6,318 matches
-
unei profeții critico-poetice, facerea textului de către Hermeneut, un fel de Înger al reprezentării trimis la judecata textelor, zburând peste tomurile mucegăite de critică și coborând În noi ca o rugăciune senzuală. Dar iată, chimvalul profetic se face harfă, atenție la erupția de metafore și la jocul acestora. E o combinație extravagantă, concettistă, ce ambiționează să spună tot, consumând toate formele discursului critic, ducându-ne la tăcerea din fața sublimului (textului poetic). Nu e prea mult? Dar cine fixează limitele, bunul-simț? Cine se
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
și critic literar. Este absolvent al Facultății de Litere a Universității din Cernăuți (1976). Membru al Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova, a fost crainic la radio, cadru universitar, redactor la revista „Glasul Bucovinei”, doctorand la Universitatea din București. Critic „cu orgolioase erupții naratoare”, „declarând că «nu poate adormi într-o tradiție»” (Adrian Dinu Rachieru), H. a scris eseuri despre poezia bucovineană din ultimele decenii. Prezent, în 1977, în volumul colectiv Dintre sute de catarge, îngrijit de Mihai Cimpoi, H. va experimenta ulterior
HOSTIUC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287452_a_288781]
-
care rămân pe Pământ ar putea dispărea până În 2050. În prezent, speciile dispar cu o viteză alarmantă - Între o sută și o mie de ori mai repede ca În trecut 58. De această dată, „omul” Însuși și nu meteoriții sau erupțiile vulcanice, este cel răspunzător pentru extincția În masă. Autorii acestui studiu mai spun că Încălzirea globală este principalul factor care contribuie la creșterea ratelor de extincție. În timp ce animalele sălbatice suferă suferă de pe urma reducerii habitatului și micșorării rapide a numărului lor
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
o recluziune aproape monahală, iar Tolan vine, de fapt, din Bistrița, via Cluj, un centru puternic din punct de vedere artistic și cultural, însă în care pictorul nu pare a fi trăit într-un exces de comunicare. Ieșirea din matcă, erupția din spațiul strîmt al propriului lor habitat și revărsarea aluvionară spre București capătă, la prima vedere, substanța unei puternice motivații. Dorința confruntării cu un public numeros și avizat, cu o opinie culturală consistentă și nu tocmai blajină, cu medii neutre
Un enciclopedist by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17149_a_18474]
-
oricărui reper exterior, în funcție de care să-și exerseze observația și să-și ordoneze formele, o plasează, oarecum, în vecinătatea creatorilor de arhitecturi cromatice din categoria lui Teodor Moraru. Dar spre deosebire de acesta, care lucrează cu materie grea și cu derivatele unor erupții telurice, Vasilica Chifu rămîne permanent în orizontul celest și creează imagini a căror unică rațiune este starea de levitație. În această magmă diafană, plină de tensiuni interioare și pîndită etern de riscurile dezintegrării și ale resorbției în adînca beznă inițială
Artiști în penumbră by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14958_a_16283]
-
și îndrăzneli asociative precum „Noaptea se așterne ca pe nisip o undă” sau „În ochii-i verzi, smaralde solitare/ Cum pânze trec la orizont de vaste zări/ Se perindau ciudatele-i visări”. Între puținele texte rămase de la Tzara cel dinaintea erupției Dada, Pe râul vieții, Cântec, Poveste, Dans de fee dovedesc puțina compatibilitate cu modul poetic muzical, în utilizarea disonantă până și a versificării fără rigori, à la Minulescu, pentru a da expresie unei imaginații marcate prematur de sordid, de prozaic
SIMBOLUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289676_a_291005]
-
să coboare”, S. poematizează abundent, în linie macedonskiană, evadarea din teluric, „împrăștierea în imensitate”, unde „A sufletului flacără străbună/ De carne nu mai este-ntunecată”; suita e completă, de la reveria „pneumatică” - „orice răsuflare e un zbor început”- la elanul în erupție, sigilat însă de amintirea lui Icar: „Ca să reție visul culminant/ Nu se mai află nici un frâu în zare,/ În toată vietatea-i un amant/ și beți de dor cad fluturi prin pahare”. Sâmburi de lumină e un document al opțiunii
SOARE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289738_a_291067]
-
care număra opt persoane, bătrâni și tineri, care fuseseră vaccinați În același timp. După opt zile am trecut să-i văd. Pe unul dintre ei, un tânăr de vreo douăzeci de ani, l-am găsit agonizând În urma contaminării cu variolă; erupția se petrecuse În seara vaccinării. A fost singura persoană a cărei vaccinare eșuase, iar aceasta Întrucât tânărul purtase pe umeri un mort infestat cu virusul bolii. Or, tocmai din această cauză limfa nu și-a făcut efectul. Restul familiei s-
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
câte mi s-a spus, Album Graecum (excremente albe de câine). Din moment ce are aproximativ aceeași compoziție, se pune Întrebarea dacă nu cumva fosfatul de var ar putea Înlocui acest dezgustător remediu. Se spune că boala apare ca o consecință a erupțiilor acute (În special pojar) prost tratate sau ca urmare a unei sperieturi bruște și a extenuării. După cauzele enumerate mai sus, virulența ei se acutizează treptat. Maladia poate fi recunoscută datorită zvâcnirilor localizate În spatele urechilor și În alte părți ale
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
au considerat ideea ca fiind ridicolă, dar viitorul va arăta dacă am sau nu dreptate. La Lahore, unii dintre purtătorii acestor inele au afirmat că difuzau căldură În degetul pe care erau purtate - În fapt, am observat un fel de erupție apărând pe partea pe care au purtat inelele, fiind astfel obligați să le poarte cu intermitențe câteva zile sau să le pună la cealaltă mână. Un inel e cu totul suficient pentru o singură persoană, chiar dacă purtarea mai multora n-
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
cărți care, împreună cu Niște țărani, formează „trilogia țărănească” a prozatorului. Deosebit de construcțiile romanești anterioare ale lui S. este romanul, probabil proiectat ciclic, Ciocoii noi cu bodyguard (2003), care asociază intriga romanescă și umorul ori satira virulentă, punctată nu o dată de erupții pamfletare. Titlul trimite la opera lui N. Filimon, fiind o scriere în linia prozei de inspirație socială cu specific „balcanic”, inaugurată de Ciocoii vechi și noi. Protagoniști sunt profitorii de pe urma evenimentelor din decembrie 1989, iviți, pe de o parte, dintre
SARARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289490_a_290819]
-
impresionează prin nuditatea relatării; fără glazura epicului sau a anecdoticului, senzația de autentic devine mult mai pregnantă. Următoarele scrieri - microromanul Vițelul de aur (1949), care continuă cu Izgonirea din rai (1956), nuvelele Cuptorul nr. 3 (1950), Linia de foc (1950), Erupția (1951), Mama (1951), Poveste de dragoste (1951) - sunt doar tentative nereușite ale autorului de a surprinde, în litera realismului socialist, modificările produse în conștiința individului odată cu instaurarea noului regim. Tributare momentului literar în care au fost concepute, prozele din această
SERBU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289641_a_290970]
-
prozatorului, ca și Vitrina cu amintiri, reușită construcție memorialistică. SCRIERI: Dincolo de tristețe, București, 1940; ed. postfață Șerban Cioculescu, București, 1969; Oamenii visează pâine, București, 1945; Vițelul de aur, București, 1949; Cuptorul nr. 3, București, 1950; Linia de foc, București, 1950; Erupția, București, 1951; Mama, București, 1951; Poveste de dragoste, București, 1951; Rădăcinile bucuriei, București, 1954; ed. (Podul amintirilor), București, 1963; Nuntă în stepă, București, 1955; Izgonirea din rai, București, 1956; Hoțul, București, 1957; Urmărirea, București, 1966; Itinerarii critice, București, 1971; Vitrina
SERBU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289641_a_290970]
-
generalizată și imposibil de a mai fi controlată; modalitatea de instalare a acțiunii factorilor morbigenetici asupra grupelor umane: brusc, prin surprindere sau treptat, în decursul timpului. Schimbări ale mediului socio-uman: a) schimbări cu caracter brusc, brutale și de mare intensitate: erupții vulcanice; inundații; poluări industriale; accidente nucleare; b) schimbări cu caracter lent, de durată și cu acumularea efectelor în timp: slăbirea coeziunii sociale; stări anomice; crize politice; crize economice; pierderea valorilor morale, religioase, culturale. Factorii demografici sunt reprezentați prin schimbări care
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
degetului, capriciile, încăpățânările, atacurile de mânie, plânsul; copilul se dezvoltă în funcție de relațiile dintre părinți, relațiile dintre el și părinții săi, atmosfera emoțională din casă. Psihologia copilului mic (1-3 ani) are în vedere următoarele aspecte: existența tulburărilor digestive, a colicilor, a erupției dentare; jocurile; relațiile cu ceilalți, cu adulții, cu frații, cu copiii; imitația. Psihologia copilului preșcolar (4-7 ani) trebuie să aibă în vedere următoarele aspecte: integrarea acestuia în grupul familial; relațiile diferențiate cu părinții; relațiile diferențiate cu frații; relațiile diferențiate cu
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
anomie, prin dezorganizarea structurilor sociale, prăbușirea instituțiilor, pierderea reperelor valorice sociale, culturale și moral-religioase ale modelului normativ socio-cultural. În aceste condiții se produc, ca o consecință a dezorganizării sociale, o scădere până la anulare a coeziunii sociale, incomunicabilitatea, dezorientarea și anarhia, erupția conduitelor antisociale, a violenței. Toate aceste aspecte care schimbă „fața societății” se vor reflecta în modul de a gândi, a simți, a acționa și a se comporta al oamenilor. Impresia de absurd pe care o dă această stare de fapt
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
culturale-morale și religioase reinstaurează ordinea și refac starea de sănătate mintală comunitară alterată. 5. Sindromul de sinistrație Acest sindrom de dezorganizare a stării de sănătate mintală comunitară se produce în situațiile de catastrofe naturale ale mediului fizic sau social (inundații, erupții vulcanice, cutremure de pământ, secetă) sau catastrofe produse de activitatea umană și de tehnologiile moderne (poluări industriale, accidente nucleare, experimente nucleare militare etc.). Din punct de vedere psihologic, aceste situații declanșează următoarele tipuri de manifestări morbide: panică colectivă, iluzii și
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
cu caracter de dezastru au fost definite de M.F. Lechat ca „situații extreme care depășesc capacitatea de adaptare, afectând echilibrul comunității umane”. Aceste dezastre pot fi produse de următoarele cauze: a) cauze naturale: uragane, tornade, inundații și revărsări de ape, erupții vulcanice, cutremure de pământ, secetă, foamete etc.; b) cauze generate de activitățile umane: - catastrofe tehnologice (poluări ale mediului fizic, accidente nucleare etc.); - crize social-politice (războaie, revoluții, genocidul, deportări, reprimări și torturi, persecuții sociale, crize economice etc.). Acestea survin de obicei
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
Clima se schimbă în funcție de influența deplasării pe orbită în jurul Soarelui, erupțiilor vulcanice și efectului de seră. Conform temperaturilor reconstituite de climatologi, ultimul deceniu din secolul al XX-lea și începutul secolului al XXI-lea constituie cea mai caldă perioadă din ultimii 2000 de ani . Epoca actuală este mai caldă cu câteva
OMUL, STĂPÂNUL PĂMÂNTULUI... DUŞMANUL SĂU OMUL!. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Doina Steliana Zeleonenchi, Daniel Cezar Humelnicu () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_926]
-
și de nopți consecutive tropicale, cu temperaturi mai mari de 20 °C. În general, anul 2007 este considerat un an al fenomenelor meteorologice extreme. Cauze ale încălzirii: Clima se schimbă datorită forcingului extern, în funcție de influența deplasării pe orbită în jurul Soarelui, erupțiilor vulcanice și efectului de seră. Ponderea diverselor cauze ale încălzirii este în studiu, dar consensul oamenilor de știință este că principala cauză este creșterea concentrației gazelor cu efect de seră datorită activităților umane din epoca industrializării. În special în ultimii
OMUL, STĂPÂNUL PĂMÂNTULUI... DUŞMANUL SĂU OMUL!. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Doina Steliana Zeleonenchi, Daniel Cezar Humelnicu () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_926]
-
1906), Calea sufletului (1909), La masa calicului (1911), mai toate menținute în marginile anecdoticului, este cursivitatea, exprimată în relatarea fără artificii, în coeziunea articulației epice, în simplitatea compoziției. Lărgind teritoriul realismului mărunt cu aspecte de naturalism atenuat și cu mici erupții de romantism, proliferant în intervalul dintre agonia Junimii și cristalizarea direcției propuse de „Sburătorul”, proza scurtă a lui T. încetățenește literar noi ambianțe provinciale, cu alt fel de exemplare decât în scrisul lui Al. Vlahuță, B. Delavrancea, I. Al. Brătescu-Voinești
THEODORIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290163_a_291492]
-
contradicție cu propriile pledoarii patetice pentru constructivism și integralism, pentru „ordinea sinteză, ordinea esență constructivă, clasică, integrală”, el sfidează orice construcție, cedând inițiativa nu cuvintelor, ca dadaiștii, ci fanteziei, unei frenezii nesupravegheate cel puțin la prima vedere. De aici rezultă erupții de imagini analoage focurilor de artificii, fenomen similar celui din lirica lui Ion Vinea, dar de o violență considerabil sporită și de aparență cu totul spontană. Critica îl caracterizează prin formulări globale: „isterie verbală”, „frenezie rimbaldiană de imagini”, „uragan de
VORONCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290646_a_291975]
-
se manifestă în gazetărie ca un cronicar și comentator ce nu își ascunde subiectivitatea. Mereu impecabil articulată, fraza lui devine adesea caustică, flagelantă, mușcătoare. Umorul de stil academic coexistă cu polemica acidă, chiar cu virulența pamfletară, generată de ranchiună, de erupții ale orgoliului rănit. Prin obiectul preocupărilor, scrisul jurnalistului e orientat constant spre actualitatea literară, muzicală și teatrală, iar în anii primului război mondial și în cei imediat următori este modelat de angajarea politică. Punctul de sprijin al judecăților în materie
ZAMFIRESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290696_a_292025]
-
vremea reacțiilor afective aceste personalități Își provoacă leziuni corporane, fac Încercări suicidale sau chiar suicide tragic terminate. Personalitățile anacaste frecvent au disperare cu sentimentul inferiorității, sentimentul lipsei securității. La trăirile psihotraumatizante trenante acestea dau reacții cumulativ-explozive, care se soldează cu erupții afective puternice În vremea cărora ele săvîrșesc acte agresive Trăirile acestora poartă un caracter stagnant. La apogeul erupțiilor afective la ei au loc Îngustări pronunțate ale conștiinței, Încetinirea și chiar barajul proceselor asociative, cauză din care nu Își controlează acțiunile
COMPORTAMENTUL AGRESIV AL PERSONALITĂŢILOR PATOLOGICE. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by M.Revenco () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1478]
-
anacaste frecvent au disperare cu sentimentul inferiorității, sentimentul lipsei securității. La trăirile psihotraumatizante trenante acestea dau reacții cumulativ-explozive, care se soldează cu erupții afective puternice În vremea cărora ele săvîrșesc acte agresive Trăirile acestora poartă un caracter stagnant. La apogeul erupțiilor afective la ei au loc Îngustări pronunțate ale conștiinței, Încetinirea și chiar barajul proceselor asociative, cauză din care nu Își controlează acțiunile, acestea purtînd caracter spontan, impulsiv. Aceste acțiuni, după manifestările sale, contravin structurii caracterologice ale personalității și criteriilor moral-etice
COMPORTAMENTUL AGRESIV AL PERSONALITĂŢILOR PATOLOGICE. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by M.Revenco () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1478]