1,930 matches
-
proiectului aveau să se pronunțe, rând pe rând, în ședința de luni 27 noiembrie, delegații ale unor state membre NATO, dar și ale mai multor state neutre și nealiniate. În aceste condiții, delegația sovietică, urmată de cele ale altor state est-europene, nu se opunea, proiectul românesc de document întrunind astfel consensul. Câteva momente mai târzu, într-o pauză de cafea, un diplomat de la ambasadă ne aducea o telegramă sosită chiar atunci de acasă, prin care primeam dezlegare să renunțăm la propunerea
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
delegația sovietică, întâlniri în care se stabileau pozițiile comune de urmat în probleme aflate pe agendă, desigur în baza punctelor de vedere sovietice. Delegația română a fost scutită de asemenea "experiențe"; întâlnirile avute cu delegația sovietică, cu delegațiile celorlalte state est-europene au purtat întotdeauna caracterul unor schimburi de păreri, firești și necesare într-un proces de natura celui care începea la Dipoli. Și poate că nu este o exagerare să afirm că reușitele românești din anii '70 ai secolului trecut au
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
și cooperarea în Europa, dar singulariza în mod hotărât cerința eliminării forței, în orice formă, cu deosebire în cea militară, din realitățile europene. Disputele privind agenda Conferinței nu se opreau însă aici. Delegația sovietică, secondată de cele ale altor țări est-europene, era în favoarea unei ordini de zi scurte, restrânsă la formularea strictă a punctelor ce urmau să fie dezbătute. Delegațiile mai multor state occidentale, între care se evidenția cea franceză, insistau pentru o ordine de zi descifrată, adnotată, care să precizeze
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
de a aborda cu o anumită flexibilitate aceste probleme poate fi detectată până în 1975. În acest sens, este de menționat că, potrivit informațiilor noastre, delegația română avea un mandat mai larg și mai puțin inhibant decât cele ale altor țări est-europene la acest punct de pe agenda Conferinței. Chiar și la faza finală de la Helsinki, nu s-au ridicat obiecții, de pildă în ceea ce privește dezvoltarea contactelor umane, ci s-a exprimat opinia că facilitățile de care urmau să se bucure ziariștii în acest
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
de contacte și întreținerea unor legături pe cât posibil normale cu statele "blocului comunist", inclusiv cu România. Un exemplu grăitor de "acțiune sud-coreeană" pentru perioadele de "interes" și "pregătire" îl constituie înființarea, în cadrul Universității din Seul, de catedre de limbi străine est-europene, fiecare cu două clase, inclusiv în limba română, catedre care ființează și în zilele noastre. 2. În ceea ce privește poziția țării noastre în problema relațiilor cu Republica Coreea, se pot remarca trei etape distincte: până în 1970 (de respingere), între 1971-1989 (de interes
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
el a reacționat relativ calm. În esență și-a exprimat părerea de rău de comunicarea făcută și a spus că, în timp, pasul întreprins de România va fi regretat. A adăugat apoi că stabilirea de relații cu Coreea de Sud de către țările est-europene nu constituie un sprijin în direcția unificării Coreei. O poziție mai elaborată față de stabilirea de relații diplomatice cu Republica Coreea de către fostele țări comuniste fără a face însă nominalizări a fost exprimată în articolul redacțional "Ce urmărește politica (n.a.: Republicii
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
vederea utilizării fondurilor s-a făcut cu unele dificultăți, generate atât de suprapunerile și necoordonările dintre programele de dezvoltare regională și cele locale, precum planurile locale de acțiune pentru mediu, strategiile de dezvoltare rurală, cât și de faptul că țările est-europene au fost conduse timp de cincizeci de ani după un model socialist care a lăsat urme greu de remodelat. 4.1. Experiența Italiei În Italia, spre exemplu, în prima perioadă de programare (1988-1993), s-au cheltuit numai 72% din fondurile
Finanțarea proiectelor europene by Lilian ONESCU,Daniela FLORESCU () [Corola-publishinghouse/Science/200_a_150]
-
sistemul de legi stabilește „regulile jocului”, iar organizațiile „eficientizează” În cadrul parametrilor impuși de sistemul de legi. Schimbarea instituțională fundamentală survine prin schimbarea sistemului de legi, adică a costurilor relative ale tranzacționării pe piață și ale organizării. Schimbarea SIP În țările est-europene a demonstrat că „economia de piață” pe care acestea au adoptat-o În dauna „economiei centralizate” poate să fie la fel de ineficientă (dacă nu chiar mai rău, elocvent fiind cazul României care a suferit un declin economic pronunțat după 1989). Explicația
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
există numeroase idei critice asupra politicii și politicilor care au afectat viața femeilor. În regimul comunist, o astfel de reflecție asupra relațiilor politice de gen nu a putut fi formulată public,xe "„public" nicidecum politic. În prezent, în tranziția postcomunistă est-europeană în general, românească în particular, teoria politicăxe "„teoriepolitică" asupra relațiilor de gen este în curs de configurare și vizează: reîntoarcerea modelelor patriarhale ale puterii publice și private, conservatorismulxe "„conservatorism" de stânga (egalitarismul), obstacolele în calea parteneriatului de gen în sfera
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
emisiuni pentru femei (vezi Dragomirxe "„Dragomir,Otilia" 2002, Bulaixe "„Bulai,Ana" și Stănciugeluxe "„Stănciugelu,Irina", 2004). În mare măsură, abordarea conservatoare și cea postfeministă sunt importate chiar cu mai multă ușurință, pentru că opoziția față de sexismxe "„sexism" în mass-mediaxe "„mass-media" românești, est-europene în general, este mult diminuată față de cea din țările de origine. În schimb, chiar multe femei aflate în prim-planul opiniei publice consideră feminismul neadecvat în postcomunism. 3.2. Feminismul valului IIItc "3.2. Feminismul valului III" La sfârșitul anilor
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
Sacred (Nimic sfânt) care cuprinde articole și studii despre femei în regimuri religioase fundamentaliste, despre rezistența lor în contextul feminismului musulman și despre slăbiciunile comunității internaționale în privința protejării drepturilor femeilor. Luând în considerație caracteristicile celui de-al treilea val, feminismul est-european se poate circumscrie acestui mod de abordare (integrarea prin diferențe și multiplicitate). Contextul feminismului românesc determină, la rândul său, o abordare „hibridă”, respectiv o combinație între agenda caracteristică valului al II-lea, ratat ca integrare istorică din cauza comunismului, noile oferte
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
vizibile politic, pot conduce la crearea de instituții menite să le rezolve și la adoptarea de acte normative. Astfel, în privința drepturilor, distincția rigidă publicxe "„public"-privatxe "„privat" se estompează în mod semnificativ (vezi Ann Phillipsxe "„Phillips,Anne", 1991). În țările est-europene, opacitatea la dimensiunea de gen a politicii conduce la o înrăutățire vizibilă a situației femeilor în raport cu bărbații, la un acces mult mai scăzut la profesii cu venituri ridicate, la poziții marginale de influență și decizie. Cu alte cuvinte, lipsa unui
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
își dezvoltă creația în jurul ideii de diferență și de femeiesc genuin. Aceste din urmă creații nu sunt deloc lipsite de consecințe pentru teoria politicăxe "„teoriepolitică", dar nu vizează direct conținutul acesteia. În România, ca și în alte țări central și est-europene, feminismul radical nu s-a putut dezvolta. În vremea apariției și dezvoltării elaborărilor radicale (anii ’70), în România se intensifica totalitarismul printr-un comunismxe "„comunism" naționalist 20. În acest context, statulxe "„stat" era, și pentru bărbați, și pentru femei, patriarhul
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
utilizate și controlate preponderent de către femei. Desigur, analiza de gen a politicilor de distribuire a resurselor este și ea deosebit de relevantă în înțelegerea complexă a relațiilor de puterexe "„putere". Comunismulxe "„comunism" european a găsit și trăsături fertile de așezare. Societățile est-europene erau foarte puțin moderne, iar limbajul drepturilor individule nu făcea parte din cultura politică generală a populației. Mai mult, așa cum am arătat în capitolele anterioare, nici măcar liberalii și feminiștii nu îl utilizau sistematic (Bucurxe "„Bucur,Maria", 2003)2. În societatea
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
ținea de o politică a diferențelor (minus cele de clasă) nu era încurajat ideologic sau politic. Este însă de remarcat faptul că primul guvern provizoriu, cel din 1917, a recunoscut femeilor dreptul la votxe "„dreptullavot", Rusia devenind astfel prima țară est-europeană în care femeile primesc formal drepturi politicexe "„drepturi politice" egale cu cele ale bărbaților. Mai mult, guvernul bolșevic instalat la puterexe "„putere" recunoaște femeilor (în același an, 1917) o serie de drepturi până atunci inexistente inclusiv în țări avansate politic
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
publicare. 3.2. Politicile de gen: între ideologia egalității și patriarhatul de stattc "3.2. Politicile de gen \: între ideologia egalității și patriarhatul de stat" Comunismulxe "„comunism" a însemnat o schimbare semnificativă în relațiile de gen în țările central și est-europene, în România, în particular. La nivel ideologic, aceasta însemna cel puțin: independența economicăxe "„independență economică" a femeilor față de bărbați, dezvoltarea statutului de „tovarăși de muncă și de viață” pentru bărbați și femei, sprijinul statului în creșterea copiilor, industrializarea muncii casnice
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
2002, Pastixe "„Pasti,Vladimir", 2001, 2003, Matlandxe "„Matland,Richard" și Montgomery, 2003, Johnsonxe "„Johnson,Janet" și Robinsonxe "„Robinson,Jean", 2004) să putem considera că relațiile de gen au suferit, în tranziție, un recul al modernizării în zona statelor central și est-europene care au avut experiența comunistă, iar posibilele cauze ale acestui recul sunt mai multe: - Comunismulxe "„comunism" nu a avut o agendă feministăxe "„feministă", ci omogenizatoare și egalitaristă. În România, de exemplu, în mod particular în perioada comunismului naționalist și dictaturii
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
de statxe "„patriarhatdestat" în relația statxe "„stat"-cetățean. - În cele mai multe țări, „salvarea” din îndoctrinarea de tip comunist a însemnat întoarcere la tradiție. Pentru zona rurală, această reîntoarcere este cea mai evidentă. Singurul reper moral și cultural solid direct al ruralului est-european este bisericaxe "„biserica", iar biserica are un model fundamental patriarhalxe "„patriarhal" pentru relațiile de gen și rolul femeilor. Pentru cercurile urbane mai educate, pe lângă biserică, o influență importantă au avut-o tradițiaxe "„tradiție" interbelică, partidele și intelectualii dreptei conservatoare. Oricare
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
care în perioada anterioară comunismului nu existaseră deloc sau nu au fost răspândite (cazul feminismului și al ecologieixe "„ecologie"). Există însă o atracție larg manifestă față de populismxe "„populism" și naționalismxe "„naționalism", ambele mai puțin compatibile cu feminismul. - Statele central și est-europene și-au retras tot mai mult din sprijinul pe care îl acordau în creșterea copiilor „închizând ușa unui număr mare de femei și oferind o asistență minimă celor încă lăsate înăuntru, statulxe "„stat" a forțat realmente femeile să se întoarcă
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
ideologiexe "„ideologie" complementară și divergentă față de cea neoconservatoare, feminism născut prin influență occidentală. Este cel care a fost practicat pe scară largă, dar care, așa cum vom vedea în capitolul următor, nu a condus încă și spre formarea unui feminism politic est-european. 1.2.2. Partide și reprezentaretc 1.2.2. Partide și reprezentare" Accesul femeilor la spațiul publicxe "„spațiupublic"xe "„public" este limitat prin aceea că ele sunt menținute cât mai mult în spațiul privatxe "„spațiuprivat"xe "„privat", se extinde statutul
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
altele în tranziție, partide de lideri (de astă dată lidere). Ele s-au constituit, în mod particular, în țările în care exista vot uninominalxe "„votuninominal", o repartizare puternică a voturilor pe regiuni și un regim prezidențial. În istoria construcției tranziției est-europene de până acum s-au remarcat trei partide ale femeilorxe "„partidealefemeilor": Femeile Rusieixe "„FemeileRusiei", Shamiramxe "„Shamiram" (Armenia) și Partidul Femeilor din Lituaniaxe "„PartidulFemeilordinLituania". În Rusia, partidul a provenit din trei puternice organizații anterioare. Liderele lor erau, în genere, foste aparatcik
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
20. În diferite contexte de argumentare, a devenit foarte evident faptul că, în comunismxe "„comunism", lumea nu a fost cea a egalității de gen decât în documentele oficiale ale Partidului Comunist. Înainte de comunism, România, ca și alte țări central și est-europene, nu a experimentat pe scară largă patriarhatulxe "„patriarhat" modern (dependența femeilor de bărbați ca venituri), un fenomen specific societăților industriale care separă munca din gospodărie (reproductivă) de cea productivă, din spațiul publicxe "„spațiupublic"xe "„public". Țările din acest spațiu au
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
că relația bărbați-femei este tratată doar ca relație privată, nu și ca una publică și politică (vezi Pastixe "„Pasti,Vladimir", 2003, pp. 196-201, și Miroiu, 2003 b). 3.3.3. Patriarhatul capitalisttc " 3.3.3. Patriarhatul capitalist" Țările central și est-europene au plecat în 1990 de la egalitarismul comunist. După peste un deceniu, ele se află într-un proces evident de polarizare socială, de puternice ierarhizări sociale după status și venituri. S-au creat elite care, în genere, cuprind 10% din populație
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
asupra macropoliticii. Problema societăților postcomuniste precum România este aceea că, prin politicile adoptate până la ora actuală, femeile par mult mai acceptabile în calitate de victime decât de competitoare. În contextul internațional actual, de aderare la Uniunea Europeanăxe "„Uniunea Europeană" a țărilor central și est-europene, în cadrul acestora, tinde să se dezvolte un feminism de un tip special, pe care îl voi numi „feminism room-servicexe "„feminismroom-service"”. Acesta, în opinia mea, devine un substitut de suprafață pentru dezvoltarea unui feminism politic local. Contraofensiva împotriva feminismuluixe "„Contraofensivaîmpotrivafeminismului" în
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
și bărbaților. Originar, demersul feminist a fost tocmai cel al scoaterii femeilor din gineceuxe "„gineceu", în sensul participării lor publice depline. Iar ideile acestea devin, în opinia mea, și mai relevante atunci când avem în vedere situația din țările central și est-europene și, de bună seamă, cu atât mai mult a celor din lumea arabă, asiatică, africană. Probleme care nu par deloc „ale femeilor” sunt totuși complet legate de feminism sau de lipsa acestuia. De exemplu, redistribuirea puteriixe "„redistribuirea puterii" și resurselor
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]