4,234 matches
-
37/1988. Partea a II-a. Revista economică nr.38/1988. Partea a III-a. Revista economică nr.39/1988. , în Nemuritorii Academicieni Români, Agenția Națională de Presă ROMPRES, București, 1995, p. 204-206. Roman Moldovan, în Mic Dicționar Enciclopedic, Editura Enciclopedică Română, București, 1972, p. 1428. Tudorel Postolache, Academicianul Roman Moldovan în viața secției de științe economice a Academiei Române, Studii de istorie economică și istoria gândirii economice. Editura Academiei Române p. 67-73, vol. XIV/ 2012. Iulian Văcărel, Economia României din perioada interbelică
Roman Moldovan () [Corola-website/Science/307195_a_308524]
-
Alexandru Zane, exilat în Turcia, urmează cursurile Școlii Centrale de Ingineri din Paris (1880). A fost inginer de căi ferate la Serviciul de poduri și șosele și subdirector la Serviciul tehnic al Primăriei Capitalei. Discipol al unei personalități cu vocație enciclopedică, Bogdan Petriceicu Hasdeu, preia “ștafeta” Vornicului Iordache Golescu (1768-1848) și, firește, ajutat de colaboratori, dezinteresați și cu bunăvoință, alcătuiește o lucrare monumentală însumând circa 7.000 de pagini și cuprinzând, după calculul lui Ovidiu Bârlea, 18.940 de tipuri de
Iuliu A. Zanne () [Corola-website/Science/311151_a_312480]
-
vezi D.Ex., primul sens al termenului ""spirit"": "În filozofia idealistă și în concepțiile religioase, spiritul este un element considerat ca factor de bază al Universului, opus materiei, identificat cu divinitatea sau cu spiritul; ființă imaterială supranaturală, duh."). De altfel Dicționarul Enciclopedic Român ediția 1966 precizează că "între superstiție și credința religioasă nu există o deosebire de esență." Și pe bună dreptate se afirmă asta, căci latura superstițioasă a religiilor nu se limitează doar la faptul că toate postulează existența unor "spirite
Religie () [Corola-website/Science/296516_a_297845]
-
Dicționarul presei literare românești (1790-2000). Ediția a 3-a. București, Editura Institutului Cultural Român, 2004, p. 84-85. (Ateneu). 2. Laurențiu Hanganu - Ion Caraion - fișă de istorie literară în Dicționarul general al literaturii române. [Volumul 2]. C-D. București, Editura Univers Enciclopedic, 2004, p. 82-86. 3. Mihail Sabin (1935-1974), poet dramaturg, critic de teatru, traducător. Redactor la prestigioasa revistă „Ateneu”. 4. Lui Ion Caraion titlul acestui supliment îi amintea de întâia sa carte de poezii, Panopticum, care a fost topită în întregime
Noi contribuții la biobibliografia lui Ion Caraion by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/4932_a_6257]
-
al Fundației Virgil Vătășianu · 2005: Cetățean de onoare al Comunei Văd, jud. Cluj. · 2006: Diplomă de onoare a Universității 1 Decembrie 1918, Albă Iulia · 2007: Cetățean de onoare al Comunei Câlnic, jud. Albă. Referințe · Enciclopedia istoriografiei românești, Ed. Științifică și Enciclopedica, București, 1978, p.273. · Vasile Drăguț, Cercetări cu privire la arta medievală românească, în vol. Istoria Științelor în România. Istoriografia de artă, Ed. Academiei, București, 1979, p.175. · Nemuritorii. Academicienii români, București, 1994, p.254-256. · Nemuritorii. Academicienii români, București, 1995, p.243-245
Marius Porumb () [Corola-website/Science/307140_a_308469]
-
Nicolae Edroiu, în Transylvanian Review, VIII, 1999, nr. 3, p. 155-157. · Clujeni ai secolului 20. Dicționar esențial, Casa cărᘰii de ᗰtiinᘰă, Cluj-Napoca 2000, p.266 · Artă, istorie, cultura. Studii în onoarea lui Marius Porumb, Editura Nereamia, Cluj- Napoca, 2003. · Dicᘰionar Enciclopedic, vol. V, Editura Enciclopedica, Bucureᗰti, 2004, p. 462. · Dan Fornade, Personalităᘰi clujene (1800-2007), Casa cărᘰii de ᗰtiinᘰă, Cluj-Napoca, 2007, p.499-500 BIBLIOGRAFIE Cărți · Bisericile din Feleac ᗰi Văd, două ctitorii moldoveneᗰti din Transilvania, Editura Meridiane, Bucureᗰti, 1968. · Icoane din Maramureᗰ
Marius Porumb () [Corola-website/Science/307140_a_308469]
-
Review, VIII, 1999, nr. 3, p. 155-157. · Clujeni ai secolului 20. Dicționar esențial, Casa cărᘰii de ᗰtiinᘰă, Cluj-Napoca 2000, p.266 · Artă, istorie, cultura. Studii în onoarea lui Marius Porumb, Editura Nereamia, Cluj- Napoca, 2003. · Dicᘰionar Enciclopedic, vol. V, Editura Enciclopedica, Bucureᗰti, 2004, p. 462. · Dan Fornade, Personalităᘰi clujene (1800-2007), Casa cărᘰii de ᗰtiinᘰă, Cluj-Napoca, 2007, p.499-500 BIBLIOGRAFIE Cărți · Bisericile din Feleac ᗰi Văd, două ctitorii moldoveneᗰti din Transilvania, Editura Meridiane, Bucureᗰti, 1968. · Icoane din Maramureᗰ - Ikonen aus der Maramureᗰ
Marius Porumb () [Corola-website/Science/307140_a_308469]
-
Transilvania (sec. XIII-XVIII), Editura Academiei Române, Bucureᗰti, 1998. · Monumente istorice de pe Valea Arieᗰului. Itinerarii culturale, Editura Oscar Prinț, Bucureᗰti, 2001 (în colaborare). · Biserică arhiepiscopala din Feleac. Ctitorie a lui ᗠtefan cel Mare, Editura Renaᗰterea, Cluj-Napoca, 2003. · Istoria românilor, vol. V, Editura Enciclopedica, Bucureᗰti, 2003, (coautor). · Istoria românilor, vol. VI, Editura Enciclopedica, Bucureᗰti, 2003, (coautor). Un veac de pictură românească din Transilvania - secolul al XVIII-lea, Editura Meridiane, Bucureᗰti, 2003. · Biserică episcopala din Văd. Ctitorie a lui ᗠtefan cel Mare, Editura Renaᗰterea, Cluj-Napoca
Marius Porumb () [Corola-website/Science/307140_a_308469]
-
de pe Valea Arieᗰului. Itinerarii culturale, Editura Oscar Prinț, Bucureᗰti, 2001 (în colaborare). · Biserică arhiepiscopala din Feleac. Ctitorie a lui ᗠtefan cel Mare, Editura Renaᗰterea, Cluj-Napoca, 2003. · Istoria românilor, vol. V, Editura Enciclopedica, Bucureᗰti, 2003, (coautor). · Istoria românilor, vol. VI, Editura Enciclopedica, Bucureᗰti, 2003, (coautor). Un veac de pictură românească din Transilvania - secolul al XVIII-lea, Editura Meridiane, Bucureᗰti, 2003. · Biserică episcopala din Văd. Ctitorie a lui ᗠtefan cel Mare, Editura Renaᗰterea, Cluj-Napoca, 2004. · ᗠtefan cel Mare ᗰi Transilvania. Legături culturale ᗰi
Marius Porumb () [Corola-website/Science/307140_a_308469]
-
în Dicționarul scriitorilor români. D-L. [Volumul 2]. București, Editura Fundației Culturale Române, 1998, p. 621, col. 2, jos; Roxana Sorescu - Mircea Iorgulescu, fișă de istorie literară în Dicționarul general al literaturii române. E-K. [Volumul 3]. București, Editura Univers Enciclopedic, 2005, p. 660, col. 1, jos; Aurel Sasu - Dicționarul biografic al literaturii române. A-L. [Volumul 1]. Editura Paralela 45, [2006], p. 781, col. 2, sus. [Mircea Iorgulescu, fișă de istorie literară elaborată de Marian Papahagi]. 3. Ion Vitner - Literatura
Însemnări despre debutul lui Mircea Iorgulescu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/4586_a_5911]
-
Profesorul , FRS (24 august 1912 - 2 august 1977) a fost un entomolog britanic. S-a remarcat printr-o cunoaștere enciclopedică a insectelor și a fost pasionat în mod excesiv de gândaci. A publicat 309 de lucrări științifice, multe dintre acestea tratând morfologia și taxonomie insectelor. A fondat și editat "Journal of Insect Physiology". El a introdus o etapă suplimentară în metamorfoza
Howard Everest Hinton () [Corola-website/Science/333231_a_334560]
-
dacica, cât și din cultura Cucuteni Ulmidava e un pseudonim al posibilei existente a unei cetăți dacice pe teritoriul satului. Pe teritoriul satului pe timpul lui Ștefan cel Mare au existat două sate - unul dintre care se numea Ulmi. În "dicționar enciclopedic a Basarabiei" de Z.Arbore se spune ca Ivansca sau Ivanovca este un sat de ruteni veniți și așezați aici pe la 1859 pe pământurile statului. De fapt rascolnicii care fugeau de reformă lui Nicon spre marginile Imperiului Rus, cumpărau pământuri
Lipoveni, Cimișlia () [Corola-website/Science/305808_a_307137]
-
valabilă data de 1 aprilie 1954.” Se revine la â pentru cuvântul "român" și derivatele lui. Mărcile poștale au din nou inscripționarea POSTA ROMANA sau POȘTA ROMÂNĂ. În 1964 apar volumele 1 și 2 (din patru) ale enciclopediei întitulate "Dicționar enciclopedic romîn", sub egida Academiei Republicii Populare Române. Însă în aceste două volume (literele A-C și D-J), "romîn" și derivatele nu au putut fi modificate. Spre exemplu: De asemenea: "Decorații ale Republicii Populare Romîne", "Frescă romînească", "Grafică romînească". În
Ortografia limbii române () [Corola-website/Science/299735_a_301064]
-
Lucrarea este o enciclopedie românească, apărută la Editura Politică între anii 1962-1966. Cuprinde cele mai importante noțiuni de specialitate și nume proprii din domeniul culturii române și universale. "Dicționarul enciclopedic român" a fost elaborat sub egida Academiei Republicii Populare Române (respectiv a Academiei Republicii Socialiste România: inscripționarea aceasta apare pe coperta interioară a vol. 4 (literele Q-Z). Volumele 1 și 2 au apărut cu titlul "Dicționar enciclopedic romîn", conform normelor
Dicționar enciclopedic român () [Corola-website/Science/310013_a_311342]
-
și universale. "Dicționarul enciclopedic român" a fost elaborat sub egida Academiei Republicii Populare Române (respectiv a Academiei Republicii Socialiste România: inscripționarea aceasta apare pe coperta interioară a vol. 4 (literele Q-Z). Volumele 1 și 2 au apărut cu titlul "Dicționar enciclopedic romîn", conform normelor ortografice din 1953, însă volumul 2, apărut în 1964, a fost pus în circulație și cu o variantă modificată, având pe coperta exterioară și cea interioară și pe cotor inscripționările "" și "Academia Republicii Populare Române", de după revenirea
Dicționar enciclopedic român () [Corola-website/Science/310013_a_311342]
-
Opera Omnia al Uniunii Scriitorilor (notează criticul În Argument). (Paler s-a născut la 2 iulie 1926, În comuna Lisa, județul Brașov, și a Încetat din viață pe 7 mai 2007, la București). Dacă ne-am supune În totalitate logosului enciclopedic al lui Paler, derutant prin argumentația strânsă, prin popasurile mai stăruitoare, ori prin trimiterile fulgerătoare la un autor, o operă sau un personaj din cultura și literatura Europei, am spune că Viața pe un peron n-a fost numai un
Editura Destine Literare by Marian Barbu () [Corola-journal/Science/76_a_285]
-
Alexandrescu Urechia. Biblioteca "V. A. Urechia" dispune de peste 600000 de titluri și are peste 150 de abonamente la ziare și reviste. În privința serviciilor, biblioteca și-a organizat și dispunde de secții de împrumut pentru adulți și copii, sală cu lucrări enciclopedice de referință, săli de lectură specializate cu 190 de locuri, sală de audiții și video, cataloage alfabetice și sistematice, pe fișe, pentru colecțiile proprii, cataloage tipărite pentru cărți românești și străine, catalog on-line al publicațiilor monografice, servicii specializate de informare
Galați () [Corola-website/Science/296943_a_298272]
-
din lipsă de probe (sentința 44/15 februarie 1960). Aurel Martin a revenit, după eliberare, în redacția revistelor "Luceafărul" (până în 1967) și "Gazeta literară" (1963-1967). În paralel, a lucrat ca redactor principal la Editura Politică (1963-1968), redactor-șef la Editura Enciclopedică (1968-1969) și director al Editurii Minerva (1969-1989). Este pensionat forțat de la Editura Minerva pentru că a permis apariția unor lucrări ce nu corespundeau cu ideologia partidului. Aurel Martin a debutat publicistic cu critică literară în paginile ziarului "Lupta Ardealului" din Cluj
Aurel Martin () [Corola-website/Science/336956_a_338285]
-
Gazeta literară", "Luceafărul", "România literară", "Viața Românească", "Steaua", "Tribuna" etc. A desfășurat o bogată activitate de critic și istoric literar, publicând mai multe volume de analiză a operelor literare românești clasice și moderne, colaborând la coordonarea generală a "Micului dicționar enciclopedic" (1972; ed. II, 1979) și îngrijind și prefațând ediții variate din operele lui Barbu Ștefănescu Delavrancea (1954; 1957), Nicolae Filimon (1964), Dimitrie Bolintineanu (1965; 1972), Mihai Eminescu (1970; 1973; 1974; 1978; 1980; 1981), Tudor Arghezi (1977), Dumitru Popovici (1972), Mihu
Aurel Martin () [Corola-website/Science/336956_a_338285]
-
începutul perioadei romantismului muzical. Începutul secolului al XX-lea, datorită faptului că sensul s-a rupt decisiv de trecutul muzical, a dus la faptul că secolul al XIX-lea se numește "Era romantică", și se utilizează în muzică în sens enciclopedic. Contrastele și emoțiile sporite ale mișcării literare germane " [[Sturm und Drang]]" par a fi un precursor al [[Literatură gotică|romanului gotic]], sau elementele sângeroase ale unora dintre operele din perioada [[Revoluția franceză|revoluției franceze]]. Libretul lui [[Lorenzo Da Ponte]] scris
Romantism () [Corola-website/Science/297855_a_299184]
-
perioadă: Academicianul Valeriu Canțer are la activ circa 500 de lucrări științifice, inclusiv 8 monografii și manuale, 30 brevete de invenție. Ultimele sale publicații legate de investigațiile în domeniul termoelectricității și plasmonicii au fost solicitate să fie incluse în culegeri enciclopedice internaționale [4]. Are peste 100 de articole publicate în reviste cu impact [5]. Cele mai importante lucrări ale autorului publicate în ultimii 20 de ani sunt: Сărți Articole Membru correspondent al AȘM (1995), membru titular al AȘM (2000) [1;3
Valeriu Canțer () [Corola-website/Science/311109_a_312438]
-
Pedagogic de la Moscova. Revenit acasă, devine redactor, apoi redactor-șef adjunct la Editura Literatura Artistică (1978-1987). A fost colaborator la revista Columna (1987-1991), la ziarele Sfatul Țării, Observator (1991-1993), colaborator salariat la revistele Basarabia, Sud-Est cultural, redactor-șef la Editura Enciclopedică (1993-1994). Din anul 1994 (de la fondare) până în prezent este redactor-șef al Editurii Arc. Debut absolut: Tinerimea Moldovei, 1979. Debut editorial: Mihai Eminescu. Opere, în trei volume, ediție critică și adnotată (în colaborare), Editura Literatura Artistică, Chișinău, 1981. A publicat
Eugen Lungu () [Corola-website/Science/337169_a_338498]
-
un fel de disperare. Iubește sau urăște paroxistic, ingenuitatea de a spune adevărurile îi dă dreptul la revoltă, conștiința unor posibile dezastre cosmice îi dă prilejul jubilației eului. El intră în deceniul opt hotărât să schimbe lumea, de unde această cuprindere „enciclopedică” a tuturor problemelor și evenimentelor ei cotidiene. [...] ...încă de la " Manifest pentru sănătatea pământului" începe să apară o anume „oboseală”, liric mai fertilă, venind dintr-o înțelepciune, dacă nu a resemnării definitive în orice caz a nevoii de simplitate. [...] Autorul "Rezervației
Adrian Păunescu () [Corola-website/Science/298514_a_299843]
-
Lazăr a prezentat o comunicare despre "destinul eleno-românului" Panait Istrati, subliniind interesul constant al grecilor, vreme de opt decenii, pentru viața și opera acestui scriitor: de la Nikos Kazantzakis care-l portretizase în personajul Azad și Zorba, la traduceri, enciclopedii, dicționare enciclopedice, critică și istorie literară până la reviste on-line "Eupolia" și la "Marea Enciclopedie on-line a Pontului Euxin". Informațiile aduse sunt pe cât de interesante tot atât de provocatoare și ne obligă la un răspuns pseudo-polemic. În toate aceste documente literare, numele lui Panait Istrati
Panait Istrati, scriitor român, scriitor francez, scriitor grec? by Maria Cogălniceanu () [Corola-journal/Memoirs/7501_a_8826]
-
pună ordine în Marele Cartier General, să aplaneze conflictele dintre liderii politici și cei militari, pe subiectul „vinelor” pentru eșecurile din 1916. În acest mod, generalul Prezan a contribuit la realizarea concordanței scopurilor politice de război cu obiectivele militare. Lucrarea enciclopedică "Șefii Statului Major General Român (1859 - 2000) " surprinde foarte bine modul în care generalul Prezan a pregătit și condus operațiile de la Mărăști, Mărășești și Oituz, caracterizat printr-o serie de trăsături distinctive cum ar fi: Marele Cartier General și, implicit
Constantin Prezan () [Corola-website/Science/299807_a_301136]