6,312 matches
-
o cavalcadă de Finalisuri, ce pune în evidență o estetică a CODEI, a eshatonului (a sfârșitului istoriei), așa cum la Mozart se putea observa o estetică a expozitivului, la Beethoven a dezvoltării, la Webern a concluziei, la muzicile conținutiste, procesuale o estetică a punții. Cele două „coperte” ale lui Octavian Nemescu durează împreună cca. 30 de minute. Așezate în programul unui concert simfonic integral, după dorința compozitorului, au putut fi auzite la a treia interpretare publică, în versiunea Orchestrei Naționale Radio, dirijată
Noi partituri din crea?ia rom?neasc? by Lavinia COMAN () [Corola-journal/Journalistic/84304_a_85629]
-
și cei preocupați mai ales de afirmarea profesională. În mărturiile cu privire la propriul exil, mulți scriitori stabiliți la Paris au consemnat motivele pentru care au părăsit România. În linii mari, ar fi vorba de două cauze principale, una moral-politică și alta estetică. Supuși îngrădirilor impuse de comuniști și uneori presați să coopereze cu securitatea, numeroși artiști au preferat să ia drumul surghiunului pentru a nu ceda la compromisuri. Pentru Ilie Constantin, prea puțin atras de ideea de a deveni subom prin colaborare
Exilații despre exil by Alexandra Ciocârlie () [Corola-journal/Journalistic/7764_a_9089]
-
de un sentiment acolo, în Babelnet-ul vostru: / eu nu v-am uitat măștile pe care le purtați ..." (A-te-înarma-și-a-vorbi despre dificultățile de a spune nu). Umoarea bilioasă a bardului îl face să caute cu înfrigurare conexiuni repulsive, blasfemice sub semnul unei estetici a urîtului funcționînd ca un șir de mici implozii. Socotindu-se un "hippyot bătrîn" ce poartă-n sine "mai multe nopți decît zile" și își plimbă "anatomia printre punkiștii cu belciuge", considerînd că "morțile noastre sunt rude de gradul unu
O poezie mizerabilistă by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7785_a_9110]
-
umbră de îndoială, în spiritul său, dacă nu și în substanța sa. însă nu istoria sa aventuroasă și suita de minuni care îi marchează destinul sînt aici importante, ci funcția lui, calitatea de sursă pentru o întreagă tipologie a unei estetici sacre. Pentru că în țesătura pînzei, în țesătura intimă a fibrei, s-au imprimat semnele vagi ale chipului și ale trupului cristic. înviat din morți și înălțat la ceruri, ieșit, cu alte cuvinte, din istorie și din lumea senzorială, Iisus a
Imaginea, între Occident și Orient by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/7983_a_9308]
-
natura sa materială și omenească. Reprezentarea schematică, atemporală și nemișcată, fără detalii anatomice și fără capricioase sugestii psihologice, trimite fără dubii la spiritul hipostaziat. Care prin Giulgiu și prin Năframă a generat o întreagă lume de imagini, a întemeiat o estetică și a deschis un drum înconfundabil în istoria artei și a imaginii, în general.
Imaginea, între Occident și Orient by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/7983_a_9308]
-
orgoliul de-a deschide într-un chip fără precedent "drumul către profunzimi", de-a oferi explicații definitive. Cu toate că marea prestanță a orizonturilor metodologice s-a destrămat, efectele iluziei persistă încă. Am mai putea oare acredita, se întreabă Mircea Braga, o estetică sociologică sau o estetică psihologică sau o estetică informațională (generativă), am mai putea oare include în rîndul "poeticilor" statistica matematică? "Destinul acestor tentative poate fi citit în erodările survenite destul de repede pe segmente de inițiativă propagate cu entuziasm și rumoare
Amurgul metodelor by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7993_a_9318]
-
într-un chip fără precedent "drumul către profunzimi", de-a oferi explicații definitive. Cu toate că marea prestanță a orizonturilor metodologice s-a destrămat, efectele iluziei persistă încă. Am mai putea oare acredita, se întreabă Mircea Braga, o estetică sociologică sau o estetică psihologică sau o estetică informațională (generativă), am mai putea oare include în rîndul "poeticilor" statistica matematică? "Destinul acestor tentative poate fi citit în erodările survenite destul de repede pe segmente de inițiativă propagate cu entuziasm și rumoare încă de la început, de
Amurgul metodelor by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7993_a_9318]
-
precedent "drumul către profunzimi", de-a oferi explicații definitive. Cu toate că marea prestanță a orizonturilor metodologice s-a destrămat, efectele iluziei persistă încă. Am mai putea oare acredita, se întreabă Mircea Braga, o estetică sociologică sau o estetică psihologică sau o estetică informațională (generativă), am mai putea oare include în rîndul "poeticilor" statistica matematică? "Destinul acestor tentative poate fi citit în erodările survenite destul de repede pe segmente de inițiativă propagate cu entuziasm și rumoare încă de la început, de ar fi să menționăm
Amurgul metodelor by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7993_a_9318]
-
de grâu, în vecinătatea Alpilor. Muzeul a fost inaugurat cu totul recent, în anul 2005, și este dedicat acestui artist, gânditor și vizionar care a marcat în felul său deceniile de mijloc ale artelor plastice ale secolului trecut, a marcat estetica, gândirea timpului pe relația cu muzica, pe relația acesteia cu natura. Proiectul arhitectural aparține lui Renzo Piano, pe cât de covârșitoare pe atât de controversată personalitate în probleme ale urbanismului, ale arhitecturii timpului nostru, autorul nu mai puțin celebrului Centru Pompidou
Itinerariu helvet by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/8017_a_9342]
-
consistent din această sursă. Așa cum pictura și gîndirea lui Ressu au fost însușite de către imaginarul simbolic al comunismului incipient, și pictura lui Corneliu Baba a avut un rol comparabil în același sens. în imagologia realismului socialist, ca ilustrări exemplare ale ,,esteticii" oficiale, sînt integrate nu numai tardivele Constituirea gospodăriei colective și Oțelarii, ci și marile și mai vechile sale compoziții, de la Cina la Popas și de la Somnul la Odihna la cîmp, precum și o parte din portretistica sa. Fără ca Baba să-și
Realismul socialist la o nouă lectură by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/8019_a_9344]
-
plasează fenomenul Balcic într-un spectru valoric și stilistic foarte larg. Or, tocmai acest lucru demonstrează, cu o mare acuratețe, cît de unitară și de coerentă este, în esență, școala noastră de pictură interbelică. Indiferent de stilistica proprie și de estetica personală ale fiecărui artist - și pe aici s-au perindat atitudini de o extremă diversitate, de la Victor Brauner, Corneliu Mihăilescu etc. și pînă la Sever Burada, C. Artachino și mulți alții, ca să nu-i mai aminim pe Tonitza, L. Grigorescu
Turism și mitologie la Balcic by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/6915_a_8240]
-
economie a alcătuirii fiecărei bucăți în parte, Triumful prostiei are ca scenariu o poveste a prieteniei și a amorului trăite ca afinități care fac posibile dialogurile și meditațiile privind prostia inteligenței, propensiunea ei spre teritorii neașteptate, ca politica și antropologia, estetica și sociologia ș.a.m.d. Impostura cu avantajele ei Sentimentul de impostură pare construit ca un mozaic în care se îmbină portrete pline de strălucire. între ele se strecoară bucăți mărunte și aparent șterse, analize splendide ale unor romane sau
Eseul ca dar prețios by Elisabeta Lăsconi () [Corola-journal/Journalistic/6917_a_8242]
-
demersul spiritualizării materiei precum cel animat de elanul care îi arunca pe expresioniștii de la începutul secolului în căutarea Spiritului de dincolo de lucruri, vom întîlni în poemele Marianei Marin notații crude cu privire la deriziunea corporalului. Corpul din poezia Marianei Marin - reprezentat conform esteticii urîtului - este în permanență unul agresat, mutilat, eviscerat. Înfrumusețarea lui, ca reflex al feminității eșuează în grotesc sau macabru. El încetează să mai fie un loc al medierii și devine mai degrabă sediu preferat de manifestare a tensiunilor dintre privat
Expresioniști după expresionism by Georgeta Moarcăș () [Corola-journal/Journalistic/8147_a_9472]
-
literară de dragul literaturii însăși." (136) Conceptele criticii au o latență dogmatică. Conceptualizarea comportă măsură și echilibru, prudență, chiar suspiciune. Preferabile sunt ambiguitatea, intuiția, misterul, (cvasi)mistica ori mistica directă. De aceea, N. Balotă remarcă, într-un fel implicat, filosofia și "estetica (foarte puțin conceptualizate)" ale lui Th. Hardy (340). Grav cu viziunea ontică, N. Balotă e ironic cu tehnica, forma, până la urmă cu metoda. Îi citește în acest mod mai ales pe scriitorii cei mai admirați. Iată, în cazul lui W
Între crize și profeții by Marian Victor Buciu () [Corola-journal/Journalistic/8163_a_9488]
-
și se "obiectivează". "La fel de sceptic ca și față de regolistica, de preceptistica poetică veche, se arată Benedetto Croce și față de întreaga literatură modernă a programelor, a manifestelor." (127). Salvează totul impresia de flexibilitate, și încă una foarte mare. Suspectarea principiilor de estetică ori de poetică nu-l oprește să urmărească regulile romanului polițist (358). Iată, aș nota, un alt reflex călinescian, dacă nu general în "liberalismul" eclectic și baroc al artisticului, de regăsit pe un spațiu geografic mai mult decât național din
Între crize și profeții by Marian Victor Buciu () [Corola-journal/Journalistic/8163_a_9488]
-
femeie aflată, conform destinului ei natural și etern, la ...cratițăť , poate să audă vorbe de mare bun-simț și de mare profunzime". Estet veritabil, chiar dacă aproape mereu moralizat, cu antenele întinse spre bolta umanului integral, Al. Paleologu se răfuiește și cu estetica, în felul în care o poate face un condei foarte avizat. Arta apare egalizată cu viața, nici superior-arbitrar abstrasă din viață, nici vasală acesteia: "Nu-mi plac estetizanții în artă tocmai fiindcă nu înțeleg arta. Arta este fenomen estetic, dar
Recitindu-l pe Alexandru Paleologu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7039_a_8364]
-
și arta sunt valori supreme, tot atît cît viața, nu deasupra și nici dedesubtul ei". Și încă mai tăios: "Trebuie să mărturisesc că, pentru mine, teoria artei este o preocupare absolut parazitară. Eu personal nu am gustat niciodată tratatele de estetică și nici nu admit că esteticianul poate avea o disciplină autonomă și specializată". Pentru a urma, în maniera unei familiarități înscenate spre a face mai comestibile "enormitățile", un șir de recriminări: "Ce-i aia să fii estetician? Se poate întîmpla
Recitindu-l pe Alexandru Paleologu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7039_a_8364]
-
în maniera unei familiarități înscenate spre a face mai comestibile "enormitățile", un șir de recriminări: "Ce-i aia să fii estetician? Se poate întîmpla să bați apa-n piuă, să faci teoria chibritului. Există și am studiat cărți remarcabile de estetică, cum este cea a lui Kant, care avea un gust artistic foarte discutabil, dar a făcut o estetică foarte frumoasă în sine ca desfășurare teoretică, poftim! Estetica lui Hegel, care are părți superbe, dar care este absurdă în concepția ei
Recitindu-l pe Alexandru Paleologu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7039_a_8364]
-
să fii estetician? Se poate întîmpla să bați apa-n piuă, să faci teoria chibritului. Există și am studiat cărți remarcabile de estetică, cum este cea a lui Kant, care avea un gust artistic foarte discutabil, dar a făcut o estetică foarte frumoasă în sine ca desfășurare teoretică, poftim! Estetica lui Hegel, care are părți superbe, dar care este absurdă în concepția ei de devenire ascensională". Cît privește Estetica lui Max Dessoir, "o carte groasă, de vreo 700 de pagini", situația
Recitindu-l pe Alexandru Paleologu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7039_a_8364]
-
-n piuă, să faci teoria chibritului. Există și am studiat cărți remarcabile de estetică, cum este cea a lui Kant, care avea un gust artistic foarte discutabil, dar a făcut o estetică foarte frumoasă în sine ca desfășurare teoretică, poftim! Estetica lui Hegel, care are părți superbe, dar care este absurdă în concepția ei de devenire ascensională". Cît privește Estetica lui Max Dessoir, "o carte groasă, de vreo 700 de pagini", situația nu e deloc mai favorabilă: "Eram foarte dispus s-
Recitindu-l pe Alexandru Paleologu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7039_a_8364]
-
Kant, care avea un gust artistic foarte discutabil, dar a făcut o estetică foarte frumoasă în sine ca desfășurare teoretică, poftim! Estetica lui Hegel, care are părți superbe, dar care este absurdă în concepția ei de devenire ascensională". Cît privește Estetica lui Max Dessoir, "o carte groasă, de vreo 700 de pagini", situația nu e deloc mai favorabilă: "Eram foarte dispus s-o citesc, dar după ce am făcut efortul să citesc 100 și ceva de pagini, am ajuns acolo unde spune
Recitindu-l pe Alexandru Paleologu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7039_a_8364]
-
dacă întrebarea chiar este pusă, lucrurile devin cu adevarat complicate. La o evaluare preliminară și, evident, exterioară, Alexandru Trifu este pictor, într-un sens mai cuprinzător, artist plastic, născut în București la 22 iulie 1942, ca fiu al profesorului de estetică Alexandru Trifu, a cărui activitate pedagogică s-a desfășurat în cadrul invățamîntului artistic pe întregul său spectru, care include artele plastice și muzica deopotrivă. Este absolvent al Institutului de Arte Plastice ,,N. Grigorescu" din București, lucrează, o vreme, în calitate de cercetător la
Un artist revoltat: Alexandru Trifu by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/7048_a_8373]
-
imagini asupra cărora nu ai nici un control, altul decît acela că le stai în cale, sau că dau, cu fulgerarea reveriilor, peste tine. Culoarul somnului, din 1944, cu un portret de Victor Brauner, e introducerea, condensată și bruscă, în această estetică a visului și a coșmarului. Nu e locul aici să apăs importanța obiectului ephialtic (de la ephialtęs, coșmar) în poezia lui Gellu Naum, în care naturi aparent moarte își arată, cînd ești mai liniștit, întunecatele puteri. Lumea e, deci, o negociere
Ce-am mai putea visa by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/7051_a_8376]
-
tinerii căsătoriți au plecat în Crimeea. Toamna părinții le-au dăruit un apartament de două camere. Așa a început viața de femeie măritată a Marusei. Dima își făcea veacul la Academie. Marusea se pregătea să-și susțină lucrarea de diplomă "Estetica dansurilor de salon". Serile, se uitau la televizor și stăteau de vorbă. Sâmbăta se duceau la cinematograf. Uneori aveau invitați sau își vizitau prietenii. Marusea era convinsă că îl iubește pe Dima. în definitiv, ea îl alesese. Dima era un
Serghei Dovlatov - O tânără de familie by George IARU () [Corola-journal/Journalistic/7049_a_8374]
-
de Mediafax Deși prima jumătate de oră este relativ monotonă, „Eu când vreau să fluier, fluier“ are destulă „muniție dramatică“ pentru a ține spectatorul pe scaun. „Dualitatea lui Silviu nu ajunge niciodată la potențialul său întreg, dar se potrivește cu estetica filmului românesc modern - nuanțele întunecate“, mai scrie Indie Wire, care subliniază că regizorul Florin Șerban „îi oferă personajului principal, Silviu, angoasa psihologică, subliniind mai mult tăcerile decât momentele de furie“. Filmul „Eu când vreau să fluier, fluier“ a avut cronici
„Eu când vreau să fluier, fluier“ cucereşte America. Indie Wire: un film de debut puternic () [Corola-journal/Journalistic/70814_a_72139]