16,546 matches
-
cronologic și o selecție de referințe critice), înțelegem că ele s-ar datora coordonatorilor colecției. Antologia cuprinde o amplă selecție din poezia lui George Meniuc (două sute de pagini, adică două treimi din volum), micul roman Disc (p. 206-281) și câteva eseuri, nu foarte convingătoare și nici pe deplin lămuritoare dincolo de un patetism al devotamentului față de artă (p. 282-314). Sunt sceptic că George Meniuc ar fi un eseist de marcă, altfel decât ca evocator onest al locurilor comune (ovidianul Pont Euxin, orizont
George Meniuc by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11815_a_13140]
-
textual (Crăiasa zăpezii, Lebedele, Tovarășul de drum), își găsesc loc alerte, percutante "scenete" în genul fabulelor, cu protagoniști de origine modestă (făpturi mărunte sau obiecte personificate: Acul de cîrpit, Cinci dintr-o păstaie, Peniță și călimară, Picătura de apă, Fluturele); eseurile cu tentă moral-filosofică (meditația fiind uneori coborîtă în melodramă, teza îmbibată de sentimentalism - sau pedanterie, după caz) alternează cu mici "snoave" sau povestiri glumețe decontractate; texte "rotunde", "împlinite", de o certă valoare artistică (unele, precum Umbra sau Privighetoarea, declarate de
Bicentenar Andersen - Cuceritorul by Mihaela Cernăuți-Goro () [Corola-journal/Journalistic/11826_a_13151]
-
Iată un subiect asupra căruia glosează C. D. Zeletin. Pe de o parte un eminent medic, profesor universitar și cercetător, pe de alta un tot atît de eminent om de litere, ilustrînd un spectru larg de manifestări, de la poezie, memorialistică, eseu, aforisme pînă la traduceri, d-sa vine cu o viziune în care suficiența habituală a "științei" cedează pasul unei înfiorate participări la lumea creației, răspunzînd în misterioasa organicitate a vitalului: "Căci ne întrebăm: în ce măsură un ordinator ce dirijează zborul rachetei
C. D. Zeletin - 70 by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11836_a_13161]
-
iar divinul rămâne instabil, mai degrabă într-o poziție virtuală, niciodată abordat frontal. E mult prea egocentrică poezia Angelei Marinescu pentru a trece dincolo de pelicula mistică și a-și adjudeca un canal de comunicare religios! De altfel, într-un scurt eseu teoretic, poeta însăși vede misticul funcționând strict după regulile gândirii logice. Fugi postmoderne (Vinea, 2000) mi se pare cel mai reușit volum al poetei (în ciuda titlului inexact și care induce în eroare), ăn sensul în care exacerbarea influenței bolii, convulsiile
Poeme retrospective în două variante by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12869_a_14194]
-
poți numi poet pe cel care doar citește poezie, ar trebui în primul rând să scrie, și nu oricum. Mai mult, în unele considerații eminesciene în care oricine ar vedea publicistul catonic, de un naționalism agresiv, furibund potrivit pentru ultimul eseu al Ruxandrei Cesereanu, Imaginarul violent al românilor -, Î.P.S. vede "însemnări glumețe, în fond tot religioase, ca să nu zicem teologice." No comment. "Ca un băiat de grec să nu crează în nemurirea sufletului nu e decât natural" În ce să
Chestiunea bisericească by Cristian Măgura () [Corola-journal/Journalistic/12889_a_14214]
-
de succes, mă interesează și voi face câteva sondaje privitoare la reușitele ei parțiale sau la indeciziile și inabilitățile ei la noi. Emil Manu, poet și critic, desprinde un episod din cea mai bună carte a sa de istorie literară, Eseu despre generația războiului (1978, completată într-o a doua ediție, postdecembristă), generație din care autorul însuși face parte; dezvoltă datele pe care le avea despre unul din prozatorii vremurilor de cumpănă într-o biografie prea ușor improvizată, rămasă cu multe
Sub Moscova by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/12879_a_14204]
-
afirmațiile asupra operii a doi mari scriitori ai vremii noastre, C�line și Beckett... îUn om î scrie R. M. Alb�r�s î este o voce și nu un număr de asigurări sociale. Iată ceea ce este vădit în primele eseuri ale lui Samuel Beckett scrise în limba franceză, la fel ca și în episoadele mai mici ale flecărelilor celiniene (bavardages). Există oare în secolul nostru scriitori mai diferiți unul de altul și mai divergenți decât C�line și Beckettî... C
Vocea by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/12893_a_14218]
-
de succes, mă interesează și voi face câteva sondaje privitoare la reușitele ei parțiale sau la indeciziile și inabilitățile ei la noi. Emil Manu, poet și critic, desprinde un episod din cea mai bună carte a sa de istorie literară, Eseu despre generația războiului (1978, completată într-o a doua ediție, postdecembristă), generație din care autorul însuși face parte; dezvoltă datele pe care le avea despre unul din prozatorii vremurilor de cumpănă într-o biografie prea ușor improvizată, rămasă cu multe
Biografismul minimalist by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12881_a_14206]
-
74). Acestui balans trecut-prezent i se adaugă în Israel și cel dintre starea de normalitate și permanenta amenințare a atentatelor teroriste care pot lovi atunci cînd te aștepți mai puțin. Cartea lui Mirel Brateș este simultan un roman și un eseu despre viața de zi cu zi a evreilor originari din România în Israelul de azi. Este un roman al adaptării, scris în tehnica planurilor succesive din cinematografie. De altfel, în multe situații protagonistul romanului are sentimentul că privește realitatea prin intermediul
Supraviețuirea ca profesie by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12888_a_14213]
-
a unui Zeffirelli, e loc și pentru robustețea realistă. Cu atît mai mult cu cît "realismul" e, prin definiție, vocația primordială a cinematografului. Și cu atît mai mult cu cît un filosof francez ca René Girard ne prevenise, într-un eseu, că, pentru a înțelege demersul lui Mel Gibson "trebuie să ne eliberăm de snobismele moderniste și postmoderniste și să înțelegem filmul ca pe o prelungire și depășire a marelui realism literar și pictural". De acord; am așteptat cu nerăbdare să
Dublura de cauciuc by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/12915_a_14240]
-
iar volumul 4 (tot teatru) a venit abia în 1991 și volumul 5 (ultimele două piese), în 1993. Volumul 6, deocamdată ultimul apărut, în 1997, cuprinde Hronicul și cântecul vârstelor. După Luntrea lui Caron și după aforisme, va veni vremea eseurilor și a filosofiei lui Blaga. Mai e drum lung de parcurs, iar capătul nici că se vede, nici nu poate fi bănuit. Opera lui E. Lovinescu e departe de a fi adunată integral într-o ediție critică. Eugen Simion a
Ediții critice întrerupte by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12909_a_14234]
-
ruptură violentă față de trecut” cu un conservatorism “bătrânicios”. Ruptura este mereu prudentă, învelită într-un “cod ironic” al discursului cultural, chiar autoironic. Așa se explică precauția obsesivă a umplerii formelor cu fond, politica pașilor mărunți pe care, într-un excelent eseu, Ciprian Șiulea o resemantizează critic, făcând apel la îndemnul “înapoi la Maiorescu”. Calea aleasă de Maiorescu s-a dovedit a fi cea mai trainică și constructivă (“capacitatea de absorbție a canonului maiorescian e concurată numai de forța sa modelatoare, într-
Eterna reîntoarcere la Maiorescu by Nicoleta Sălcu () [Corola-journal/Journalistic/12925_a_14250]
-
chiar o cronică. De fapt, în tot ce făceau, ei investeau aceeași rigoare întemeiată pe o impunătoare cultură frăgezită cu spirit: au fost, sunt niște foarte serioși oameni de spirit. Calitate cât se poate de evidentă și în volumul de Eseuri al lui Ștefan Aug. Doinaș, apărut postum, prin grija d-lui Stelian Țurlea, în „Biblioteca Ziarului de Duminică”. Sunt reunite aici articolele pe care autorul le-a publicat săptămânal, vreme de aproape doi ani, în numitul ziar, iar inițiativa editorului
Nostalgii lucide by Radu Ciobanu () [Corola-journal/Journalistic/12931_a_14256]
-
Aura, Cambio de piel. Capodopera sa, netradusă în românește, Terra Nostra a fost scrisă în 1975, după răcirea entuziasmului său marxist, în urma “cazului Padilla”. În continuare, Carlos Fuentes a scris alături de romane (Gringo viejo, Cristóbal Nonato, La Campaña), povestiri, teatru, eseuri, critică literară. Volumul En esto creo (Crezul meu) din 2002 este o originală autobiografie literară, un soi de alfabet personal de la A la Z, în care scriitorul se exprimă pe sine și lumea în care a trăit, își nuanțează convingerile
Carlos Fuentes - Copiii by Simona Sora () [Corola-journal/Journalistic/12938_a_14263]
-
în mod constant spre o Românie profundă, spirituală, arhaică sau eternă, atemporală, ca o reacție nedeclarată fățiș la o Românie comunistă, superficială, devotată unui prezent ideologizat. Acest vector al unui naționalism spiritualist este susținut în principal de Constantin Amăriuței, prin eseurile filosofice despre „dorul de veșnicie“ (în nr. l), despre „filosofia neghiobiei“ în existența absurdă a lui Păcală (în nr. 2), despre „Mitică sau logosul parazitar“ (în nr. 5), despre „originea intențională a lumii în colindele românești“ (în nr. 7). La
Din nou despre „Caete de dor“ by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12955_a_14280]
-
poezia rituală de înmormântare, dintre formele cele mai arhaice, culeasă și comentată de Constantin Brăiloiu (în nr. 2), un articol inedit al lui Mircea Vulcănescu despre „spiritul românesc ca ethos uman tragic“ (în nr. 6) și un fragment dintr-un eseu al C. Noica despre Învățăturile lui Neagoe Basarab, recuperat din revista „Saeculum“ (în nr. 5). Participă și Virgil Ierunca, preocupat de acel Brâncuși modern care „citește în izvoare“ și răspunde la „chemarea tradiției“ printr-un permanent dialog cu începuturile (un eseu
Din nou despre „Caete de dor“ by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12955_a_14280]
-
eseu al C. Noica despre Învățăturile lui Neagoe Basarab, recuperat din revista „Saeculum“ (în nr. 5). Participă și Virgil Ierunca, preocupat de acel Brâncuși modern care „citește în izvoare“ și răspunde la „chemarea tradiției“ printr-un permanent dialog cu începuturile (un eseu în nr. 1). E semnificativ și faptul că e reprodus un articol al lui Nae Ionescu din „Cuvântul“ (în nr. 2), pentru a putea vorbi de racordarea la gruparea interbelică a „noii spiritualități“. Constantin Amăriuței (care se retrage din redacția
Din nou despre „Caete de dor“ by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12955_a_14280]
-
l954) ar putea fi considerat probabil un filosof al specificului românesc tot atât de important ca Mircea Vulcănescu. Un titlu de noblețe își câștigă revista prin colaborarea lui Mircea Eliade, de cinci ori, în intervalul l95l-l954 (la care mă limitez): cu un eseu despre Kierkegaard (în nr. 2), cu piesa „1241“ (în nr. 4), cu fragmente de jurnal (în nr. 5 și 8) și o dată cu excepționale mărturisiri, scrise special pentru „Caete de dor“, despre destinul său literar, despre relația dintre proza și filosofia
Din nou despre „Caete de dor“ by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12955_a_14280]
-
avidă să satisfacă o așteptare colectivă. Mai recurg la două motive pentru a explica interesul pe care îl acord acestui moment. Vorbind despre fascinația cafenelei și despre zborul de cometă al lui Sartre împlinesc o promisiune anunțată din startul unui eseu al meu consacrat unor icari prăbușiți. Am făcut o mărturisire, relatând cum mă scufundasem în țară în lectura presei cotidiene, ca un soi de terapeutică, spre a stinge o spaimă. Mă temeam că aș putea fi surprins de evenimente, de
Uși deschise by S. Damian () [Corola-journal/Journalistic/12965_a_14290]
-
nu investește mai puțină energie în critica de întâmpinare și își joacă fiecare ipostază scripturală cu maximă seriozitate. Informat în detaliu și sensibil la nuanțe, criticul se instalează cu ușurință în textele cărților pe care le alege spre comentare. Majoritatea eseuri, sinteze, critică literară. Ceea ce înseamnă că Ștefan Borbély face, în cele mai multe cronici, critică de gradul 2. Lăsând impresia că orice subiect abordat are avantajul unei precedente specializări sau măcar a unei minime, dar temeinice documentări, criticul echinoxist se dovedește un
Reverențele criticii by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12972_a_14297]
-
că atmosfera culturală postmodernă de la noi este compatibilă mai degrabă cu teza lui Cărtărescu, studiul lui impunând la noi un postmodernism mai decomplexat și mai maleabil. Discuția merge mai departe cu prilejul convorbirilor Mihaelei Anghelescu Irimia. Bibliografia, baza teoretică a eseului lui Cărtărescu îi pare, just, lui Ștefan Borbély insuficientă astăzi, deși liniile ideatice de forță nu sunt fatal alterate. Desincronizarea teoretică românească, în general, remarcată de critic este pusă pe seama tendinței noastre de a dezvolta și de a (ne) construi
Reverențele criticii by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12972_a_14297]
-
Buzași Aurel Sasu (n. 1943, în Darda de Sus, jud. Alba), a urmat Facultatea de Filologie la Cluj, după absolvirea căreia a lucrat la Institutul de Lingvistică și Istorie literară din Cluj, publicând singur sau în colaborare monografii, studii și eseuri, antologii și ediții care au devenit, unele, de referință în istoria literaturii române. Lista lor e prea lungă și ar lua mult spațiu dacă le-am înșira aici. A fost unul din apropiații Profesorului Mircea Zaciu, alături de Marian Papahagi. La
Întâlnirea cu sine by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/13001_a_14326]
-
ca o asumare livrescă a acestui construct imaginar“. Constatare mai veche a criticii, dar pe care Rodica Ilie o duce într-un anume sens pînă la capăt în primul capitol al cărții. Excelent scris și cît se poate de convingător, eseul care deschide monografia, Arcadie și contrautopie, pune în joc cele mai noi instrumente ale teoriei literare. Autoarea construiește o miniaturală istorie a modelului idilic în literatura română și trasează portretul poetului Emil Brumaru, nuanțînd mai vechea constatare, clasicizată aș îndrăzni
Despre cerșetorul de cafea by Cătălin D. Constantin () [Corola-journal/Journalistic/13000_a_14325]
-
de breaslă nu sînt prea interesați de trecut și își manifestă fătiș starea de «împotrivire și inconfort sufletesc» care ar provoca-o lectura dosarului și implicit... a cărții mele. Încîlciți ca șerpii într-un sac... - De ce v-ați subintitulat volumul «Eseu»? Ce îl apropie și ce îl îndepărtează de eseistică? Care sînt ponderea și importanța documentului, respectiv a rememorării în cadrul cărții. - Eseu, pentru că nu m-am limitat numai la analiza documentelor găsite în dosar. Am încercat să fac un studiu asupra
Bujor Nedelcovici: „Încîlciți ca șerpii într-un sac“ by Mircea Fulger () [Corola-journal/Journalistic/12983_a_14308]
-
-o lectura dosarului și implicit... a cărții mele. Încîlciți ca șerpii într-un sac... - De ce v-ați subintitulat volumul «Eseu»? Ce îl apropie și ce îl îndepărtează de eseistică? Care sînt ponderea și importanța documentului, respectiv a rememorării în cadrul cărții. - Eseu, pentru că nu m-am limitat numai la analiza documentelor găsite în dosar. Am încercat să fac un studiu asupra unor teme mai complexe, cum ar fi: «Istoria Securității» (unde și cînd s-a născut acest Rău care a marcat definitiv
Bujor Nedelcovici: „Încîlciți ca șerpii într-un sac“ by Mircea Fulger () [Corola-journal/Journalistic/12983_a_14308]