1,945 matches
-
constante care îi ating în mod prioritar pe indivizi în fundamentele identității lor personale și colective. Contractele propuse de organismele de consiliere etnologilor, purtătoare de echivocuri indiscutabile, merită deci o reflecție aprofundată într-un domeniu care se dovedește înainte de toate epistemologic. Ele pun în felul lor întrebarea privind condițiile de posibilitate ale unei investigații etnologice în întreprindere: este oare implicarea cercetătorului în gestionarea acestei instituții, așa cum ar da de înțeles direcțiile de resurse umane și de comunicare, o obligație de care
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
pentru etnologii preocupați să înțeleagă evoluțiile rapide ale societății contemporane, o încurajare intelectuală în fața dificultăților metodologice intrinsece care impun, pentru a fi mai ușor stăpânite, înmulțirea studiilor riguroase în contexte culturale contrastante, permițând în același timp un progres în plan epistemologic și în cunoașterea realității sociale. Încleștări ideologice Problematici evolutive* Antropologia urbană care privește atât studiul cartierelor specifice, cât și modurile de excludere în cartierele periferice, grupurile etnoculturale marginalizate, rudenia, schimburile comerciale etc. s-a dezvoltat considerabil în Franța în ultimele
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
ascensiunea rețelelor transnaționale asociind ideologicul, politicul și economicul în jurul unor matrice primordialiste care își trag energia din cultură, origine, identitate etc. caracterizează în egală măsură dezvoltările politice prezente. Impactul acestor schimbări globale asupra raționalității antropologice este dublu metodologic, dar și epistemologic. Dacă legitimitatea etnografică cunoaște astăzi o aură nouă, izolaționismul monografic care formează teritoriul ei este însă în mare parte învechit, în virtutea modurilor actuale de internaționalizare pluralistă. Amplitudinea raporturilor din ce în ce mai numeroase economice, politice, identitare etc. pe care le întreține orice grup
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
unei tensiuni din ce în ce mai puternice între constrângerile fărâmițării și efortul de totalizare. Aceste dificultăți metodologice și de interpretare a materialelor, adunate în rapoarte a căror punere în scenă etalează profunzimea ramificațiilor aflate în joc, au loc în cadrul unei disoluții a rupturii epistemologice fondatoare a antropologiei, declinându-se după diverse aspecte endotic / exotic, aici / departe, nord / sud etc. Sub influența datelor actuale ale interdependenței economice, aceste dihotomii încastrate se năruiesc și explodează în fragmente risipite imposibil de distins, distrugând un exotropism etnografic deja
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
și simbolurilor, în cele din urmă. Aceste trei mișcări, care se suprapun nemijlocit, urmează aceeași dorință de a indica o ancorare disciplinară incontestabilă și de a evidenția permanența unui nucleu științific care pare a ieși intact din zdruncinarea vechilor certitudini epistemologice. Se pare însă că nu este necesară întoarcerea la fascinația pentru termenul de etnografie. Reapariția acestuia caracterizează de altfel atât o antropologie lipsită de perspective, cât și sociologia americană derivată din Școala de la Chicago sau diversele curente ale sociologiei franceze
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
se inserează într-un proces științific de alterizare. Pentru a rezolva dilemele care rezultă de aici, noile incantații reflexive ale antropologiei nu sunt de prea mare ajutor, deoarece tind, pe de o parte, să fie utilizate pentru a reintegra structurile epistemologice, chiar și pe cele radicale, într-o expectativă disciplinară nealterată, iar pe de altă parte, ele sunt resorbite într-un joc al oglinzilor infinit care traduce închistarea gândirii. Deconstrucțiile etniei sau ale categoriei de sex operate în anii șaptezeci și
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
de această poziție astfel încât să-și salveze analiza teoretică centrală, neorealismul ar putea concura cu alte perspective beneficiind de avantajul "terenului propriu". Argumentul lui Wohlforth ar putea deveni mai coerent și convingător dacă ar fi capabil să plece de la fundamente epistemologice mai cuprinzătoare și mai riguroase. Mai ales, ar putea avea de câștigat dacă ar fi legat mai explicit de un model realist structural elaborat, care integrează sistematic în cadrul waltzian convențional un continuu de elemente bazate pe capacități (James, 2002). Totuși
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
acum, potențial, totul este colecționabil, totul este patrimonializabil, totul este memorizabil în patrimoniul public (Capitolul 10). Partea a cincea Sociologii culturii se înscriu întotdeauna, implicit sau explicit, în interiorul unor "paradigme" pentru a da o viziune coerentă a ansamblului (pentru precizări epistemologice pe acest subiect, cf. Berthelot, 2001). Ei utilizează termeni specializați, convoacă noțiunile de "piață", "lume", "câmp", "configurații", "sfere", "centre", "cadre", "rețele". Am selectat cele trei paradigme preluate cel mai adesea în cercetări: prima cuprinde cultura ca piață, cu un ansamblu
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
unei "excepții culturale" franceze în cadrul lumii europene, destinată să facă față monopolului producțiilor culturale provenite din lumea anglo-americană (în limba engleză). "Științele culturii" • Fondarea "științelor culturii" Sociologia germană a apărut la sfârșitul secolului al XIX-lea, în toiul unei dezbateri epistemologice între "științele naturii" și "științele culturii", ceea ce s-a numit "gâlceava metodelor" între cele două categorii de științe. Ea s-a afirmat în spațiul științei fenomenelor culturale centrate pe individ, opus celui al fenomenelor naturale, studiate de fizică și mecanică
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
în termeni cauzali: Am putea spune că pe meleagurile acestea [Țările de Jos], apa face iarba, care face vitele, care fac brânza, untul și carnea, care, toate laolaltă și împreună cu berea, fac populația". Ibidem, p. 107. Pentru a înțelege registrul epistemologic (destul de depășit) al acestui autor clasic, cel mai bun mijloc este, fără îndoială, să-l urmărim în câteva dezvoltări: "Trebuie să ne reprezentăm cu exactitate starea generală de spirit și moravurile epocii căreia i-au aparținut artiștii. Aici se află
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
ca o "lume economică inversată" (1992) în care fiecare actor neagă și refulează interesul și munca necesare: patronul de galerie, editorul, artistul, colecționarul, criticul etc. Și în această privință, sunt multiple criticile aduse acestei concepții a socialului: Menger refuză "noțiunile epistemologice care nu pot fi susținute", precum "strategiile inconștiente" (Menger, 1997). El merge pe urmele lui Boudon, care critică din anii 1960 "structuro-funcționalismul" și "holismul" (lui Bourdieu) și refuză să reducă sensibilitatea artistică la fenomene de "falsă conștiință": "Amatorul nu iubește
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
tendința să-l așeze pe Becker alături de Bourdieu... Concluzie Cele trei posturi ale sociologilor culturii Pentru a încheia această lucrare, dorim să arătăm că aceste trei paradigme prezentate în ultima parte sunt legate de metode diferite de investigație, implicând atitudini epistemologice și determinând o anumită concepție asupra poziției sociologului în cetate. Diferențe metodologice Paradigma pieței utilizează convorbiri, modele (de raționalitate, ale întreprinzătorului) și statistici naționale; cea a câmpului utilizează, de asemenea, statistici și chestionare, recurgând într-o mai mică măsură la
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
naționale; cea a câmpului utilizează, de asemenea, statistici și chestionare, recurgând într-o mai mică măsură la observație și convorbiri. Metoda este ipotetico-deductivă. Cea a lumilor privilegiază tehnica observației (interacțiuni față în față) și își fondează raționamentul pe inducție. Atitudini epistemologice Aceste metode au o legătură directă cu trei atitudini epistemologice diferite: în domeniul pieței, modelele fac apel la o formalizare și la o abstractizare care nu pot aduce decât beneficii instituțiilor și actorilor studiați (aflați aproape întotdeauna la originea cererii
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
recurgând într-o mai mică măsură la observație și convorbiri. Metoda este ipotetico-deductivă. Cea a lumilor privilegiază tehnica observației (interacțiuni față în față) și își fondează raționamentul pe inducție. Atitudini epistemologice Aceste metode au o legătură directă cu trei atitudini epistemologice diferite: în domeniul pieței, modelele fac apel la o formalizare și la o abstractizare care nu pot aduce decât beneficii instituțiilor și actorilor studiați (aflați aproape întotdeauna la originea cererii de cercetare). Actorii sunt ascultați, dar și selectați după cum au
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
afirmațiile și reprezentările actorilor; în domeniul lumilor, actorii sunt ascultați, observați ca obiecte de studiu, fără o preocupare de a revela o realitate imanentă din lumea socială. Pe sociolog îl interesează doar realitatea atitudinilor și comportamentelor. Posturi sociologice Aceste atitudini epistemologice, dublate de metodologii adecvate, determină trei concepții distincte despre rolul sociologului în cetate: teoria pieței este întotdeauna în raport cu o cerere instituțională și politică. Cercetarea este ghidată de scopuri instituționale, practice, în sprijinul grupurilor aflate la putere, pentru a favoriza, acompaniind
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
la fel de bine, reprezintă, din punctul de vedere al purei capacități de a hotărî, un blocaj la fel de mare ca acela că orice aș face e rău. Însă pentru că asemenea universuri compacte, din care orice nuanță a dispărut, nu există, pura nehotărâre epistemologică nu e cu putință. Adevărata nehotărâre este aceea în care blocajul intervine ca urmare a speranței că pot evita răul și a temerii că pot rata binele. Nehotărârea este întotdeauna o nehotărâre existențială, în care ceea ce se joacă este perspectiva
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
și ar participa la un fel de conspirație sau cel puțin la o nesăbuială colectivă care tinde să pună responsabilitatea pentru violență numai pe seama indivizilor, uitând condițiile sociale, economice și politice în care se produce ea. Pe urmă, îndoiala este epistemologică: imprecizia cu care se folosește termenul "violență" ar face cercetarea aproximativă, cercetare care ar putea contribui la crearea fenomenului numai prin faptul că vorbește despre el. Criticile acestea serioase și se cuvine să le analizăm îndeaproape. Pe scurt, ceea ce este
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
acestui paragraf, această cercetare ar justifica politicile represive și ar incrimina sărăcia, permițând totodată ascensiunea unor "experți ai școlii", care ar contribui la mascarea realităților sociale aflate la originea acestei violențe, și exagerându-i importanța. Dintr-un punct de vedere epistemologic, complementar acestor critici socio-politice și care va face obiectul unei părți din capitolul următor, imprecizia termenului "violența" ar face imposibilă construcția ei ca obiect științific. Această imprecizie ar împinge, din nou, spre incriminarea unor comportamente obișnuite, făcând din ele semnele
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
de gânditori unii mai străluciți ca alții, iar unul dintre ei a luat cuvântul ca să întrebe dacă "ne gândisem să definim violența". Firește că nu, cercetătorii de teren, acești ignari amărâți, sunt prea stupizi și prizonieri ai unui mare vid epistemologic care-i împiedică să definească obiectul propriei cercetări! Dincolo de glumă, problema este evident importantă și n-o putem evita. M-am exprimat adesea pe acest subiect și voi încerca neîncetat să-mi perfecționez concluziile. Un fenomen relativ? Nicole Vettenburg, într-
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
toleranța zero amestecă funcții sociale atât de eterogene încât nu are nici o bază teoretică sigură și nimic nu poate să-i justifice caracterul libertaricid". În concluzie, există serioase motive care pledează pentru o schimbare de vocabular, fie ele politice sau epistemologice. Dar e bine să păstrăm anumite calități ale noțiunii, altfel riscăm să-i negăm orice drept experienței victimare și să uităm importanța repetării în această experiență. School bullying Importanța experienței victimare stă și la baza cercetărilor referitoare la bullying. Conceptul
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
și poziția mea: trebuie să ținem cont de discursul victimelor în definirea violenței, care este în egală măsură agresiune brutală și repetare a unor microviolențe multiple. Totuși, acestei definiții largi i se pot aduce mai multe obiecții puternice pe plan epistemologic. Așadar pe plan epistemologic vom răspunde. Argumentele care vor urma vor fi, evident, destul de savante, să mă ierte cititorul pentru asta. Ce-i drept, acest tip de dezbatere e forte surprinzător pentru alte culturi științifice și îndeosebi pentru colegii americani
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
să ținem cont de discursul victimelor în definirea violenței, care este în egală măsură agresiune brutală și repetare a unor microviolențe multiple. Totuși, acestei definiții largi i se pot aduce mai multe obiecții puternice pe plan epistemologic. Așadar pe plan epistemologic vom răspunde. Argumentele care vor urma vor fi, evident, destul de savante, să mă ierte cititorul pentru asta. Ce-i drept, acest tip de dezbatere e forte surprinzător pentru alte culturi științifice și îndeosebi pentru colegii americani. Iar "literatură" à la
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
Argumentele par solide și nu pot fi înlăturate cu ușurință: trebuie să le răspundem pe același teren, cel al unei epistemologii a științelor sociale. Elogiul diversității Definiția restrânsă aici restrânsă la penal și la violența cea mai dură ridică dificultăți epistemologice la fel de redutabile. Prima dificultate este că ea eternizează un text juridic marcat de temporalitate și el însuși relativ, Codul penal. A doua dificultate este că nu cunoaște modul în care se construiesc cuvintele științelor umane, acel "lexic imposibil", după formula
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
sociale în care capătă sens și la fragilitățile personale prin care se manifestă. La limită, poate că într-o zi ne vom lipsi de termenul de violență. Capitolul de față a încercat să explice de ce, atât din punct de vedere epistemologic cât și metodologic, era necesară acceptarea unei "definiții" largi a violenței, dacă nu a definițiilor accentuate în mod diferit de multiplele cercetări. Dar ceea ce am considerat esențial nu ne-a părut la fel de relativ și se poate ca, dincolo de subtilitățile conceptuale
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
al altui copil, decât dacă se cumulează alte probleme, în relațiile parentale sau în relațiile cu colegii și mediul social și școlar. La urma urmei, abordarea tranzacțională a factorilor de risc nu se bazează oare, mutatis mutandis, pe același soclu epistemologic ca și cea a interacționismului simbolic: construcția reciprocă a personalității și a statute sociale? Abordarea prin factori de risc este indispensabilă mai ales în elaborarea de programe preventive adaptate. Această direcție de cercetare este adesea criticată pentru latura ei stigmatizantă
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]