1,461 matches
-
talamo-corticale) și interne (hormonale) într-o forță motivațională sexuală. Manifestarea motivației sexuale este realizată numai de către stimuli specifici fini mediului extern, prezenți sau imaginați (în primul rând, de prezența partenerului). Răspunsul organismului la acești stimuli depinde de experiența anterioară, de ereditate și de factori chimici (hormoni sexuali). Factorii chimici nu pot declanșa singuri o stare motivațională, dar o pot facilita sau inhiba. I. Orice stimul din mediul extern ce poate evoca o senzație distinctă este potențial capabil să stimuleze motivația sexuală
Asistenţa la naştere în prezentaţie craniană şi pelvină by Mihai Botez, Vasile Butnar, Adrian Juverdeanu () [Corola-publishinghouse/Science/305_a_1432]
-
fi depășite. Variabilitatea enormă a indivizilor constituie și un avantaj pentru genetică, deoarece reprezintă o sursă de informații privind realizarea și diversitatea fenomenelor genetice la om; dificultatea pe care o crează variabilitatea umană poate fi evitată prin studiul grupurilor cu ereditate similară sau un mediu identic de viață. În lipsa posibilităților de a realiza încrucișări experimentale, întâmplarea face să survină spontan la om situații similare. Chiar dacă familia [Hurjui, 2002] umană este redusă prin adunarea datelor de la mai multe familii, se poate obține
Asistenţa la naştere în prezentaţie craniană şi pelvină by Mihai Botez, Vasile Butnar, Adrian Juverdeanu () [Corola-publishinghouse/Science/305_a_1432]
-
au primit-o atât unul cât și celălalt de la un strămoș comun. Probabilitatea ca o căsătorie contractantă la întâmplare să aibă loc între heterozigoți este de 1/50 ´ 1/50 = 1/2500, dacă frecvența heterozigoților Bb este de 1/50. EREDITATEA LEGATĂ DE CROMOZOMUL X Sexul feminin posedă 2 cromozomi X, sexul masculin un cromozom X și un cromozom Y; celulele reproducătoare ale femeii conțin toate un cromozom X, în timp ce bărbatul formează două tipuri de gameți după cum aceștia conțin X sau
Asistenţa la naştere în prezentaţie craniană şi pelvină by Mihai Botez, Vasile Butnar, Adrian Juverdeanu () [Corola-publishinghouse/Science/305_a_1432]
-
toate fiicele vor fi transmițătoare deoarece au primit de la el cromozomul X purtător al genei dăunătoare și vor putea avea fii afectați de boală. Afectarea exclusivă a băieților este un caracter care nu poate fi nici absolut, nici obligator al eredității legate de sex. El ține doar de marea raritate a căsătoriilor care pot să dea femei homozigote pentru gena respectivă. Aceste căsătorii privesc de fapt o femeie transmițătoare și un bărbat afectat. Din această căsătorie se vor naște 4 categorii
Asistenţa la naştere în prezentaţie craniană şi pelvină by Mihai Botez, Vasile Butnar, Adrian Juverdeanu () [Corola-publishinghouse/Science/305_a_1432]
-
moare pe cruce și nici nu înviază din morți) este inacceptabilă pentru Biserică. Pentru a dezlega nodul aparentelor contradicții, teologia creștină avea nevoie de altoirea unui set de virtuți rare, greu de inventat prin aplicarea unor „strategii metodologice”. O simplă ereditate culturală (religia acceptată ca bun venit „din moși strămoși”) nu face nimănui drept cadou discernământul vizionar sau inspirația duhovnicească. Or, fără aceste atribute teologice, mărturia apostolică despre Hristos Cel răstignit și înviat n-ar fi fost cu putință. Gramatica și
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
habitus moral. Europeanul de rând este, în opinia lui Foucault, un „animal confesor” (fapt trădat și de extraordinara abundență a literaturii diaristice din timpurile moderne). Atitudinile cultivate însă de creștinism și-au făcut apariția într-un climat urban, beneficiar al eredității culturii păgâne greco-romane. Aproape șase secole (al IV-lea î.Hr. - al II-lea d.Hr.) preced instaurarea creștinismului, iar Foucault își propune să citească vestigiile scripturistice ale acestei epoci ca pe un imens palimpsest, saturat de corespondențe. Pentru scopul limitat
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
transparenței sunt trăsături contrare Babilonului. Fiind majoritară și expansivă, entropică și oncogenă, ideologia haosului nu dă nimănui explicații. Idolatria preferă anonimatul. Ca să poată vrăji, Babelul cultivă amnezia și ambiguitatea. La antipozi, pentru teologii creștini demni de propriul lor nume, investigarea eredității tradiției ecleziale și explorarea memoriei ecumenice sunt sarcini întotdeauna benefice și urgente. Din punct de vedere politic și cultural, creștinii se găsesc astăzi în centrul unei intersecții istorice foarte complexe. Pe de o parte, modernitatea este răspunsul dat falimentului ideologiei
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
a fenomenelor sociale 3. Sociologia secolului al XIX-lea nu iese din paradigma „teologiei seculare” nu doar fiindcă dezideratul ei principal este explicarea naturii „obiective” a religiei, ci pentru că faptele sociale sunt tratate ca „adevăruri revelate”. Aceasta infirmă suspiciunea asupra eredității exclusiv „iluministe” a proiectului sociologiei moderne. Categoria de lucru a sociologiei moderne (i.e. „socialul”) este anistorică, fiind rezultatul unei inducții incomplete. Pe de altă parte, nimeni nu poate nega preocuparea unor Auguste Comte (1798-1857) sau Emile Durkheim (1858-1917) pentru succesiunea
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
egalitar 246 Pacifismul fricii 249 Christus victor 253 Vertebre patristice 256 Violența dialectică 259 Sublimul dezafectat 263 Bucuria vederii 267 VIII. Post-scriptum. Pluralul religiilor și limitele analogiei 271 Triumful echivocității 271 Principiul ambiguității 272 Coerența narativă 274 Necesitatea incomparabilului 276 Ereditatea memoriei 277 Bibliografie selectivă 281 Nota autorului 305 Despre autor 307
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
1.1. Factori intelectivi A. Imaginația B. Gândirea C. Stilul perceptiv II .2.1.2. Aptitudini speciale II .2.1.3. Factori nonintelectuali A. Sistemul atitudinal B. Motivația C. Afectivitatea D. Temperamentul E. Caracterul II .2.2. Factori biologici A. Ereditatea B. Sănătatea mentală / fizică II .2.3. Factori sociali A. Condiții educative în mediul școlar și familial B. Condiții socio-economice și culturale CAPITOLUL III p. 42 Blocajele / barierele creativității CAPITOLUL IV p. 47 CULTIVAREA CREATIVIT)ȚII IN INVATAMANTUL PRIMAR IV
Creativitatea : latură a personalităţii by Gabriela Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/713_a_1307]
-
-l diferențiază de ceilalți. Anca Munteanu consideră că, creativitatea presupune cooperarea multiplă dintre trei categorii de factori psihologici, biologici și sociali : I. Factori psihologici a) Factori intelectuali b) Factori nonintelectuali c) Aptitudini speciale d) Factori abisali II. Factori biologici a) Ereditatea b) Vârsta c) Sex d) Sănătate mentală III. Factori sociali a) Condiții socio-economice și culturale b) Condiții educative I.a. Factori intelectuali 1. Gândirea divergentă 2. gândirea convergentă 3. Stilul perceptiv I.b. Factori nonintelectuali 1. Motivația 2. Caracterul 3
Creativitatea : latură a personalităţii by Gabriela Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/713_a_1307]
-
care influențează evoluția fenomenului creației: A. Factori psihologici 1. Factori intelectivi a) gândirea divergentă b) gândirea convergentă c) stilul perceptiv 2. Factori nonintelectivi ( de personalitate ) a) Motivația b) Afectivitatea c) Imaginea de sine d) Sistemul atitudinal B. Factori biologici 1. Ereditatea 2. Vârsta C. Factori externi a) Mediul socio-cultural b) Familia c) Educația d) Profesia e) Anturajul (Carmen Crețu, 2005, pp.50-51) Andrei Cosmovici, Luminița Iacob susțin ca necesară cooperarea multimplă, în cadrul procesului de creație, a următorilor factori: 1. Factori de
Creativitatea : latură a personalităţii by Gabriela Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/713_a_1307]
-
Factori psihologici I. Factori intelectivi 1. Imaginația 2. Gândirea cu factorul ei general inteligență 3. Stilul perceptiv II. Aptitudini speciale III. Factori nonintelectuali ( de personalitate ) 1. Sistemul atitudinal 2. Motivația 3. Afectivitatea 4. Temperamentul 5. Caracterul B. Factori biologici 1. Ereditatea 2. Sănătatea mentală / fizică C. Factori externi 1. Condiții educative în mediul școlar și familial 2. Condiții socio-economice și culturale II .2. Factori care condiționează creativitatea II .2.1 Factori psihologici II .2.1.1 Factori intelectivi A. Imaginația Imaginația
Creativitatea : latură a personalităţii by Gabriela Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/713_a_1307]
-
este în cea mai mare parte înnăscut, caracterul se formează pe parcursul vieții ca urmare a integrării omului într-un sistem de relații sociale. Ele este întotdeauna supus unei valorizări pe criteriul binelui sau răului. II .2.2. Factori biologici A. Ereditatea Aportul eredității în creație constituie o problemă încă nedeslușită în totalitate deoarece se bazează pe controversa ereditate - mediu. Mediul intervine asupra materiei prime ereditare pentru că nu putem fabrica genetic talente. Plasticitatea și polivalența predispozițiilor în momentul nașterii poate fi justificarea
Creativitatea : latură a personalităţii by Gabriela Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/713_a_1307]
-
cea mai mare parte înnăscut, caracterul se formează pe parcursul vieții ca urmare a integrării omului într-un sistem de relații sociale. Ele este întotdeauna supus unei valorizări pe criteriul binelui sau răului. II .2.2. Factori biologici A. Ereditatea Aportul eredității în creație constituie o problemă încă nedeslușită în totalitate deoarece se bazează pe controversa ereditate - mediu. Mediul intervine asupra materiei prime ereditare pentru că nu putem fabrica genetic talente. Plasticitatea și polivalența predispozițiilor în momentul nașterii poate fi justificarea existenței talentelor
Creativitatea : latură a personalităţii by Gabriela Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/713_a_1307]
-
într-un sistem de relații sociale. Ele este întotdeauna supus unei valorizări pe criteriul binelui sau răului. II .2.2. Factori biologici A. Ereditatea Aportul eredității în creație constituie o problemă încă nedeslușită în totalitate deoarece se bazează pe controversa ereditate - mediu. Mediul intervine asupra materiei prime ereditare pentru că nu putem fabrica genetic talente. Plasticitatea și polivalența predispozițiilor în momentul nașterii poate fi justificarea existenței talentelor multilaterale, persoane care excelează în mai multe domenii (Camil Petrescu - romancier, literat, filozof, matematician). Restrângerea
Creativitatea : latură a personalităţii by Gabriela Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/713_a_1307]
-
Trăiește senzația că pe retină i se proiectează concomitent două filme, unul mai neverosimil decât celălalt. La un moment dat are impresia că se află în fața clasei a IX-a de acum... și discută cu elevii despre „factorii dezvoltării personalității: ereditatea, mediul, educația”. - Care dintre acești factori este mai important? Ce întrebare stupidă! E ca și cum ai cere elevilor să spună dacă dintre condițiile dezvoltării plantelor are un rol preponderent umiditatea, sau aerul, sau lumina, sau temperatura. Și într-un caz și
Acorduri pe strune de suflet by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/83169_a_84494]
-
reușite, unele chiar frumoase. Constatarea de mai sus, cu valoare de concluzie este valabilă pentru toți oamenii, pentru toate domeniile de activitate, mai cu seamă în cel al creației, pe care am sintetizat-o în aforismul ce urmează: Ceea ce prin ereditate nu ai dobândit, Nicicând și de nimic nu poate fi înlocuit. Coerciția în educație O zicală populară cu valoare paideică spunea că pe copil să-l bați cât încape să doarmă de-a curmezișul patului, lăsând să se înțeleagă că
Acorduri pe strune de suflet by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/83169_a_84494]
-
decât acest sacrificiu de sine. Căci rămânerea în viață însemna acoperirea cu rușinea ocărilor de a nu fi fost demn de sarcina încredințată. g. Risipirea moștenirii genetice Oricât de glorioase și demne au fost viața și moartea acestor războinici, totuși ereditatea lor s-a irosit în acte de sacrificiu pe care le-au trăit aproape în fiecare clipă. În aceste condiții, avea să reziste moștenirea unor oameni pașnici și simpli, adică masa vastă de haplogrupuri formată din Hg I2, J2, G2
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
de propagare a doctrinei respective În rândul celor supuși procesului de Învățământ și ca atare este justificat să se menționeze: „Atâta prețuiește școala, cât prețuiește profesorul”1. Sistemul de Învățământ a fost și este mijlocul cel mai important pentru transferul eredității sociale de la o generație la următoarea. În sens modern, actual, pentru individ, sistemul de Învățământ este o instituție de ajutorare pentru a face din el un om după tipul civilizației vremii și societății lui. Pentru societate, sistemul de Învățământ este
Managementul calității În Învățământul superior by Valentin Ambăruş, Ciprian Rezuş, Gabriel Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1697_a_2974]
-
produce o schimbare prin adoptarea de tehnologii multimedia, de interoperabilitate software, de econometria, beneficiile si viitorul aplicațiilor multimedia. Tot aici sunt abordate problemele noilor instrumente și procese dezvoltate pe baza diverselor medii de programare. Învățământul este principalul vector al transmisiei eredității socialculturale pentru construcția cunoașterii individuale și cea mai puternică forță ce dă formă spiritului și spiritualității unei comunități, societăți sau epoci, precum și cel mai important și activ participant la producerea schimbării conceptuale și a vieții materiale a comunității umane. În
Managementul calității În Învățământul superior by Valentin Ambăruş, Ciprian Rezuş, Gabriel Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1697_a_2974]
-
asociate meticulozităților mai târzii din contribuțiile lui Stansbury O’Donnell, Winter și Lewis, presupunerile despre rezistențele imaginii și recurențele cercetării la Lister și Thomas, construcțiile narative ale feminității din domeniile masculine ale Babylonului la Bahrani și din crinolinomania Juliei Thomas, ereditățile funcției narative în pictură din abordările lui Stansbury O’Donnell și Kafalenos și descendențele rizomatice ale Școlii din Paris arată că o istorie despre istoria elaborărilor în naratologia vizuală nu se limitează la simple analize diacronice, ci solicită tentative de
Construcţii narative în pictură by Jana Gavriliu () [Corola-publishinghouse/Science/626_a_1333]
-
țara noastră cât și pentru cei din centrele cu tradiție în acest domeniu (Marea Britanie, Sardinia, Finlanda etc.). Trebuie să menționăm pentru început contribuția majoră a prof. Ion Pavel pentru studiul factorilor genetici în diabet reflectat prin lucrările sale în domeniul eredității în diabet. În acest sens, s-a bazat pe pregătirea sa complexă de biologie generală, prin documentarea sistematică, prin materialul faptic pe care l-a adunat și l-a studiat o viață întreagă. O sinteză a preocupărilor profesorului Pavel în ceea ce privește
Factori genetici implicaţi în etiopatogenia diabetului zaharat de tip 1 (insulinodependent) by Cristian Guja () [Corola-publishinghouse/Science/91977_a_92472]
-
diabet. În acest sens, s-a bazat pe pregătirea sa complexă de biologie generală, prin documentarea sistematică, prin materialul faptic pe care l-a adunat și l-a studiat o viață întreagă. O sinteză a preocupărilor profesorului Pavel în ceea ce privește studiul eredității în transmiterea diabetului zaharat o reprezintă cartea „Hereditatea în Diabet”, publicată în 1968 împreună cu Radu Pieptea. Dintre problemele dezbătute în această carte amintim: Este diabetul o boală ereditară sau familială?; Cât din endemia diabetică se datorește factorilor ereditari și cât
Factori genetici implicaţi în etiopatogenia diabetului zaharat de tip 1 (insulinodependent) by Cristian Guja () [Corola-publishinghouse/Science/91977_a_92472]
-
familială?; Cât din endemia diabetică se datorește factorilor ereditari și cât factorilor de mediu?; Este diabetul ereditar o maladie autosomală sau legată de sex?; Modul de transmitere a diabetului ereditar; Penetranța diabetului; Frecvența purtătorilor de alele mutante în populația generală; Ereditatea mixtă etc. Lucrările prof. Pavel în materie au rămas jaloane de referință pentru medicii și cercetătorii contemporani și pentru cei care i-au urmat. Preocupările prof. Ion Pavel privind ereditatea în diabet au fost continuate de elevul acestuia prof. Constantin
Factori genetici implicaţi în etiopatogenia diabetului zaharat de tip 1 (insulinodependent) by Cristian Guja () [Corola-publishinghouse/Science/91977_a_92472]