902 matches
-
care vorbesc cele care administrează în cea mai mare măsură viața noastră cotidiană. La noi, cultura este misogină nu numai pentru că vorbește destul de disprețuitor despre femei, ci și pentru că nu le ascultă. Femeile nu sunt ascultate public, nu au autoritate epistemică, nu au autoritate culturală recunoscută. Sau, ca să aibă autoritate culturală, trebuie musai să imite felul de a vorbi al bărbaților. În momentul în care ți-ai însușit genul acela de limbaj, ți se poate spune: „Bine ai venit în club
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2085_a_3410]
-
cultivăm de toate”, extins în lumea intelectuală: „noi știm de toate” și în lumea civico-politică: „noi facem de toate”. Cu alte cuvinte, avem mereu așteptarea ca cineva, câțiva oameni să se identifice cu o problemă de care să se ocupe epistemic, etic, civic, politic. Așa devenim generaliști în cel mai bun caz, „lăutari”, în cel mai frecvent caz. Prin urmare, răspunsurile mele vor fi puțin brutale. Nu știu să existe, conștientă de sine, o mișcare feministă românească semnificativă dincolo de granițele producției
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2085_a_3410]
-
importantă decît oricînd dacă dorim să obținem performanțe superioare de la elevii noștri. Idei ca: respectarea particularităților de vîrstă și individuale, valorificarea aptitudinilor copilului, învățarea activă, periodizarea educației în conformitate cu treptele de vîrstă ale copilului, educația neautoritară, învățarea prin descoperire, stimularea curiozității epistemice, lupta împotriva prejudecăților, pentru libertate și demnitate umană sînt astăzi foarte actuale. În articolul intitulat "Jean-Jacques Rousseau, Ideile sale pedagogice și critica acestora", apărut în Anuarul Institutului pedagogic-teologic ortodox-român din Arad, anul școlar 1913-1914, Petru Pipoș arăta care sînt defectele
Paradigma Rousseau și educația contemporană by IZABELA NICOLETA DINU [Corola-publishinghouse/Science/974_a_2482]
-
1998 5. Blackburn, Simon, Dicționar de filosofie (Oxford), Editura Univers Enciclopedic, București, 1999 6. Călin, Marin, C., Filosofia educației, Editura Aramis, București, 2001 7. Călin, Marin, C., Filosofia educației. Antologie, Editura Aramis, București, 2001 8. Călin, Marin, Teoria educației. Fundamentarea epistemică și metodologică a acțiunii educative, Editura ALL, București, 1996 9. Ciocîrlie, Livius, Negru și alb. De la simbolul romantic la textul modern, Editura Cartea Românească, f.l., 1979 10. Claparède, Edouard, Educația funcțională, EDP, București, 1973 11. Comenius, Jan Amos, Didactica magna
Paradigma Rousseau și educația contemporană by IZABELA NICOLETA DINU [Corola-publishinghouse/Science/974_a_2482]
-
Pericle Martinescu, introducere la: Jean-Jacques Rousseau, Confesiuni, vol. I, Editura pentru literatură, f. l., 1969, p. XXX 4 Gabriela Danțiș (coord.), Scriitori străini. Mic dicționar, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1981, p. 492 5 Apud. Marin Călin, Teoria educației. Fundamentarea epistemică și metodologică a acțiunii educative, Editura All, București, 1996, p. 1 6 Cezar Bîrzea, Arta și știința educației, Editura Didactică și Pedagogică, R. A., București, 1998, pp. 97-98 7 Pericle Martinescu, introducere la: J.-J. Rousseau, Confesiuni, vol. I, op. cit., p.
Paradigma Rousseau și educația contemporană by IZABELA NICOLETA DINU [Corola-publishinghouse/Science/974_a_2482]
-
Washington, La Paris, despre care vom vorbi în cap. 4 (§ 5.2). Aceste forme exemplare de mediere 6, numite astfel de la lucrările lui Z. Guentchéva încoace (1994 și 1996), plasează o zonă textuală sub dependența unei surse de cunoaștere (mediere epistemică) sau de percepție (mediere perceptuală). Enunțurile pot astfel să nu fie asumate de un locutor-narator. De exemplu în cele două pasaje din faptul divers T5: T5 (urmare) [...] Acolo, chiar pe trotuar, a fost găsit copilașul, "cu cîrpa și cu ursulețul
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
atitudinea descriptorului (Vogeler 1992): descriere perceptuală exemplificată prin "se vedea un amoraș" de la sfîrșitul lui T46; descriptorul poate să vadă, să audă, să atingă, să simtă sau chiar să guste, așa cum vom vedea în poemul T80 din cap. 6; descriere epistemică (descriptorul posedă anumite cunoștințe), exemplificată cu "după cît îmi aduc eu aminte" și "Tom Jarndyce știe precis mai multe..." din T67. Combinarea celor două moduri de asumare a descrierii permite descrierea fără a vedea, descrierea fără a (re)cunoaște, descrierea
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
acest timp exprimă un proces trecut fictiv, imaginar. Întîlnirea este deplasată într-un loc îndepărtat (În alte părți, departe de-aicea) și într-un timp fără timp (veșnicie). La schimbările verbo-temporale se adaugă trecerea de la percepția auditivă și vizuală la epistemic (nu cunoști, nu știu, tu care știai). Putem considera aceste versuri atît ca o situație finală-Pn5, cît și ca o evaluare finală-PnΩ datorită prezenței puternice a naratorului și a acestor modalități epistemice. Referințe și lecturi recomandate: - Jean-Michel ADAM: Le Texte
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
adaugă trecerea de la percepția auditivă și vizuală la epistemic (nu cunoști, nu știu, tu care știai). Putem considera aceste versuri atît ca o situație finală-Pn5, cît și ca o evaluare finală-PnΩ datorită prezenței puternice a naratorului și a acestor modalități epistemice. Referințe și lecturi recomandate: - Jean-Michel ADAM: Le Texte narratif, Paris, Nathan, 1994 (1985). - Jean-Michel ADAM: Le Récit, Paris. PUF, coll. Que sais-je?, nr. 2149, 1999 (1984). - Jean-Michel ADAM: "Conditions et degrés de narrativisation du poème", Degrés 111, Bruxelles, 2002: a1-a26
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
din Tapalque povestesc următoarea întîmplare]. Uvertura acestui text este o formă exemplară a ceea ce situam, în capitolul 3, § 3, în cadrului mediator. Enunțurile cuprinse în cadrajul mediator nu sînt nici asertate sub autoritatea locutorului-narator, nici asumate de el. Această mediere epistemică este confirmată de paranteza P4 ("cronica a pierdut circumstanțele exacte și nu-mi place să născocesc ceea ce nu știu"). La indicația sursei mediatoare ("cronica") vin să se alăture modalizările epistemice ("a pierdut", "ceea ce nu știu") care subliniază neștiința autorului. Tăcerile
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
asertate sub autoritatea locutorului-narator, nici asumate de el. Această mediere epistemică este confirmată de paranteza P4 ("cronica a pierdut circumstanțele exacte și nu-mi place să născocesc ceea ce nu știu"). La indicația sursei mediatoare ("cronica") vin să se alăture modalizările epistemice ("a pierdut", "ceea ce nu știu") care subliniază neștiința autorului. Tăcerile istoriei au drept consecință modalizarea a numeroase propoziții. În [e2b] regăsim o indicație vagă a unei surse de cunoaștere la fel de nesigură (impersonalul spaniol se dijo que) ca și ceea ce relatează
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
chiar lipsă totală de asumare enunțiativă a enunțurilor (enunțare istorică exemplară). Vedem așadar cum întreaga povestire se caracterizată totodată prin incertitudine și printr-un cadru mediator continuu care nu se schimbă decît în ultima frază. Schimbarea este marcată prin modalizarea epistemică a vrea să știe și prin menționarea "numelui propriu al locutorului" (Benveniste 2000: 172) "eu" 5.26 Această formă 627 trimite la cadrul mediator inițial și la modalitatea epistemică din paranteza din P4. Lui "nu știu" îi răspunde dublul său
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
se schimbă decît în ultima frază. Schimbarea este marcată prin modalizarea epistemică a vrea să știe și prin menționarea "numelui propriu al locutorului" (Benveniste 2000: 172) "eu" 5.26 Această formă 627 trimite la cadrul mediator inițial și la modalitatea epistemică din paranteza din P4. Lui "nu știu" îi răspunde dublul său "aș fi dorit să știu": AȘ FI DORIT SĂ ȘTIU CE a simțit, oare, în clipa aceea de amețeală, cînd trecutul și prezentul s-au suprapus; AȘ FI DORIT
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
la ideologie. Din acest punct de vedere, consider că ceea ce merită a fi urmărit este calitatea de "ideolog" asumată de cărturarul ieșean naturalizat, după trecerea prin închisorile comuniste, la Cluj. Într-o epocă în care reticența față de statutul politic și epistemic al "ideologiei" era una crescută, adică imediat după 1990 (situație observabilă și astăzi, până la un punct în mod justificat), Adrian Marino se situează pe poziția de critic al ideilor și, din acest punct, trasează liniile directoare ale "liberalismului neopașoptist", acela
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
un discurs), să ne concentrăm atenția nu asupra atributelor particulare ale acestora, ci asupra ideologiei care (in)formează "persona" respectivă. Black preia termenul de "ideologie" direct de la Karl Marx, prin urmare, cu sensul de "rețea de convingeri interrelaționate care funcționează epistemic în om și îi conturează identitatea, determinând viziunea sa despre lume"192. Astfel, argumentează Black, presupoziția metodologică utilă criticului retoric în cercetare devine aceea că discursul presupune un public, într-un mod "suficient de sugestiv încât să îi permită criticului
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]
-
niciodată, de vreme ce secunda a și trecut, nu-i așa, în ce constă istoria "adevărată" a Americii sau a orice altceva. În schimb, avem, mereu, la îndemână, interpretările noastre ale unor evenimente care, în esență, rămân dincolo de posibilitățile noastre de acces epistemic. Acestor interpretări, exprimate în construcții discursive, le acordăm apoi, în interacțiunile noastre publice, private sau secrete, nu-i așa?, locul privilegiat sau mai puțin privilegiat pe care îl considerăm necesar în procesul de obținere a consensului, din partea unei comunități la
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]
-
să "explice varietatea formelor narative în discursul lui Reagan, care dă seama de (particularitatea adăugirea mea) președenției lui Reagan și de reacțiile publicului său"528; pe de altă parte, Lewis își propune să discute "atât câteva dintre consecințele morale și epistemice ale modalității în care Reagan întrebuințează narațiunea, cât și forma narativă însăși"529. Să îl ascultăm. Ronald Reagan, ne spune Lewis, implică două tipuri de povești în retorica sa. Aceste două tipuri "diferă în dimensiune și scop, însă se completează
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]
-
constrâng, realmente, discursul, și fac acest lucru în modalități pe care rareori le percepem în absența unei astfel de analize"782. În ce privește al treilea principiu pe care McKerrow îl identifică, acesta ne spune că "retorica reprezintă cunoaștere doxastică și nu epistemică"783. Pentru a înțelege implicațiile acestui principiu asupra orientării critice pe care o propune, McKerrow procedează la o redefinire a conceptului însuși de doxa. În acest sens, criticul apreciază că orice viziune a retoricii din perspectivă epistemică nu face decât
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]
-
doxastică și nu epistemică"783. Pentru a înțelege implicațiile acestui principiu asupra orientării critice pe care o propune, McKerrow procedează la o redefinire a conceptului însuși de doxa. În acest sens, criticul apreciază că orice viziune a retoricii din perspectivă epistemică nu face decât să o supună reabilitării, din perspectiva unor criterii universale de evaluare, demers pe care, cum am văzut, McKerrow îl aprecia negativ. În schimb, propune criticul, o abordare pozitivă "reasertează valoarea teritoriului retoricii doxa și, astfel, resituează teoria
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]
-
nume"789 și, astfel, subiectul va fi "fracturat" într-o multitudine de identități prin actul percepției sau al numirii. Prin urmare, deduce criticul, caracterul nominalist al retoricii critice pare să constituie o consecință adecvată a identității sale doxastice (și nu epistemice), întrucât "se potrivește cu natura contingentă a realității sociale, în care oamenii sunt atât subiecți, cât și supuși (subjected, în limba engleză)"790. Retorica critică, deci, împărtășește cu viziunea lui Foucault orientarea nominalistă: precum istoriile lui Foucault, retorica critică se
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]
-
care oferă o definiție a constructivismului. Emanuel Adler, spre exemplu, definește constructivismul ca fiind "acea abordare care consideră că modul în care lumea materială modelează și este modelată de acțiunile și interacțiunile umane depinde de dinamica normativă și de interpretarea epistemică a lumii materiale."28 John Ruggie vede această abordare ca problematizând rolul conștiinței umane în viața internațională: constructiviștii încearcă să lărgească sferele explicative și empirice dincolo de hotarele neorealismului și neoliberalismului instituțional prin problematizarea statelor, identităților și intereselor, prin lărgirea ariei
Constructivism și securitate umană by IOANA LEUCEA () [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
interesante cu studiile de pace din timpul Războiului Rece. Un corpus de lucrări abordează temele și conceptele clasice ale studiilor privind pacea prin intermediul teoriei sociale și sociologiei istorice. Acest corpus de lucrări include opera lui Emanuel Adler cu privire la semnificația comunității epistemice americane care se ocupa de studiile strategice și de rolul acesteia în promovarea ideii de control al armamentelor, respectiv de semnificația acestei contribuții în determinarea sfârșitului Războiului Rece sau reînvigorarea teoriei lui Karl Deutsch privind comunitățile de securitate.172 Adler
Constructivism și securitate umană by IOANA LEUCEA () [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
anumit grad de ierarhie morală pentru consolidarea și difuziunea normelor comunitare?733 Bibliografie A. Lucrări generale Acharya, Amitav, and Alastair Iain JohnstoN, Crafting Cooperation. Regional International Institutions in Comparative Perspective, Cambridge University Press, 2007. AdleR, Emanuel, Communitarian International Relations. The epistemic foundations of International Relations, Routledge, London and New York, 2005. Appadurai, Arjun, Modernity at Large: Cultural Dimensions of Globalization, University of Minnesota Press, Minneapolis, 1996. Barnett, Michael N., Dialogues in Arab Politics: Negotiations in Regional Order, Columbia University Press, New York, 1998
Constructivism și securitate umană by IOANA LEUCEA () [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
Hansen, Op. cit., p. 195. 170 Kier, Elizabeth, "Culture and Military Doctrine: France Between the Wars" în International Security, 19:4, 1995, pp. 65-93. 171 Buzan, Barry, and Lene, Hansen, Op. cit. p. 197. 172 Adler, Emanuel, "The Emergence of Cooperation: National Epistemic Communities and the International Evolution of the Idea of Nuclear Arms Control" în International Organization, 46:1, 1992, pp. 101-45; Ibid. "Imagined (Security) Communities: Cognitive Regions in International Relations" în Millennium, 26:2, 1997, pp. 249-277; Adler, Emanuel, and Michael
Constructivism și securitate umană by IOANA LEUCEA () [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
Dacă într-o clasă există elevi care contestă sau ignoră autoritatea profesorului, influența lor asupra grupului nu este de neglijat. Revenim: contestarea vizează profesorul, competențele lui în domeniu. În acest sens, Bochenski scria: P (purtătorul autorități, n.n.) este o autoritate epistemică pentru S (subiectul autorități, n.n.) în domeniul D atunci când S recunoaște din principiu drept adevărată orice propoziție care îi este comunicată de către P (în formă asertivă) și care face parte din domeniul D44. Ce este aceea autoritate epistemică vom lămuri
Managementul clasei by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/991_a_2499]