajungă la noi, iar emițătoarele lor nu sunt prea puternice. Ce materiale se găsesc într-o stație de epurare a atmosferei? ― Materialele compozite de fibră de carbon și siliciu în partea de sus, pentru a obține în același timp soliditate și lejeritate. Multă sticlă și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85118_a_85905]
-
imens și puternic apăru din vălurile opace și-o cuprinse în brațele-i enorme. Meditehniciana urlă și apăsă instinctiv pe trăgaciul aruncătorului de flăcări. Un jet de foc îl înghiți pe Frost, schimbându-l într-o torță umană. Transmis prin emițătorul său, urletul îi asurzi pe toți colegii lui. Apone se răsuci. Nu putea să vadă nimic din cauza densității atmosferei și a penumbrei, dar auzise. Căldura schimbătoarelor de răcire de la nivelul superior deforma imaginile infraroșii. La bordul VTT-ului, Gorman încremeni
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85118_a_85905]
-
concepute să funcționeze în orice împrejurări, inclusiv sub apă, dar ceea ce se petrecea în acest loc nu fusese prevăzut de tehnicieni. Pentru simplul motiv că nu exista nici un precedent. Cineva urlă înapoia sergentului. Gorman putea să se ducă dracului. Reglă emițătorul pe frecvența comunicațiilor directe. ― Dietrich? Crowe. Răspundeți! Wierzbowski, unde dracu' ești!? O mișcare în stânga. Se întoarse și era să-l decapiteze pe Hudson. Ochii comtehului ieșiseră din orbite. Era în pragul nebuniei și abia-l recunoscu pe sergent. Nu-i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85118_a_85905]