5,096 matches
-
trecere În revistă a acestor teorii rămâne Însă, probabil, cea realizată de Iordache Făcăoaru În unul dintre cursurile sale despre eugenie, publicat În 1935. Chiar dacă admite faptul că mediul poate influența, În timp, dezvoltarea indivizilor, Făcăoaru susține că alterarea caracteristicilor ereditare poate avea loc numai dacă se amestecă „plasma germinală” (adică moștenirea genetică) provenind de la două populații diferite: Zestrea ereditară nu se schimbă dela o generație la alta sau dela un mediu la altul fără cauze determinate, ci rămâne constantă... Aceleași
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
despre eugenie, publicat În 1935. Chiar dacă admite faptul că mediul poate influența, În timp, dezvoltarea indivizilor, Făcăoaru susține că alterarea caracteristicilor ereditare poate avea loc numai dacă se amestecă „plasma germinală” (adică moștenirea genetică) provenind de la două populații diferite: Zestrea ereditară nu se schimbă dela o generație la alta sau dela un mediu la altul fără cauze determinate, ci rămâne constantă... Aceleași legi, acelaș teritoriu și oricâte alte condiții exterioare pot alcătui mediul unitar de viață socială al mai multor grupe
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
din Germania și Statele Unite, eugeniștii români nu au fost la fel de entuziaști față de legislația sau programele eugenice din nici o altă țară, chiar dacă erau la curent, de exemplu, cu tradiția lambrosiană din Italia și cu dezbaterile care se derulau acolo despre transmiterea ereditară a predispozițiilor infracționale 61. De asemenea, eugeniștii români manifestau un interes sporit pentru teoriile lui Nicola Pende, În special pentru cele care făceau referire la reforma educației În acord cu aptitudinile și limitările naturale (ereditare)62. Cu toate acestea, exemplul
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
se derulau acolo despre transmiterea ereditară a predispozițiilor infracționale 61. De asemenea, eugeniștii români manifestau un interes sporit pentru teoriile lui Nicola Pende, În special pentru cele care făceau referire la reforma educației În acord cu aptitudinile și limitările naturale (ereditare)62. Cu toate acestea, exemplul Italiei nu avea o poziție proeminentă În discuțiile care se purtau În publicațiile eugeniste românești. Franța reprezintă un caz special din acest punct de vedere. Cu certitudine, eugeniștii români erau la curent cu cele mai
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
României În contextul european modern. Astfel, fără a fi neapărat novatori, eugeniștii români au dat o turnură nouă ideilor europene occidentale despre ereditatea biologică, Încorporându-le În discursul despre construirea identității românești În secolul XX. Legile determinismului ereditartc "Legile determinismului ereditar" În controversele despre modernizare și tradiție, eugeniștii au adoptat o poziție care susținea „reîntoarcerea” la legi de viață naturale, universale, care, În același timp, ofereau baza cea mai obiectivă pentru organizarea politică, economică și pentru stabilirea priorităților sociale În lumea
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
așeza legile biologice universale la baza Înțelegerii și reevaluării acțiunilor umane, sub toate aspectele, a condus la schimbarea profilului subiectului central al teoretizărilor, care din individul agent al voinței libere se transformase În individul agent al transmiterii intergeneraționale a caracteristicilor ereditare. În logica interesului comunității, corpul devenise contribuția cea mai semnificativă a indivizilor. O astfel de susținere era revoluționară, pentru că preeminența legilor naturale punea sub semnul Întrebării definiția libertății, a egalității și a fraternității 79. Libertatea individuală apărea, În formularea eugeniștilor
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
avea un impact asupra indivizilor, a colectivităților și chiar a progresului de-a lungul mai multor generații, eugeniștii români susțineau cu putere ideea că mediul avea doar rolul de a potența sau de a inhiba Într-o oarecare măsură caracteristicile ereditare și potențialul Înnăscut, dar nu ar fi putut niciodată să modifice aceste trăsături 85. Folosind acest argument, eugeniștii puteau susține că intervențiile asupra unor factori de mediu, cum ar fi igiena publică, sunt imperativ necesare, insistând, În același timp, asupra
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
aceste trăsături 85. Folosind acest argument, eugeniștii puteau susține că intervențiile asupra unor factori de mediu, cum ar fi igiena publică, sunt imperativ necesare, insistând, În același timp, asupra controlului funcțiilor biologice ale indivizilor - capacitățile lor reproductive și dezvoltarea caracteristicilor ereditare. Aducând În prim-plan ereditatea ca forță de cea mai mare importanță În stimularea dezvoltării umane, eugeniștii au reușit să propună o serie de revendicări cu consecințe profunde. Pentru Început, ei au prezentat eugenia ca fiind cel mai solid sistem
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
ceea ce fuseseră tradițiile românești „autentice”. Adepții eugeniei au Înlocuit criteriile culturale de analiză a acestor tradiții, folosite de cei mai mulți dintre contemporanii lor, cu cele biologice 86. Eugeniștii nu au respins importanța artefactelor și simbolurilor culturale ca mărci semnificative ale patrimoniului ereditar al poporului român. Cu toate acestea, ei le-au acordat o poziție secundară În raport cu datele biologice care puteau demonstra cu mai mare certitudine științifică existența unor trăsături specifice identității românești. Punând accentul pe ereditate mai degrabă decât pe tradițiile culturale
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
considerare realitatea obiectivă a modului În care ereditatea acționase În regiune și populația pe care aceasta o favorizase, și nu folosind argumente istorice, lingvistice sau culturale fabricate sau manipulate 90. Eugeniștii descriau diferențele dintre maghiari și români În termenii biologiei ereditare, chiar și atunci când aveau În vedere caracteristicile morale sau intelectuale. Ei mergeau până acolo Încât afirmau că una dintre populațiile vorbitoare de limbă maghiară din Transilvania, secuii (szekleri), care erau identificați istoric și cultural cu maghiarii, erau, de fapt, români
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
istoric și cultural cu maghiarii, erau, de fapt, români „autentici”, pentru că așa arăta biologia lor91. Folosind aceste argumente, eugeniștii români sperau să le dovedească tuturor revizioniștilor maghiari că Transilvania era, fără tăgadă, ocupată predominant de români, ale căror caracteristici biologice ereditare, specifice, capitalul uman cel mai important al țării și sursa vigorii ei viitoare, impuneau anumite obiective pentru regiune și pentru statul român. Astfel, accentul pus pe legile eredității servea și ca motivație pentru formularea unor revendicări naționaliste agresive care depășeau
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
indivizilor, apariția nu doar a talentelor și aptitudinilor diferite, ci și a asimetriei capacităților intelectuale și, În general, a potențialului biologic al indivizilor. Nimeni nu era responsabil pentru faptul de a se fi născut cu o anumită dotare sau povară ereditară, dar acest bagaj constituia fundamentul dezvoltării fiecărui individ. Negarea unor astfel de diferențe ar fi constituit o Încercare nenaturală, futilă de a ignora Însăși piatra de temelie a condiției umane. Eugeniștii ofereau, În schimb, soluția ca statul, forța modernă care
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
și ale lui Victor Papilian În Cluj. Ambii erau interesați de ideile eugeniste, deși nici unul dintre ei nu era un colaborator cunoscut al publicațiilor conduse de promotorii eugeniei. Cu toate acestea, atât Rainer, cât și Papilian foloseau noțiunea de determinism ereditar pentru a defini parametrii propriei discipline științifice, antropologia 96. Intelectualii și oamenii de știință care aveau o poziție mai liberal-pozitivistă față de teoriile evoluționiste criticau Într-o oarecare măsură validitatea unor astfel de concepte. Printre critici se numărau cei care Îmbrățișau
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
materiale inadecvate din prezent, pentru că acestea afectau viața fiecărui individ, și acționând pentru a crește șansele tuturor persoanelor de a trăi Într-un mediu care să Încurajeze dezvoltarea 97. Împotriva acestor susțineri, promotorii eugeniei aveau un argument puternic În favoarea determinismului ereditar, confirmat prin autoritatea unor nume de notorietate În lumea științifică din străinătate, de la Alfred Ploetz și Thomas Morgan până la Charles Davenport și Gregor Mendel. Pe parcursul perioadei interbelice, eugeniștii au reușit să-și impună, dincolo de cercurile profesionale limitate, viziunea despre progres
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
au rămas fascinați de eugenie, uneori din cauza criticii antiliberale pe care o susținea această teorie, alteori În ciuda ei. Până la sfârșitul perioadei interbelice, fie că au fost promotori, observatori sau critici, cei mai mulți membri ai comunității științifice introduseseră deja noțiuni de determinism ereditar În propriile argumente. Eugeniștii au contribuit la dezvoltarea paradigmei științifice de organizare a cunoștințelor despre comportamentul uman. Mai mult, mișcarea eugenistă a avut un rol semnificativ În secularizarea societății românești, În special În rândul elitelor educate, de practicanți ai diferitelor
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
bunăstarea generală a cetățenilor săi trebuia să accepte aceste legi ca fundament al politicului. Moldovan afirmă de la bun Început că „Conținutul esențial al constituției șvaț viza exclusiv evoluția biologică”12. În consecință, viața politică urma să fie definită de natura ereditară a caracteristicilor și obligațiilor indivizilor, de natură fizică, intelectuală, psihologică și morală. Mai mult, constituția urma să recunoască În diferite moduri inegalitățile naturale dintre oameni - nu Încercând să creeze mecanisme de compensare a acestora, ci, dimpotrivă, modalități prin care indivizii
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
de discurs dă substanță ipotezei lui John Breuilly, care afirmă că naționalismul Încearcă să politizeze toate dialectele și practicile, prin ștergerea tuturor „distincțiilor dintre cultură, politică, societate și stat”21. Insistența lui Moldovan asupra necesității de a folosi categoriile determinismului ereditar pentru a pune În discuție aceste distincții impune o nouă perspectivă asupra ipotezei lui Breuilly. Latura practică a ideologiei eugeniste era strâns legată de felul În care Moldovan făcea diferența Între cei care urmau să facă parte din națiune și
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
dintre situația europeană și argumentul autorului român constă În discursul său de pionierat despre configurarea rolurilor de gen. Moldovan este primul autor care structurează clar separația dintre sfera publică și cea privată pe baza diferențelor de gen, generate de trăsături ereditare, dar care, În același timp, a susținut În mod constant sufragiul femeilor. Cu toate că Moldovan era În favoarea dreptului de vot pentru femei, această atitudine reflecta doar convingerea sa că femeile trebuiau să Își folosească mai bine calitățile de Îngrijire În beneficiul
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
Dezbaterilor ulterioare asupra politicilor de control al căsătoriilor și al reproducerii au implementat măsuri mult mai radicale de reconfigurare a rolului femeilor din participanți deplini la un stat eugenic În supuși obedienți ai unui regim paternalist 35. Justiția ereditarătc "Justiția ereditară" Statul imaginat de Moldovan În Biopolitica depășea În prerogative orice discuții anterioare despre organizarea și guvernarea vieții publice. Noul stat eugenic avea atribuții care se refereau la toate domeniile vieții publice și private și Întemeia modalități de interacțiune socială bazate
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
serviciilor exterioare și a societății 36. Sarcinile alocate Ministerului de Justiție de fapt reconceptualizează definiția „legii” și a „justiției”, transferând centrul de greutate de la protecția drepturilor individuale către apărarea intereselor națiunii, nu doar ca entitate prezentă, ci și ca organism ereditar, cu un viitor previzibil. Moldovan exprimă această idee Într-o formulare directă: Reforma... trebue să Înceapă cu o revizuire completă a bazelor actuale de drept și pună interesele biologice ale familiei deasupra celor individuale și integritatea biologică a capitalului uman
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
fie criteriile specifice de evaluare a „capitalului uman”, În funcție, de exemplu, de diferențele etnice sau de gen. O altă componentă importantă a viziunii sale despre justiție era ideea că valoarea individuală În sens eugenic (care avea În centru calitațile ereditare și, mai general, sănătatea) urma să aibă un rol esențial În evaluarea gravității unei infracțiuni. Fiecare cetățean trebuia să devină o rotiță a marelui motor care urma să pună statul În mișcare. Acțiunile fiecărui individ urmau să fie evaluate În funcție de
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
În ansamblul ei urma să se transforme, plecând de la această premisă. În acord cu preferința lui Moldovan pentru perspectiva mendeliană, medicii urmau să Își trateze pacienții plecând de la așteptări diferite și să Încerce să relaționeze diferite fenomene cu diverse caracteristici ereditare, mai degrabă decât cu condițiile de mediu. Diagnoza și terapia trebuiau, de asemenea, modificate radical În acord cu nevoile de sănătate ale organismului mai mare, națiunea. Astfel, dacă un pacient ar fi avut nevoie de tratament prelungit și costisitor pentru
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
aceste criterii, să se ia decizia neprescrierii tratamentului, pentru că efortul curativ ar aduce dezavantaje bunăstării generale. Pe de altă parte, orice individ În aparență normal putea deveni subiect al tratamentului medical obligatoriu dacă În corpul său era descoperită o afecțiune ereditară și deci disgenică. Moldovan considera că alocarea de fonduri de către stat pentru astfel de demersuri, Într-adevăr foarte costisitoare, era un prerogativ important care punea În evidență obiectivele preventive ale medicinii, În dauna celor curative. Medicii urmau să se bucure
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
Moldovan a pus accentul și pe importanța prezervării igienei mediului, ca prioritate a Ministerului Lucrărilor Publice. Chiar dacă era În dezacord cu teoriile lamarckiene, Moldovan considera că factorii de mediu puteau avea o influență dezabilitantă, În special asupra indivizilor cu patologii ereditare latente. În consecință, asigurarea unui mediu sănătos și a unui standard de igienă publică ce ar putea permite eredității să Își urmeze cursul, facilitând astfel progresul eugenic, constituiau tot atâtea imperative. Ministerul Lucrărilor Publice urma să Își canalizeze eforturile În
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
În interesul națiunii și pe baze științifice, nu filosofice sau istorice, așa cum se Întâmplase până atunci. Acest sistem de educație urma să contribuie la crearea și prezervarea unei noi ierarhii, bazată nu pe idealuri umaniste universale, ci pe Însușirile naturale, ereditare ale indivizilor și pe prioritățile sociale și de stat. Astfel, scopul sistemului de educație urma să fie acela de a contribui la afirmarea potențialului fiecărui individ În beneficiul comunității, ceea ce Însemna o perspectivă diferită față de abordarea ce Își propunea să
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]