7,152 matches
-
scrisului nostru viitor”. Dumitru Stăniloae, 24 noiembrie 1989. „Mihail Diaconescu lucrează în coordonate documentare aproape fără fisuri. El nu răstoarnă, nu modifică și nici nu modelează altfel datele fundamentale de cadru și de atmosferă (...). Este apoi, pe lângă evocare, puterea inventivității epice și este mai cu seamă elementul decisiv al viziunii caracterologice, care transfigurează, ambele, materia istorică, o depășesc și o transcend”. Florin Mihăescu, Argeș, Pitești, An. XII, nr. 4 (110), decembrie 1977. „Proza plină de pitoresc și de tensiune dramatică a
Mihail Diaconescu – un promotor al spiritualităţii româneşti autentice… [Corola-blog/BlogPost/92517_a_93809]
-
Rotaru, Argeș, Pitești, An. XVII, nr. 128, martie 1982. „Cu fiecare apariție editorială este tot mai evident că Mihail Diaconescu tinde să ocupe un spațiu aparte în cadrul prozei noastre contemporane, ducându-și cu consecvență la îndeplinire un foarte ambițios proiect epic de largi și îndrăznețe dimensiuni: să dea cu mijloacele specifice artei romanului istoric o frescă a devenirii ființei spirituale românești, prin „radiografia“ conștiințelor unor intelectuali, artiști, oameni de cultură, reprezentativi ai timpului, în care se oglindesc și își află numele
Mihail Diaconescu – un promotor al spiritualităţii româneşti autentice… [Corola-blog/BlogPost/92517_a_93809]
-
interioare a personajului așa cum se reflectă în oglinda timpului. Însăși dispunerea secțiunilor romanului învederează etapele mișcării insesizabile în raport cu istoria. (...) Atare procedură este decelabilă, la rigoare, și în celelalte cărți semnate de Mihail Diaconescu, dovedind, în ultimă instanță, întemeierea unei maniere epice inconfundabile.“ Nicolae Oprea, Astra, Brașov, An. XXI, nr. 1 (184), ianuarie 1987. „Eroism și jertfire peste puterile lumii găsim mai peste tot în romanele lui Mihail Diaconescu (...). Sunt (...) un eroism și o tărie de jertfă sub care toate puterile lumii
Mihail Diaconescu – un promotor al spiritualităţii româneşti autentice… [Corola-blog/BlogPost/92517_a_93809]
-
238), aprilie 2002. „Mihail Diaconescu, care a schimbat definitiv modul nostru de a percepe realul istoric transfigurat artistic, nu este singur pe drumul său literar. În istoria culturii române și europene el este însă printre cei mai importanți. Pentru opera epică, teoretico - estetică și istorico -literară pe care el a edificat-o este la înălțimea celor mai importante înfăptuiri ale culturii române și europene. El este mereu comparat cu marii clasici ai literaturii române și universale, dar este, de fapt, un
Mihail Diaconescu – un promotor al spiritualităţii româneşti autentice… [Corola-blog/BlogPost/92517_a_93809]
-
poetei de a recunoaște într-o inimă înfrântă, acceptarea resemnată a unei tăceri amestecate și perfecte ,,vom avea, de asemenea, câte unul care poate citi în lacrimile/ din inima frântă a unei amfore tăcute’’(Amfora - p. 21). Ochii Istanbulului este epicul unei piese de teatru scrise și rescrise demult în versuri, o nostalgie profund strecurată în sufletul poetei, recunoscută și asumată de ea, într-o stare iremediabil pierdută. Pornind de la această stare vom întâlni de-a lungul cărții următoarele personaje care
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/92540_a_93832]
-
lirică autentică. Talentul cu care este dăruită se manifestă în fiecare vers, iar iubitorii și cunoscătorii de poezie știu să aprecieze acest lucru așa cum se cuvine. Proza pe care o scrie - roman, nuvelă, povestire - se remarcă prin vigurozitate, prin forță epică și măiestrie în conturarea caracterelor, iar premiile cu care a fost răsplătită oglindesc harul scriitoricesc de netăgăduit. Orașul Paliei se poate mândri cu un astfel de om, cu o personalitate care a înțeles că pe umerii săi apasă răspunderea de
Ileana-Lucia Floran – O scriitoare în orașul Paliei [Corola-blog/BlogPost/92620_a_93912]
-
așternerea amintirilor, personajul și acțiunea se descătușau parcă, devenind din ce în ce mai complexe. Firesc, veți spune, căci nu poți vorbi despre un om fără să-l încadrezi în spațiul și în timpul în care a trăit! Personajele secundare au dat năvală peste firul epic, pe care inițial mi-l doream cât mai neutru și imparțial, revendicând dreptul la replică. Așa se face că „Aproape tot ce știu despre Eli” s-a transformat într-o adevărată frescă a anilor nouăzeci, o fotografie crudă și încărcată
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/92630_a_93922]
-
Sacrificiul (1988), Istorie și valori (1994), Prelegeri de estetica Ortodoxiei (1996), Istoria literaturii dacoromane (1999), Farmecul dialecticii și fenomenologia narativă (2001). Florentin Popescu: Stimate domnule Mihail Diaconescu, sunteți autorul unui vast ciclu romanesc pe care l-ați numit „o fenomenologie epică a spiritualității române”. Cele zece romane din acest ciclu comunică strâns între ele. Sunt unitare în varietate. Unitatea lor este susținută, între altele, de faptul că fiecare dintre ele a fost conceput și realizat ca o parabolă pe teme istorice
„FENOMENOLOGIA EPICĂ A SPIRITULUI ROMÂNESC ESTE O CREAŢIE NECESARĂ” [Corola-blog/BlogPost/92567_a_93859]
-
ciclu comunică strâns între ele. Sunt unitare în varietate. Unitatea lor este susținută, între altele, de faptul că fiecare dintre ele a fost conceput și realizat ca o parabolă pe teme istorice, psihologice și morale. De ce ați optat pentru forma epică a parabolei? Mihail Diaconescu: Pentru că parabola mi se pare a fi cea mai potrivită formă epică atunci când stau la masa de scris și doresc să comunic convingerile artistice și filosofice care mă preocupă. Adolescent fiind, îl ascultam cu evlavie pe
„FENOMENOLOGIA EPICĂ A SPIRITULUI ROMÂNESC ESTE O CREAŢIE NECESARĂ” [Corola-blog/BlogPost/92567_a_93859]
-
faptul că fiecare dintre ele a fost conceput și realizat ca o parabolă pe teme istorice, psihologice și morale. De ce ați optat pentru forma epică a parabolei? Mihail Diaconescu: Pentru că parabola mi se pare a fi cea mai potrivită formă epică atunci când stau la masa de scris și doresc să comunic convingerile artistice și filosofice care mă preocupă. Adolescent fiind, îl ascultam cu evlavie pe tatăl meu, preotul și învățătorul de țară Aurelian Diaconescu de la Vulturești, care duminica își rostea predica
„FENOMENOLOGIA EPICĂ A SPIRITULUI ROMÂNESC ESTE O CREAŢIE NECESARĂ” [Corola-blog/BlogPost/92567_a_93859]
-
fabulă, pornește de la trăsăturile exterioare și schimbătoare, particulare, ale unor evenimente, altfel spus - de la fenomenal, pentru a ajunge la semnificații generale. În toate epocile și în toate culturile lumii, de la cele arhaice până la cele contemporane, parabola a fost o formă epică la care au recurs numeroși naratori. Semnificațiile profunde și variate pe care le poate evidenția parabola explică acest fapt. Orice parabolă, oricât ar fi ea de concentrată, are o dinamică internă specifică. Ea pornește de la trăsăturile evidente ale evenimentelor, respectiv
„FENOMENOLOGIA EPICĂ A SPIRITULUI ROMÂNESC ESTE O CREAŢIE NECESARĂ” [Corola-blog/BlogPost/92567_a_93859]
-
romanele mele am încercat ca aglutinarea unor simboluri comunicante, a unor exprimări cu semnificații interogative, sapiențiale sau speculative, a unor note sentimentale, pitorești și insolite sau a unor reconstituiri arheologice, documentare și cronologice să susțină forța euristică pe care forma epică a prabolei o face sensibilă. Mai presus de toate, pentru mine, care am vorbit și am scris de mai multe ori despre forța revelatoare a parabolei, predicile tatei, preotul și învățătorul de țară Aurelian Diaconescu, sunt un model sublim. F.
„FENOMENOLOGIA EPICĂ A SPIRITULUI ROMÂNESC ESTE O CREAŢIE NECESARĂ” [Corola-blog/BlogPost/92567_a_93859]
-
presus de toate, pentru mine, care am vorbit și am scris de mai multe ori despre forța revelatoare a parabolei, predicile tatei, preotul și învățătorul de țară Aurelian Diaconescu, sunt un model sublim. F. P.: Să rămânem puțin la fenomenologia epică a spiritualității române! Vă rog să explicați motivele pentru care ați asociat arta romanului cu preocupările speculative dedicate fenomenologiei! M. D.: Pe mine, dezbaterile speculative dedicate în ultimele trei secole problemelor teoretice impuse de noțiunile de fenomen și fenomenologie m-
„FENOMENOLOGIA EPICĂ A SPIRITULUI ROMÂNESC ESTE O CREAŢIE NECESARĂ” [Corola-blog/BlogPost/92567_a_93859]
-
de estetica Ortodoxiei (Vol. I Teologie și estetică; Vol. II Ipostazele artei), cât și în trilogia pe care am intitulat-o Teologia ortodoxă și arta cuvântului. Introducere în teoria literaturii (Vol. I Aspecte generale. Personajul în literatură; Vol. II Genul epic. Genul liric; Vol. III Genul dramatic. Receptarea operei literare). În aceste volume, Hegel este des invocat, citat, comentat. La acestea, trebuie să mai adaug faptul că în adolescență și în anii de studenție, dar și mai târziu, până azi, eu
„FENOMENOLOGIA EPICĂ A SPIRITULUI ROMÂNESC ESTE O CREAŢIE NECESARĂ” [Corola-blog/BlogPost/92567_a_93859]
-
și a conștiinței afirmate tot mai puternic, în cuprinsul unei evoluții istorice și spirituale multimilenare. În Teologia ortodoxă și arta cuvântului. Introducere în teoria literaturii, lucrare în care Hegel este atât de des utilizat și citat, am insistat asupra genului epic, ca reuniune de forme (specii, instituții literare) în care filosoficul își poate afla un adăpost adecvat. Cred că nu greșim dacă afirmăm că Hegel a conceput Fenomenologia spiritului ca pe un roman, respectiv ca pe o epopee a conștiinței, cu
„FENOMENOLOGIA EPICĂ A SPIRITULUI ROMÂNESC ESTE O CREAŢIE NECESARĂ” [Corola-blog/BlogPost/92567_a_93859]
-
pe o epopee a conștiinței, cu evoluții tensionate, contradictorii, el le spune dialectice, cu momente de un intens dramatism. Epopeea lui Hegel are o logică a acțiunii, o desfășurare de mare amploare, demnă de o povestire inițiatică, și numeroase nuclee epice și speculative risipite pe parcurs. De altfel, el crede în relația dintre istoric și logic. De aceea, Fenomenologia spiritului poate fi asociată (și acest lucru a fost făcut de unii istorici ai filosofiei) cu Odiseea lui Homer sau cu Don Quijote
„FENOMENOLOGIA EPICĂ A SPIRITULUI ROMÂNESC ESTE O CREAŢIE NECESARĂ” [Corola-blog/BlogPost/92567_a_93859]
-
german, și cu viitorul filosof Friedrich Wilhelm Joseph von Schelling. F. P.: Există o „cheie” pentru înțelegerea cărților dvs.? M. D.: Cine vrea să înțeleagă în profunzime cele zece romane semnate de mine, despre care eu spun că formează „fenomenologia epică a spiritualității române”, este obligat să pornească nu numai de la lectura lor integrală, ci și de la teologia dogmatică ortodoxă, în special de la scrierile părintelui Dumitru Stăniloae, pe care am avut bucuria să-l cunosc personal, ale lui Nichifor Crainic, care
„FENOMENOLOGIA EPICĂ A SPIRITULUI ROMÂNESC ESTE O CREAŢIE NECESARĂ” [Corola-blog/BlogPost/92567_a_93859]
-
sublim, ale marelui savant patrolog Ioan G. Coman, dar și de la convingerile care susțin și orientează scrierile lui Hegel, Fichte, Schelling, Schleiermacher și Brentano. Scrierile acestor mari personalități ale culturii române și germane mi-au oferit temeiuri pentru aspirațiile mele epice, teoretico-estetice și istorico-literare, dedicate raporturilor dintre fenomen și esență. F. P.: Vă rog să ne spuneți cum apare esența spiritualității românești în ciclul celor zece romane pe care le-ați publicat, respectiv în „fenomenologia epică a spiritualității românești”! M. D.
„FENOMENOLOGIA EPICĂ A SPIRITULUI ROMÂNESC ESTE O CREAŢIE NECESARĂ” [Corola-blog/BlogPost/92567_a_93859]
-
oferit temeiuri pentru aspirațiile mele epice, teoretico-estetice și istorico-literare, dedicate raporturilor dintre fenomen și esență. F. P.: Vă rog să ne spuneți cum apare esența spiritualității românești în ciclul celor zece romane pe care le-ați publicat, respectiv în „fenomenologia epică a spiritualității românești”! M. D.: Înainte de a expune ce cred eu despre esența spiritualității românești și cum apare ea în romanele parabole pe care le-am publicat, cred că ar fi bine să amintesc și faptul că preocupările speculative sistematice
„FENOMENOLOGIA EPICĂ A SPIRITULUI ROMÂNESC ESTE O CREAŢIE NECESARĂ” [Corola-blog/BlogPost/92567_a_93859]
-
generalissima, așa numitele indefinisabile, nedemonstrabile) precum existență, transcendență, timp, spațiu și altele. Important este faptul că esența se manifestă ca necesitate, continuitate, legitate, stabilitate și forță revelatoare în orice fenomen. De aceea, filosofii ne spun că esența se fenomenalizează. „Fenomenologia epică” a fost construită pentru a exprima modul cum eu înțeleg esența spiritualității române. În acest sens, romanele mele vorbesc despre îmbinarea dintre eroic, tragic, moral, sacru, misionar și sublim - componentele esenței revelate de fenomenul spiritual românesc. F. P.: Vă rog
„FENOMENOLOGIA EPICĂ A SPIRITULUI ROMÂNESC ESTE O CREAŢIE NECESARĂ” [Corola-blog/BlogPost/92567_a_93859]
-
rog să detaliați! M. D.: Desigur, fiecare dintre romanele mele poate fi citit separat. Dar numai cine le citește pe toate poate sesiza unitatea lor în varietate, modul meu de a înțelege esența spiritualității românești. Apelul meu constant la forma epică a parabolei, variabilă, desigur, de la un roman la altul, ține cont de capacitatea acesteia de a revela esența, care mă preocupă pe mine. Altfel spus, esența spiritualității românești, ca îmbinare de eroic, tragic, moral, sacru, misionar și sublim impune în
„FENOMENOLOGIA EPICĂ A SPIRITULUI ROMÂNESC ESTE O CREAŢIE NECESARĂ” [Corola-blog/BlogPost/92567_a_93859]
-
revela esența, care mă preocupă pe mine. Altfel spus, esența spiritualității românești, ca îmbinare de eroic, tragic, moral, sacru, misionar și sublim impune în mod necesar ca romanele care o evocă să fie concepute și realizate sub forma unor parabole epice de mari proporții. Ele au, desigur, caracter tezist, insistent demonstrativ. Dar este un tezism asumat... Eu nu uit demonstrațiile preotului, filosofului și psihologului Brentano, care a demonstrat, cu o mare risipă de fapte și argumente, că orice act uman conștient
„FENOMENOLOGIA EPICĂ A SPIRITULUI ROMÂNESC ESTE O CREAŢIE NECESARĂ” [Corola-blog/BlogPost/92567_a_93859]
-
omului ca subiect de intenționalitate din câte au fost realizate până acum în cultura universală. În acest sens, Iisus Hristos sau restaurarea omului este una dintre marile cărți ale umanității. Recunosc faptul că ideile care fundamentează, tutelează și orientează „fenomenologia epică a spiritualității române” au găsit în opera părintelui Stăniloae temeiuri cel puțin tot atât de importante precum în scrierile lui John Duns Scottus, Johann Heinrich Lambert, Immanuel Kant, Johann Gottlieb Fichte, Friedrich Wilhelm Joseph von Schelling, Georg Wilhelm Friedrich Hegel, Friedrich Ernst
„FENOMENOLOGIA EPICĂ A SPIRITULUI ROMÂNESC ESTE O CREAŢIE NECESARĂ” [Corola-blog/BlogPost/92567_a_93859]
-
Friedrich Wilhelm Joseph von Schelling, Georg Wilhelm Friedrich Hegel, Friedrich Ernst Daniel Schleiermacher, Franz Brentano și Paul Ricoeur. Țin să subliniez faptul că Paul Ricoeur este unul dintre marii admiratori ai lui Mircea Eliade. Intențiile care prezidează și susțin fenomenologia epică a spiritualității române au sens demonstrativ, au sens moral, civic, național, patriotic și artistic. Într-o altă ordine de idei, ele arată ce înțeleg eu prin umanismul creștin al zilelor noastre. Succesul de critică, dar mai ales de public al
„FENOMENOLOGIA EPICĂ A SPIRITULUI ROMÂNESC ESTE O CREAŢIE NECESARĂ” [Corola-blog/BlogPost/92567_a_93859]
-
Film The Grandmaster, în regia lui Wong Kar Wai, a deschis aseară cea de-a 63-a ediție a Festivalului Internațional de Film de la Berlin. Lungmetrajul, un epic martial-arts dramă (ca să citam descrierea să pentru Festival), va fi distribuit în România de Independență Film și va avea premieră în iulie, anul acesta. Sinopsis. The Grandmaster (2013) spune povestea lui Ip Mân, marele maestru de arte marțiale, un personaj
The Grandmaster, filmul care a deschis Berlinala [Corola-blog/BlogPost/98324_a_99616]