1,157 matches
-
într-o manieră enumerativă câteva dintre ele: modelul complex al procesului de decizie (Boldur, 1969); modelul computațional sau analitic; modelul cibernetic; modelul ipotetic abstract al raționalității (Zamfir, 1990); modelul planificării formale comprehensive; modelul antreprenorial (Vlăsceanu, 1993); modelul deciziei retrospective; modelul escaladării angajării față de cursul ales al acțiunii; modelul autoaprecierii ca schemă de decizie (Chirică, 1996); modelul politic sau al „arenei” (Koopman et al., 1988); modelul deciziei ca legiferare a puterii; modelul non-deciziilor (Miller et al., 1999); modelul valorii așteptate, modelul utilității
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
care le-ar putea aduce gândirea de grup (cele notate în tabelul de mai sus în coloana „avantajele gândirii de grup”) sunt înlocuite cu efecte negative dintre cele mai neplăcute (pasivitatea membrilor grupului, convergența prematură a membrilor grupului spre consens; escaladarea ascensiunii față de alternativa reținută). Asistăm, după cum precizează Janis, la deteriorarea eficienței mentale, la deformarea realității, la slăbirea judecăților morale. Un asemenea fenomen se produce atunci când grupul este centrat pe sine, când el este închis, coeziv și mai ales când motivația
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
233); conflictul este parte inevitabilă a mediului (Pape, 1999, p. 31); conflictul este parte de neevitat a existenței umane (Richards, 2004, p. 8). # Mediile organizaționale, prin specificul și factorii care acționează în ele, oferă condițiile cele mai propice de apariție, escaladare și soluționare a conflictelor. Dat fiind însă faptul că pănă la un anumit punct conflictele se asociază cu efecte pozitive, favorabile bunului mers al activităților organizaționale, iar dincolo de acest punct cu efecte frenatoare, distructive, devastatoare și chiar mortale pentru organizații
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
precompetiție sau competiție la faze de conflict manifest, care ajungând la apogeu, degenerează într-o criză ce se va finaliza fie cu rezoluția, adică cu reîntoarcerea la cooperare și competiție, fie cu revoluția care presupune o restructurare drastică a sistemului. Escaladarea conflictului este un moment decisiv în evoluția acestuia. Acum are loc creșterea sancțiunilor reciproce, apariția polarizărilor care constă în formarea unor blocuri de conflicte de o parte și de alta, având loc totodată transformarea neutrilor în partizani și ruperea echilibrului
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
acestuia. Acum are loc creșterea sancțiunilor reciproce, apariția polarizărilor care constă în formarea unor blocuri de conflicte de o parte și de alta, având loc totodată transformarea neutrilor în partizani și ruperea echilibrului care ar putea opri lupta. Termenul de escaladare are două înțelesuri. # El se poate referi la faptul că unul dintre participanții la conflict folosește tactici mai dure decât înainte, face presiuni asupra celuilalt participant. Sau se poate referi la faptul că are loc o creștere a intensității conflictului
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
conflict folosește tactici mai dure decât înainte, face presiuni asupra celuilalt participant. Sau se poate referi la faptul că are loc o creștere a intensității conflictului luat ca întreg (Rubin, Pruitt, Kim, 1994, p. 69). # Autorii citați arată că în timpul escaladării conflictului au loc o serie de transformări incrementale care, deși apar separate, de o parte sau de alta, afectează conflictul ca întreg, întrucât sunt urmate de o transformare similară în tactica celeilalte părți. Ca urmare a unor asemenea transformări, conflictul
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
-i fie mai rău decât ție”); de la puțini la mulți participanți la conflict (pe măsură ce una dintre părți eșuează în tendința de a obține o poziție dominantă, își caută aliați, se ajunge la un efort colectiv). Dată fiind marea importanță a escaladării în dinamica generală a conflictului, cercetătorii au încercat să depisteze procesele care au loc în interiorul fiecărei părți și între părți pe măsura intensificării conflictului. În felul acesta au apărut o serie de modele procesual-structurale ale escaladării conflictului. Pruitt și Galigan
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
fiind marea importanță a escaladării în dinamica generală a conflictului, cercetătorii au încercat să depisteze procesele care au loc în interiorul fiecărei părți și între părți pe măsura intensificării conflictului. În felul acesta au apărut o serie de modele procesual-structurale ale escaladării conflictului. Pruitt și Galigan (1974) descriu trei asemenea modele: modelul agresor-apărător; modelul spiralei conflictului; modelul schimbărilor structurale. Prezentăm pe scurt în continuare aceste modele, apud Rubin, Pruitt, Kim (1998, pp. 73-81, 82-97). Modelul agresor-apărător Pornește de la distincția clară dintre parte
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
cauzale unidirecțională, în sensul că apărătorul doar reacționează (întotdeauna) la comportamentul agresorului (vezi figura 16.7). Aceasta este, de altfel, limita modelului. SHAPE \* MERGEFORMAT Figura 16.7 − Modelul agresor-apărător Valoarea lui derivă din faptul că explică numai anumite cazuri de escaladare a conflictului, și anume cele care se desfășoară după tiparul: partea își stabilește un scop care îl pune în dezacord cu celălalt; partea urmărește acest scop sporind presiunile asupra celuilalt. Cum în realitate cele două părți reacționează una la alta
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
proces circular. Tacticile evoluează de la cele mai blânde la cele mai dure, fiecare reacție fiind mai severă și mai intensă decât precedenta; de asemenea, problemele proliferează și părțile devin tot mai absorbite de ele. În felul acesta se explică dezvoltarea escaladării (spirala). Modelul postulează existența unor relații cu dublă cauzalitate: apărătorul reacționează la acțiunile agresorului, și invers (vezi figura 16.8). SHAPE \* MERGEFORMAT Figura 16.8 − Modelul spiralei conflictului. Deși schema prezentată este mult simplificată, ea permite explicarea perpetuării nivelurilor înalte
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
Modelul postulează existența unor relații cu dublă cauzalitate: apărătorul reacționează la acțiunile agresorului, și invers (vezi figura 16.8). SHAPE \* MERGEFORMAT Figura 16.8 − Modelul spiralei conflictului. Deși schema prezentată este mult simplificată, ea permite explicarea perpetuării nivelurilor înalte ale escaladării, adică a faptului că tacticile dure, odată utilizate, continuă să fie utilizate. De asemenea, schema ne ajută să înțelegem motivele și percepțiile părților atunci când se hotărăsc să folosească tactici dure. Stările psihologice trăite de fiecare parte (blamarea, furia, teama, amenințarea
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
dure, odată utilizate, continuă să fie utilizate. De asemenea, schema ne ajută să înțelegem motivele și percepțiile părților atunci când se hotărăsc să folosească tactici dure. Stările psihologice trăite de fiecare parte (blamarea, furia, teama, amenințarea propriei imagini) stau la baza escaladării conflictului. Valoarea explicativă a modelului spiralei conflictului constă în aceea că permite identificarea: 1) condițiilor care favorizează apariția celor 4 stări psihologice (întărind secvențele cauzale în segmentele A și C); 2) condițiilor care incurajează exprimarea celor 4 stări psihologice (întărind
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
vedere, ci și o îmbogățire și o depășire a acestuia. Noul model, după cum arată Rubin, Pruitt și Kim (1994, p. 82), „permite o mai bună înțelegere a modulului în care se escaladează conflictul”, de asemenea, “ne ajută să înțelegem de ce escaladarea tinde să fie persistentă și să fie reluată cu ușurință”. Noul model postulează nu doar faptul că tacticile dure ale unei părți o face și pe cealaltă să recurgă tot la tactici dure, ci, mai mult, că tacticile dure ale
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
cu sentimentele dominante ale grupului); modificări la nivelul comunității (polarizarea comunității; dispariția celei de-a treia părți care ar fi putut modera controversa etc.). Toate aceste modificări structurale sunt, de fapt, mecanisme confirmatorii care fac posibilă prelungirea în timp a escaladării, persistența și reluarea ei facilă între aceleași părți. Schimbările structurale, odată instalate, sunt foarte greu de eliminat. O comparație reușită a autorilor necesită a fi reprodusă. În aceste cazuri, spun ei, escaladarea este ca o gumă de șters: până la un
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
confirmatorii care fac posibilă prelungirea în timp a escaladării, persistența și reluarea ei facilă între aceleași părți. Schimbările structurale, odată instalate, sunt foarte greu de eliminat. O comparație reușită a autorilor necesită a fi reprodusă. În aceste cazuri, spun ei, escaladarea este ca o gumă de șters: până la un punct, guma se poate îndoi, revenindu-și la forma inițială; dincolo de acest punct, viitoarele utilizări fie rup guma, fie produc schimbări în elasticitatea ei, împiedicând revenirea la dimensiunile ei originale. # La fel
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
un conflict ascendent poate trece de un punct psihologic, de unde nu mai există cale de întoarcere și care poate transforma relația într-un conflict nou de intensitate și mai mare (Rubin, Pruitt, Kim, 1994, p. 99). # Cu toate acestea, de la escaladare se poate trece la de-escaladare și, deci, la soluționarea conflictelor. Literatura organizațională și managerială este generoasă în studii și cărți dedicate soluționării conflictelor (Pérez, Mugny, 1993; Deutsch, 1998; Deutsch, Coleman, 2000; Marsan, 2005 ș.a.). Deși unii autori se centrează
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
un punct psihologic, de unde nu mai există cale de întoarcere și care poate transforma relația într-un conflict nou de intensitate și mai mare (Rubin, Pruitt, Kim, 1994, p. 99). # Cu toate acestea, de la escaladare se poate trece la de-escaladare și, deci, la soluționarea conflictelor. Literatura organizațională și managerială este generoasă în studii și cărți dedicate soluționării conflictelor (Pérez, Mugny, 1993; Deutsch, 1998; Deutsch, Coleman, 2000; Marsan, 2005 ș.a.). Deși unii autori se centrează pe sublinierea barierelor care apar în
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
1977, pp. 83-86; 1987, pp. 801-802). Mai mult sau mai puțin asemănător explică necesitatea soluționării conflictelor și Rubin, Pruitt, Kim (1994). Pentru cei trei autori, momentul când părțile încep să se preocupe tot mai mult de soluționarea conflictului, renunțând la escaladarea lui, este acela în care conflictul este privit ca intolerabil. Este situația pe care autorii o caracterizează ca fiind de incertitudine sau de impas, în care punctul de intensitate maximă al conflictului a fost atins. # Incertitudinea este semnul de nivel
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
de impas, în care punctul de intensitate maximă al conflictului a fost atins. # Incertitudinea este semnul de nivel înalt al apelor pentru corabia conflictului. Apele probabil că nu vor mai crește, deși încă nu au început să scadă în de-escaladare - se exprimă ei metaforic. Inițiatorul ajunge la concluzia că a fost atins un impas și că este mai nociv să continue conflictul decât să-l rezolve. Din realizarea acestui lucru emerg elementele reducerii conflictului sau rezoluția, mai ales dacă și
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
ivesc probleme ce includ o serie de principii generale asupra cărora cu greu se poate cădea de acord; angajamentul pentru mediere sau în favoarea ei este scăzut; echilibrul puterilor părților este profund afectat; conflictele interne au atins un înalt nivel de escaladare; relația dintre părți se deteriorează/perimează (pentru detalii, vezi Fisher, 1997; Kressel, Pruitt, 1989; Kolb, 1994; Rubin, Pruitt, Kim, 1994, Stimec, 2005 ș.a.). Arbitrarea Arbitrarea este tot o formă de negociere care face apel la a treia parte, dar se
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
recurgerii la a treia parte, de tipul presiunii. El stabilește și câteva tactici și tehnici specifice pentru fiecare, pe care le prezintă într-o manieră gradată, de la cele mai stabile și eficiente până la cele mai riscante care ar conduce la escaladarea conflictului și nu la rezolvarea lui. Strategia de tip eliberator cuprinde: conturarea problemei (de exemplu, căutarea unei alte rețele de distribuire); căutarea unui alt interlocuitor interșanjabil (un alt client, un alt prestator); regândirea manierei de trecere spre ceea ce solicităm. Strategia
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
forme care ar trebui practicată, întrucât mobbing-ul o dată instalat, este greu de presupus că nu va lăsa „sechele” psihologice. Atunci când se dorește protejarea capacitații de muncă a angajaților, e necesar să se instituie reguli, norme și procedee de prevenire a escaladării conflictului în situații periculoase. Unele investigații întreprinse în acest sens au arătat că uneori e aproape suficient dacă angajatorul proclamă că escaladarea oricărui conflict în perimetrul firmei dăuneză grav intereselor ei și că top-managementul consideră prevenția de către supervizori și manageri
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
protejarea capacitații de muncă a angajaților, e necesar să se instituie reguli, norme și procedee de prevenire a escaladării conflictului în situații periculoase. Unele investigații întreprinse în acest sens au arătat că uneori e aproape suficient dacă angajatorul proclamă că escaladarea oricărui conflict în perimetrul firmei dăuneză grav intereselor ei și că top-managementul consideră prevenția de către supervizori și manageri o regulă. O altă măsură, care se cantonează în perimetrul acțiunilor de prevenire, constă în instituirea unor programe educaționale adresate în special
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
această relație, cea mai intimă din cadrul căsătoriei. Comunicarea deschisă, precum și răbdarea, sunt esențiale atunci când fiecare caută în mod neegoist bunăstarea celuilalt, problema intimă nu va deveni niciodată dificilă. Partenerii se plâng de lipsă de înțelegere, lipsă de atenție, insuficientă ascultare, escaladarea conflictelor și dificultăților în rezolvarea problemelor. Deprinderile de comunicare expresivă se referă la faptul că vorbitorul își identifică gândurile, sentimentele și dorințele și le exprimă clar pentru celălalt (persoana I, nu aluzii!) De exemplu: "Mă bucur când vii de la serviciu
COMUNICARE ŞI INTEGRARE SOCIALĂ by Nicoleta Mihaela Neagu () [Corola-publishinghouse/Science/654_a_982]
-
Între salariați și deținătorii mijloacelor de producție. O a doua accepțiune, care se bazează pe conceptul de reglementare, face trimitere la un tip de sinucidere legat, În lumea dominată de industrie și comerț, nu de vreo disciplină oprimantă, ci de escaladarea dorinței și a pasiunii, de lipsa de determinare la nivelul obiectivelor și valorilor, precum și de expunerea la risc și la incertitudine, la eșec și la tulburare profundă. Abandonat de autorul Regulilor după 1902, termenul reapare În a doua parte a
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]