1,899 matches
-
cele șapte arte liberale, grupate în două "cicluri": trivium (gramatică, retorică, dialectică) și quadrivium (aritmetică, geometrie, teorie muzicală, astronomie). Învățămîntul magistral se reduce la o lectură a textului, comentat de magistru și discutat de către elev. Puțin cîte puțin, între școlile episcopale operează o specializare: se studiază dialectica și filosofia cu precădere la Paris, dreptul la Bologna, medicina la Salerno și Montpellier, retorica la Orléans, teologia la Laon, aritmetica la Chartres, astronomia și matematica la Toledo. Studenții, care frecventează în număr din ce în ce mai
Istoria Europei Volumul 2 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
filosofia cu precădere la Paris, dreptul la Bologna, medicina la Salerno și Montpellier, retorica la Orléans, teologia la Laon, aritmetica la Chartres, astronomia și matematica la Toledo. Studenții, care frecventează în număr din ce în ce mai mare, în secolul al XII-lea, școlile episcopale, nu sînt numai discipoli entuziaști ai marilor maeștri, avizi să cunoască și să facă descoperiri intelectuale. Deși cei mai mulți se îndreaptă către un statut clerical, există, printre ei, și tineri turbulenți, ale căror afirmații și conduită indignează adesea autoritățile și pe
Istoria Europei Volumul 2 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
Paris, în 1194, Papa Celestin III acordă corporației studențești primele sale privilegii. La acea dată, magistrii și elevii începuseră să părăsească curtea interioară a catedralei, preferîndu-i pantele colinei Sainte-Géneviève sau abatia Sf. Germain-des-Pres: ei considerau apăsător controlul exercitat de agentul episcopal, cancelarul, căruia-i revine dreptul exclusiv de a conferi gradele (mai ales licentia docendi, licența de învățămînt). În 1200, în urma unei înfruntări între burghezi și studenți, urmată de intervenția starostelui și a santinelei care a făcut mai mulți morți printre
Istoria Europei Volumul 2 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
schemă. La Oxford, emanciparea are loc între 1230 și 1240, după ce Ino-cențiu II va fi așezat tînăra universitate engleză, apărată sub domnia lui Ioan Fără Tară și amenințată de dominația lui Henric II, sub protecția Știutului Scaun. La Bologna, școala episcopală pe care au reprezentat-o în secolul al XII-lea juriști precum Irnerius și Grațian, devine universitate (în 1219) în urma unui conflict care o opune nu autorității ecleziastice, ci celei comunale. Nu toate universitățile se nasc în urma unei rebeliuni împotriva
Istoria Europei Volumul 2 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
universală, vorbită, citită și scrisă de clerici, capabilă să redea toate nuanțele gîndului, își regăsește puritatea atunci cînd, foarte departe deja de dialectele populare, nu mai poate fi contaminată de acestea. Ea beneficiază în plus și de înnoirea studiilor clasice episcopale. Ovidiu, Vergiliu, Lucian, Horațiu, Cicero și Seneca sînt studiați aici și analizați, comentați și admirați nu numai ca modele exclusiv stilistice, ci și pentru conținutul operelor lor. Clericii secolelor al XII-lea și al XIII-lea acordă, de altfel, o
Istoria Europei Volumul 2 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
își redactează predicile și tratatele după regulile retoricii savante. Marea noutate a vremii o reprezintă renașterea logicii, și, în mod particular, a dialecticii. Pînă la mijlocul secolului al XI-lea, filosofia rămîne un simplu exercițiu de subtilitate a minții, în școlile episcopale, sînt comentate texte de inspirație platoniciană, pagini din Seneca, Boethius sau John Scotus. Este un joc al minții, total rupt de preocupările religioase. De Dumnezeu te aproprii prin dragoste, credință, cunoașterea scrierilor sacre, dar nu prin rațiune. Or, acest lucru
Istoria Europei Volumul 2 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
și ediția în limba română: Marea Neagră. De la origini pînă la cucerirea otomană. Traducere de Micaela Spinei. Ediție, studiu introductiv și note de Victor Spinei, vol. I-II, București, Ed. Meridiane, 1988). 19 Capitlurile erau corporații de preoți aparținînd unei catedrale episcopale sau unui colegial, trăind, cu începere din secolul al IX-lea după model monastic, într-o comunitate proprie (vita canonica), independentă de episcop. Numele vine de la obișnuința de a citi zilnic în timpul meditațiilor comune, cîte un capitol din canon (cf.
Istoria Europei Volumul 2 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
de altă parte, preocuparea Sf. Congregații de a găsi o soluție satisfăcătoare chestiunii au avut drept consecință întârzierea aprobării din partea Sf. Scaun a numirii Părintelui Zamoyski care, abia după trei ani, pe 18 iulie 1633 a fost confirmat pentru sediul episcopal din Bacău. În ce măsură ar fi corespuns așteptărilor și cerințelor Sf. Congregații cu privire la rămânerea sa in sede și câte fapte bune ar fi săvârșit în avantajul diocezei sale nevoiașe, vom vedea în paginile următoare. Pentru a cunoaște mai bine situația Misiunii
Misiunea Fraţilor Minori Conventuali în Moldova şi Valahia din prima perioadă, 1623-1650 by Bonaventura Morariu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100996_a_102288]
-
luni, vizitând doar câteva centre mai renumite, după care s-a reîntors în Polonia, deși i s-a impus prin Nunțiul din Varșovia în numele Sf. Congregații obligația de a se stabili în dioceză după cum promisese anterior promovării la acest sediu episcopal. Episcopul nu voia să audă de misionarii noștri și nici să le recunoască facultățile. Din acest motiv, Pr. Remondi a crezut oportun să meargă la Constantinopol în august 1636 ca să informeze personal Prefectul asupra problemelor ivite și pentru a primi
Misiunea Fraţilor Minori Conventuali în Moldova şi Valahia din prima perioadă, 1623-1650 by Bonaventura Morariu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100996_a_102288]
-
se afla sub stăpânirea turcilor, care erau la rândul lor în războaie continue cu polonezii. Natural, un Episcop polonez în Moldova propus de regele Poloniei era suspect turcilor și incomod domnitorului. Nu ne este la fel de limpede și motivația sărăciei veniturilor episcopale. Că aceasta nu era chiar așa de săracă se poate deduce și din aceea că primii trei Episcopi ai seriei Baccoviensis au trăit și au murit în propriul scaun episcopal, care beneficia de câmpii cultivabile, livezi, vii etc., dăruite de
Misiunea Fraţilor Minori Conventuali în Moldova şi Valahia din prima perioadă, 1623-1650 by Bonaventura Morariu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100996_a_102288]
-
domnitorului. Nu ne este la fel de limpede și motivația sărăciei veniturilor episcopale. Că aceasta nu era chiar așa de săracă se poate deduce și din aceea că primii trei Episcopi ai seriei Baccoviensis au trăit și au murit în propriul scaun episcopal, care beneficia de câmpii cultivabile, livezi, vii etc., dăruite de Petru-vodă (Șchiopul) pentru Episcopul catolic înainte de 1600. Ba chiar și domnitorul i-a dăruit un sat întreg, numit Trebeș, cu 50 de familii care erau scutite de orice tribut și
Misiunea Fraţilor Minori Conventuali în Moldova şi Valahia din prima perioadă, 1623-1650 by Bonaventura Morariu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100996_a_102288]
-
Vicariatul Patriarhal de Constantinopol și de Prefectura de Orient, încredințând-o unui franciscan prezent chiar în Misiune. Mai mult chiar, a separat oficiul de Vicar Patriarhal de cel de Ministru Provincial de Orient, încredințându-l unei persoane investite cu caracterul episcopal; Pr. Severoli este considerat ultimul Ministru Provincial de Orient care a exercitat în același timp și oficiul de Vicar Patriarhal. Pentru numirea noului Prefect al Misiunii din Valahia și Moldova s-a ivit o ocazie fericită atunci când Pr. M.ș
Misiunea Fraţilor Minori Conventuali în Moldova şi Valahia din prima perioadă, 1623-1650 by Bonaventura Morariu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100996_a_102288]
-
Polonia lăsându-l ca Vicar al său pe Pr. Giacinto Franceschi da Osimo, O.P., cu intenția de a nu se mai întoarce. Sf. Congregație a Propagandei văzând că după mai multe invitații Episcopul Zamoyski refuza reîntoarcerea la scaunul său episcopal, l-a numit Vizitator Apostolic al diocezei de Bacău pe Episcopul Petrus Deodatus, O.F.M. Obs., vicarul Episcopului din Sofia, fiind cel mai apropiat geografic, cu sarcina de a vizita Moldova și de a informa asupra rezultatelor vizitei sale, putând
Misiunea Fraţilor Minori Conventuali în Moldova şi Valahia din prima perioadă, 1623-1650 by Bonaventura Morariu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100996_a_102288]
-
care conducea dioceza de Sofia și în virtutea insistențelor sale pe lângă aceiași instituție pentru numirea noului Episcop, Sf. Congregație, după ce a analizat cu atenție toate detaliile și a obținut dispensa subiectului propus natus ex parente schismatico, l-a numit pentru scaunul episcopal de Marcianopoli cu oficiul de Administrator Apostolic al Moldovei, încredințându-i și grija paulicianiștilor din partea orientală a Bulgariei și a Dobrogei, potrivit unei hărți geografice prezentate și aprobate de cei doi episcopi. Primind bula de numire și consacrarea episcopală din partea
Misiunea Fraţilor Minori Conventuali în Moldova şi Valahia din prima perioadă, 1623-1650 by Bonaventura Morariu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100996_a_102288]
-
scaunul episcopal de Marcianopoli cu oficiul de Administrator Apostolic al Moldovei, încredințându-i și grija paulicianiștilor din partea orientală a Bulgariei și a Dobrogei, potrivit unei hărți geografice prezentate și aprobate de cei doi episcopi. Primind bula de numire și consacrarea episcopală din partea Arhiepiscopului de Sofia Petrus Deodatus în august 1644, Marco Bandini s-a îndreptat spre Moldova însoțit de Petrus Parcevich, secretarul său, și Ivan Lillic, Vicarul său. Traversând Valahia s-a oprit la Târgoviște unde a fost primit de misionarii
Misiunea Fraţilor Minori Conventuali în Moldova şi Valahia din prima perioadă, 1623-1650 by Bonaventura Morariu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100996_a_102288]
-
pus din nou stăpânire pe gândirea politică a cărturarilor ardeleni care i-au urmat episcopului Klein în perioada postiosefină a restituțiilor privilegiale. Acțiunea românească este reluată un an mai târziu, prin adresarea Supplex-ului din 30 martie 1792 purtând semnăturile capilor episcopali ai națiunii valahe, Ioan Bob și Gherasim Adamovici. Reiterând argumentele istorice deja forjate ale priorității, continuității, egalității originale, precum și cele moderne ale numărului majoritar de locuitori, Suplica din 1792 combate în 17 puncte concluziile Dietei care respingeau categoric pretențiile ridicate
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
mai precaută atât cu privire la vechimea creștinismului la români, cât și în privința apostolatului românesc. Din sursă iradiantă a creștinismului, românii sunt redefiniți ca receptori. Masificarea creștinismului în teritoriul Daciei Traiane este datată ca survenind după reforma constantiniană, acesta pătrunzând din centrele episcopale de la sud de Dunăre începând cu secolele IV și V (Floru, 1923, p. 27). În elaboratul istoriografic al aripii naționalismului de esență tare al interbelicului, un loc central în ocupă teza supraviețuirii românității prin religie. Rămași complet descoperiți pe plan
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
Bucovinei, împăratul Iosif al II-lea considera că înființarea unei episcopii provinciale ortodoxe separate, cu sediul în orașul Cernăuți, devenit capitală a provinciei, scoaterea bisericii ortodoxe de sub jurisdicția externă a mitropolitului din Iași și a patriarhului din Constantinopol, instalarea consistoriului episcopal și reglementarea clerului ortodox, constituiau temeiurile începutului tuturor ameliorărilor și reformelor care trebuiau să fie făcute în această nouă provincie 32. Episcopul de Rădăuți, Dosoftei, a primit cu mare emoție hotărârea noii stăpâniri, cerând ca să i se facă instalarea cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
tulbura populația provinciei 35. Prin hotărârea Consiliului de Stat și rezoluția împăratului Iosif al II-lea, din august 1781, se stabilea maniera viitoare de organizare a bisericii ortodoxe bucovinene, prin înființarea unei episcopii a districtului Bucovinei și a unui consistoriu episcopal 36. După mai multe tratative purtate cu episcopul Dosoftei de Rădăuți, la 12 septembrie 1781, Consiliul Aulic de Război din Viena a trimis patenta imperială de numire a lui Dosoftei Herescul în funcția de episcop exempt greco-neunit al Bucovinei 37
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
1781, generalul Enzenberg îl asigura pe episcopul Dosoftei Herescul că împăratul nu intenționează o schimbare a religiei ortodoxe și că bucovinenii își vor putea practica liber confesiunea lor pe viitor 39. Una din probleme era cea privitoare la înființarea consistoriului episcopal. După cum scria generalul Enzenberg episcopului Dosoftei, într-o scrisoare trimisă prin intermediul boierului Vasile Balș, contele Hadik, în numele Consiliului Aulic de Război, făcea presiuni asupra Administrației Bucovinei, pentru a grăbi punerea în practică a acestei măsuri. Ca atare, episcopul era rugat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
din octombrie 1781, prin care se proclama libertatea religioasă pentru protestanții și ortodocșii din imperiu 51. Totodată, printr-o altă publicație, conducerea militară a provinciei aducea la cunoștință publică organizarea, a doua zi după instalarea episcopului în Cernăuți, a consistoriului episcopal, sub conducerea lui Dosoftei, stabilind liniile generale de activitate în plan dogmatic, disciplinar, juridic și economic, precum și faptul că în subordinea și administrarea acestuia intrau toate proprietățile ecleziastice din Bucovina. Prin proclamație se cerea egumenilor și călugărilor din mănăstirilor, ca
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
Mihalachi Cernovschi, era un evreu botezat care, făcându-se util generalilor Spleny și Enzenberg în actul guvernării provinciei, a profitat de funcția avută și, prin abuz, a făcut o avere foarte mare, într-un timp foarte scurt, din arendarea moșiilor episcopale și ale boierilor ce locuiau în Moldova, cât și prin efectuarea nedreaptă a repartiției contribuției, stârnind protestul stărilor privilegiate bucovinene 64. Toate acestea aveau loc pe fundalul discuțiilor privind conscrierea evreilor și a expulzării celor socotiți nefolositori statului. În condițiile
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
a unora din bunurilor mobile și imobile ale mănăstirilor bucovinene, precum și în alte îndatoriri oficiale. Împreună cu șeful administrației militare, cu colonelul Metzger și auditorul Orlandini, a reușit, după repetate insistențe, pe lângă episcopul Dosoftei Herescul, să-l determine să cedeze moșiile episcopale Havârna, Noua Suliță și Coțmani, iar ulterior și satul Rădăuți 73. Privitor la această ultimă moșie, feldmareșalul baron von Schröder, comandantul militar al Galiției, îi scria, în martie 1783, episcopului Dosoftei că, în schimbul renunțării la moșia Rădăuți, va primi o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
precum și a școlilor publice din provincie. Dar, hotărârea împăratului nu s-a pus în practică imediat, ci abia în urma ordinului Consiliului Aulic de Război din 4 februarie 178498, șeful Administrației Bucovinei, generalul-maior Karl von Enzenberg, a prezentat, în ședința Consistoriului episcopal din 24 februarie/8 martie 1784, propunerile sale ce vizau punerea în practică a ordinului imperial de preluare a tuturor bunurilor episcopale și mănăstirești în administrația erariului, alcătuirea din venitul acestor moșii a unui fond din care să se întrețină
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
de Război din 4 februarie 178498, șeful Administrației Bucovinei, generalul-maior Karl von Enzenberg, a prezentat, în ședința Consistoriului episcopal din 24 februarie/8 martie 1784, propunerile sale ce vizau punerea în practică a ordinului imperial de preluare a tuturor bunurilor episcopale și mănăstirești în administrația erariului, alcătuirea din venitul acestor moșii a unui fond din care să se întrețină episcopul, consistoriul, clerul, bisericile, mănăstirile și școlile, precum și reducerea numărului mănăstirilor și al călugărilor la trei și anume: Putna, Sucevița și Dragomirna
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]