1,351 matches
-
subliniază caracterul condițional al ordinii individului empatic față de ordinea celuilalt). [o.6.1.1.1*]: O primă observație în privința empatiei tari este că această condiție echivalează preferința socială cu preferința Pareto slabă dacă este respectată o condiție a numărului indivizilor empatici. i.e. dacă n-1 indivizi sunt empatici în sens tare, atunci toți indivizii vor avea același profil de preferință. În plus, teorema ține doar dacă toți n-1 indivizi iau ca punct de reper al empatiei lor un același individ
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
față de ordinea celuilalt). [o.6.1.1.1*]: O primă observație în privința empatiei tari este că această condiție echivalează preferința socială cu preferința Pareto slabă dacă este respectată o condiție a numărului indivizilor empatici. i.e. dacă n-1 indivizi sunt empatici în sens tare, atunci toți indivizii vor avea același profil de preferință. În plus, teorema ține doar dacă toți n-1 indivizi iau ca punct de reper al empatiei lor un același individ (și anume al n-lea). Pornind de la
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
punct de reper al empatiei lor un același individ (și anume al n-lea). Pornind de la aceste idei, voi enunța condiția domeniului restricționat prin empatie în varianta tare, în felul următor: [d.6.1.1.3*]: Domeniul universal în formă empatică tare, amendată ( etaU ) permite doar profilurile sociale în care n-i indivizi sunt empatici în formă tare. [t.6.1.1.1*]: Există o funcție de decizie socială care îndeplinește condiția libert arianismului minimal, condiția Pareto slabă și condiția domeniului restricționat
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
Pornind de la aceste idei, voi enunța condiția domeniului restricționat prin empatie în varianta tare, în felul următor: [d.6.1.1.3*]: Domeniul universal în formă empatică tare, amendată ( etaU ) permite doar profilurile sociale în care n-i indivizi sunt empatici în formă tare. [t.6.1.1.1*]: Există o funcție de decizie socială care îndeplinește condiția libert arianismului minimal, condiția Pareto slabă și condiția domeniului restricționat la preferințe empatice în formă tare amendată. Demonstrație [t.6.1.1.1*]. Presupunem
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
etaU ) permite doar profilurile sociale în care n-i indivizi sunt empatici în formă tare. [t.6.1.1.1*]: Există o funcție de decizie socială care îndeplinește condiția libert arianismului minimal, condiția Pareto slabă și condiția domeniului restricționat la preferințe empatice în formă tare amendată. Demonstrație [t.6.1.1.1*]. Presupunem n-2 și n=2. În acest caz, niciun individ nu este empatic și rămânem cu paradoxul Sen în forma lui originală, deoarece nimeni nu este empatic în forma
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
socială care îndeplinește condiția libert arianismului minimal, condiția Pareto slabă și condiția domeniului restricționat la preferințe empatice în formă tare amendată. Demonstrație [t.6.1.1.1*]. Presupunem n-2 și n=2. În acest caz, niciun individ nu este empatic și rămânem cu paradoxul Sen în forma lui originală, deoarece nimeni nu este empatic în forma tare. Dacă însă 3n ≥ , atunci vom avea cel puțin doi indivizi care nu sunt empatici și rezultatul va fi diferit de cel dat de
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
la preferințe empatice în formă tare amendată. Demonstrație [t.6.1.1.1*]. Presupunem n-2 și n=2. În acest caz, niciun individ nu este empatic și rămânem cu paradoxul Sen în forma lui originală, deoarece nimeni nu este empatic în forma tare. Dacă însă 3n ≥ , atunci vom avea cel puțin doi indivizi care nu sunt empatici și rezultatul va fi diferit de cel dat de condiția Pareto slabă, i.e. cel puțin doi nu vor avea aceeași ierarhie, deci suficient
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
n=2. În acest caz, niciun individ nu este empatic și rămânem cu paradoxul Sen în forma lui originală, deoarece nimeni nu este empatic în forma tare. Dacă însă 3n ≥ , atunci vom avea cel puțin doi indivizi care nu sunt empatici și rezultatul va fi diferit de cel dat de condiția Pareto slabă, i.e. cel puțin doi nu vor avea aceeași ierarhie, deci suficient # # 1E N= − . Necesitatea apare dintr-o contradicție generată de condiția # #E N= . Presupunem că # #E N= , și
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
E N= . Presupunem că # #E N= , și luăm cel mai simplu caz în care n = 2. Avem două probleme: a) fiecare individ își exprimă preferința reală apoi modifică, potrivit empatiei sale pentru dorințele celuilalt, fără a cunoaște că celălalt este empatic. Rezultatul este inversarea ierarhiilor și rămânem cu paradoxul în forma dată de Sen; b) putem considera că fiecare cunoaște preferințele reale ale celuilalt și fiecare este empatic tare. Problema însă persistă, fiindcă, atâta vreme cât empatia tare presupune „oglindirea” preferințelor reale ale
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
modifică, potrivit empatiei sale pentru dorințele celuilalt, fără a cunoaște că celălalt este empatic. Rezultatul este inversarea ierarhiilor și rămânem cu paradoxul în forma dată de Sen; b) putem considera că fiecare cunoaște preferințele reale ale celuilalt și fiecare este empatic tare. Problema însă persistă, fiindcă, atâta vreme cât empatia tare presupune „oglindirea” preferințelor reale ale celuilalt, sfârșim în paradox. 6.1.2.* Restricționarea domeniului universal la preferințe liberale slabe [d.6.1.2.1*]: Domeniul universal restricționat prin preferințe liberale slabe ( ) FU
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
crearea unei atmosfere propice de lucru și a unui spațiu adecvat; - explicarea modului de evaluare a muncii colective și a fiecărui membru În parte. Învățarea prin cooperare solicită din partea educatorilor o serie de competențe pentru bunul mers al activității: - competența empatică presupune abilitatea de a lucra cu elevii, educatorul reușind să se transpună În situațiile pe care aceștia le parcurg; astfel, acesta Își va cunoaște mai bine elevii și va Îmbunătăți comunicarea cu ei; - competența ludică se referă la capacitatea educatorului
Psihopedagogia persoanelor cu cerințe speciale. Strategii diferențiate și incluzive în educație by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2107_a_3432]
-
unele comportamente nedorite sau consolidate anumite comportamente pozitive. În plus, activitatea educativă cu elevii care prezintă tulburări de comportament solicită din partea fiecărui profesor o foarte bună cunoaștere a naturii umane, a strategiilor de cunoaștere a personalității elevilor și o capacitate empatică deosebită, necesară Înțelegerii și acceptării celor din jur așa cum sunt ei În realitate, cu calitățile și defectele lor. Se pot distinge trei tipuri de dificultăți de ordin comportamental: - nivel scăzut: comportamentul neadecvat, Întâlnit de obicei În clasă, cum ar fi
Psihopedagogia persoanelor cu cerințe speciale. Strategii diferențiate și incluzive în educație by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2107_a_3432]
-
încă explicat psihofiziologic. Să nu uităm însă că și în științele mai tari se face apel la intuiție (vezi „intuiționismul” în matematică). Din acest punct de vedere, comprehensiunea nu poate fi nicicum opusă modelului pozitivist (naturalist) de știință. c. Aptitudinile empatice există cu certitudine, dar, ca și alte caracteristici psihice, ele pot fi puse în evidență tot prin mijloace „pozitiviste”. Un exemplu este chestionarul prin procură (apud Radu, 1994), în care un subiect A răspunde la un chestionar așa cum crede că
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
Radu, 1994), în care un subiect A răspunde la un chestionar așa cum crede că ar răspunde un alt subiect, B, pe care are pretenția că îl cunoaște bine. Prin comparația răspunsurilor lui A și B ne dăm seama de calitățile empatice ale subiectului A. Nu dorim să spunem că problema empatiei - și cu atât mai mult cea a comprehensiunii - se reduce la această situație. Afirmăm doar că, prin actul de comprehensiune, nu ne plasăm neapărat în afara raționalului și că acest act
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
Din diverse motive (la care ne referim șiîn capitolul destinat chestionarului), nu este ușor să obții răspunsuri consistente la întrebările deschise și, cu atât mai mult, doar la punerea unor teme în discuție. E nevoie de multă iscusință (inteligență, abilități empatice, experiență) din partea celui ce conduce uninterviu pentru a ajunge la date relevante. De aceea, cum spuneam și mai sus, pentruinterviuri, în general, și pentru cele semistructurate, în particular, nu se recomandă folosirea operatorilor obișnuiți. Poate anumite categorii de operatori, bine
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
se referă la faptul că terapeutul înțelege cele comunicate de pacient ca și cum ar fi în locul său, „ca și cum ar fi el”, fără a se identifica însă cu pacientul. Odată înțelese cele comunicate de pacient, ele trebuie recomunicate acestuia într-o formă empatică. În mod normal, cele comunicate de pacient în cursul terapiei cuprind referiri la situații de viață sau experiențe interne ale subiectului și la reacțiile sale comportamentale și emoționale la situațiile respective. Reflectarea terapeutică empatică lasă să transpară cele comunicate de
Fundamente de psihologie evoluțonistă și consiliere genetică. Integrări ale psihologiei și biologiei by Daniel David, Oana Benga, Alina S. Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
trebuie recomunicate acestuia într-o formă empatică. În mod normal, cele comunicate de pacient în cursul terapiei cuprind referiri la situații de viață sau experiențe interne ale subiectului și la reacțiile sale comportamentale și emoționale la situațiile respective. Reflectarea terapeutică empatică lasă să transpară cele comunicate de pacient într-o formă structurată (de exemplu, evenimentul X generează comportamentul Y, producând trăirea subiectivă Z), insistând asupra trăirilor sale emoționale. De obicei, prototipul reflectării empatice începe cu: „Din cele ce mi-ai spus
Fundamente de psihologie evoluțonistă și consiliere genetică. Integrări ale psihologiei și biologiei by Daniel David, Oana Benga, Alina S. Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
comportamentale și emoționale la situațiile respective. Reflectarea terapeutică empatică lasă să transpară cele comunicate de pacient într-o formă structurată (de exemplu, evenimentul X generează comportamentul Y, producând trăirea subiectivă Z), insistând asupra trăirilor sale emoționale. De obicei, prototipul reflectării empatice începe cu: „Din cele ce mi-ai spus înțeleg că...” sau „Din cele ce mi-ai povestit înțeleg că...”, urmând apoi mesajul structurat ca mai sus. Există numeroase instrumente care pot evalua gradul de empatie al terapeutului. Mai jos este
Fundamente de psihologie evoluțonistă și consiliere genetică. Integrări ale psihologiei și biologiei by Daniel David, Oana Benga, Alina S. Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
lucru te obosește și te face să simți nevoia de puțină liniște, la care nu poți ajunge alături de ea, ceea ce te face uneori să o urăști și să-i dorești moartea. 10-12 puncte: Te simți ca un sclav suprasolicitat. Comunicarea empatică cu pacientul generează încredere reciprocă, facilitând evoluția terapiei și eliminând reticențele clientului prin oferirea unui cadru interpersonal cald, tolerant, înțelegător. 7.4.4.2. Acceptarea necondiționată Acceptarea necondiționată presupune acceptarea pacientului cu toate problemele sale, acceptarea lui ca întreg, ca
Fundamente de psihologie evoluțonistă și consiliere genetică. Integrări ale psihologiei și biologiei by Daniel David, Oana Benga, Alina S. Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
diferențele de opinii dintre persoane. Interpretând rolurile unor personaje comune (părinți, copii aflați În anumite situații) sau mai puțin obișnuite, conform experienței lor, copiii vor Înțelege mai bine propriul rol și rolul celor din jur și Își vor dezvolta capacitățile empatice, gândirea critică și puterea de decizie. Jocul de rol evidențiază modul corect sau incorect de comportare al unui copil. Printr-o serie de activități și jocuri, exerciții de apucare, aruncare, rupere În bucăți mici a hârtiei, tăierea diferitelor materiale, modelarea
EDUCAȚIA INCLUZIVĂ – UN MOD DE EDUCAȚIE. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Veronica NECULA, Dorina MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2128]
-
simplu executant În sarcini ușoare (aducerea unui obiect). Aria de relații sociale: manifestă dorința permanentă de a se integra În grup, solicită să participe alături de copii la toate activitățile organizate, să lucreze cu material identic cu cel al copiilor; este empatic când un copil plânge, suferă alături de el, se supără și se lovește singur, se bucură alături de copii; copiii din grupă Îi acordă atenție urmărind să-l antreneze În jocurile lor și Îl ajută când este necesar (la urcatul și coborâtul
ŞANSE EGALE PENTRU TOȚI. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Amalia PĂTRAŞCU () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2142]
-
și de sursele formale (asistenții sociali, consilierii, grupurile de suport comunitare, etc); funcția emoțională presupune activități, precum: o asistență sub formă de încurajare; o exprimarea căldurii personale în relație cu persoana în nevoie; o manifestarea afecțiunii pentru celălalt; o comunicarea empatică; o manifestarea încrederii și a susținerii necondiționate; comportamentul ce susține sentimentul de siguranță și-l conduce pe individ spre credința că este respectat și că devine conștient de disponibilitatea cuiva cu care poate discuta problemele sale cele mai delicate. Funcția
Teorii și metode în asistența socială by Doru Tompea, Oana Lăcrămioara Bădărău, Răzvan Lăzărescu, () [Corola-publishinghouse/Science/1121_a_2629]
-
integritatea, principialitatea, sinceritatea, optimismul, hărnicia, bunătatea, răbdarea, tandrețea, responsabilitatea, consecvența, seriozitatea, candoarea, dărnicia, disponibilitatea, îngăduința, altruismul, sacrificiul de sine, bunăvoința, onestitatea, cinstea, simplitatea, demnitatea, autoexigența, căldura sufletească, discreția, spiritul încurajator, susținător, grijuliu, atent cu problemele celor aflați în criză (existențială), empatic, sensibil. Este, precum știm, tipul de frumusețe persistent în timp. Frumusețea relațiilor interpersonale Este acel tip de frumusețe care ține de implicarea partenerilor în relația dintre ei și de educația (socială a) acestora. Cu alte cuvinte, frumusețea relațiilor interpersonale ține
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
clare; lărgime și profunzime sufletească; • acceptare de sine; • blândețe, răbdare, iertare, dăruire, jertfire, responsabilitate, grija pentru celălalt; • experiențe comune; o continuă, neîntreruptă comunicare și intercunoaștere; • consens, soluții negociate; • încredere reciprocă, onestitate reciprocă, sinceritate reciprocă, compasiune; • ascultarea atentă a celuilalt; ascultarea empatică reciprocă; • reacția amânată, cumpătată; • dorința și capacitatea de dăruire; • inițiativă pentru dezvoltarea relației, pentru depășirea impasurilor; • a ști că putem spune întotdeauna ce avem de spus (cu diplomație, cu grijă pentru partener, asertiv); • timp dăruit/oferit partenerului. Prin problemele și
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
cât mai ales ca scop în sine, ca fiind cineva. Celălalt este important pentru sine, cât de importanți suntem noi pentru noi înșine. Plecând de la această realitate fundamentală, în orice relație interpersonală reușită vom căuta: • să-l ascultăm activ și empatic pe partener; • să-i facem ori de câte ori avem prilejul sincere complimente; • să-i folosim cât mai des numele; • să nu răspundem la întâmplare sau în clișee; să reflectăm mereu înainte de a răspunde; • să îl informăm și să așteptăm întotdeauna cu interes
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]