18,301 matches
-
e limpede. Chiar dacă-i ascundeau destule lucruri, serviciile secrete îl informau cu siguranță despre mișcările mahărilor politici. Dar faptul de a fi capacul oalei în care dospea scârnăvia se pare că-i procura fostului emul al lui Ceaușescu reale plăceri estetice. Setea de putere l-a dezumanizat într-un asemena hal încât ar fi acceptat orice compormis, doar să se știe băgat în seamă. Pe de altă parte, nu cred că influența lui Iliescu în partid va înceta ca prin farmec
Un țar de tranziție by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11759_a_13084]
-
vârstă în abordarea a imaginarului eminescian. Față de analizele din anii '70-'80, dominate de tematismul fenomenologic sau de mitocritică, lecturile din ultimul deceniu atestă o mai pronunțată racordare la social, ca și un vizibil efort de pozitivare. Altfel spus, efectul estetic (sau, după caz, ideologic) nu se epuizează în conștiința cititorului, ci e urmărit în repercusiunile sale mai profunde asupra structurilor socio-identitare. Aceasta este și miza studiului lui Caius Dobrescu: "A înțelege cum e modelată opoziția public/ privat de imaginarul eminescian
"Politicile" imaginației by Andrei Terian () [Corola-journal/Journalistic/11768_a_13093]
-
convingătoare. Caius Dobrescu delimitează aici patru compartimente ale "intimismului" eminescian ("idila manieristă", "feeria barocă", "complexul naturalism-estetism" și "romanul analitic în versuri"), insistând asupra dublei manevre de instituire și subminare a convențiilor și dublându-și observațiile de substanță printr-o lectură estetică, ce semnalează atât "vârfurile", cât și denivelările operei. Astfel încât concluzia finală, deși provizorie în lipsa studiilor de istorie a mentalităților care să o valideze, mi se pare pe deplin plauzibilă: poetul "frumuseții vulnerabile și totuși viguroase a intimității domestice" "a avut
"Politicile" imaginației by Andrei Terian () [Corola-journal/Journalistic/11768_a_13093]
-
etc. Caius Dobrescu omite aici faptul că, deși resursele imaginarului au fost adesea utilizate în scopuri politice, una din "politicile" imaginației rezidă tocmai în capacitatea sa de a transgresa ideologicul. Mai mult, chiar și fără a recurge la asemenea esențialisme estetice, o asemenea cale de lectură mi se pare păguboasă din punctul de vedere al "randamentului" lecturii: se pierde mai mult decât se "traduce". În al doilea rând, distincția public/ privat dezavantajează așa-zisa poezie "vizionară". Dacă, pe de o parte
"Politicile" imaginației by Andrei Terian () [Corola-journal/Journalistic/11768_a_13093]
-
Caragiale și Mateiu Caragiale nu vor fi fiind atît de mari. Numai că dacă fiul își pune o mască pentru a se salva, și masca e tot mai ornamentală spre a deveni finalmente iluzie, tatăl își supune prezența unei conștiințe estetice care dă artificiului (și nu ornamentului) consistența lumii, ba chiar iluzia adevărului. Primul e un dandy, al doilea un estet. Primul își transformă propria viață în operă și se dizolvă pe sine pînă la a se nega, al doilea se
I.L.Caragiale. Variațiuni by Mircea A. Diaconu () [Corola-journal/Journalistic/11772_a_13097]
-
scrisul proaspăt și deodată iese / Alt scris, cu slove ciunte, neînțelese". Ce impact afectiv are ideea, cînd ne gîndim la copilul precoce, deja evocat, care învățase mai multe alfabete (elin, gotic, chirilic, latin și chiar arab) dintr-o curiozitate pur estetică, "pentru a le dibui tîlcul"! Dacă pe G. Călinescu îl deranjează întrucîtva lipsa oricărei erotici, a bucuriei de a trăi, înlocuite de Al. Philippide cu un teribil "simț al infinitului", cititorul comun ar putea fi inhibat de menținerea îndelungă a
Aprilie by Gabriela Ursachi () [Corola-journal/Journalistic/11796_a_13121]
-
Melinescu. Spune ea, și demonstrează convingător: "Pentru cel care minte și e conștient de asta, a minți e o suferință în suferință. Eu voiam să anulez realitatea insuportabilă, să refac lumea, sau măcar s-o modific puțin, după o imagine estetică născută în mine prin confruntarea cu tot ce era urât în timpul în care am trăit". l Interesant punctul de vedere al unui medic, într-o conversație bogată cu Marta Petreu, despre Decalog, prof. dr. Dan Vlăduțiu, despre Decalogul unui medic
Răul este infinit, dar și Binele este infinit... by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/11804_a_13129]
-
de multe ori de contrastul cu muzica romantic-sentimentală, liric-baladescă (contrastul voit între clișeele poetice tradiționale și prozaismul modern e prezent și la nivelul strict textual: "cîntă cucul în pădure, eu îi zvîrl dolari"). În plus, pitorescul lingvistic are o susținere estetică reală, mai puțin vizibilă poate la izolarea din context a fragmentelor, dar foarte potrivită în ritmul unei melodii (sonorități, calambururi, aliterații). Inovațiile numeroase sînt în spiritul jocurilor de cuvinte ("păcăliturilor") populare: "de-atîta coada n-are urs", "uite o fost și
Pătărănii... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11818_a_13143]
-
puțin ritmată a arginților sunători dintr-o mână în alta. În tot locul triumfă muzica ce are legătură cu finanța rotofeie. Ni se explică - dar cu atât aplomb încât rămâi traumatizat ca după o inoculare dureroasă - că ăsta e adevărul (estetic), că asta e piață, că acestea sunt mecanismele cererii și ofertei, că asta vrea poporul; adică vrea ce știm cu toții: o muzică super - lejeră ce nu deranjează cu absolut nimic pe tot omul ce doarme vioi, în picioare. Iar acest
Despre muzică? by Maxim Belciug () [Corola-journal/Journalistic/11820_a_13145]
-
barocului, expresionismului etc.). Ceea ce contează nu e "originalitatea" (negreșit, omologabilă și ea), ci pulsația irepresibilă a unui soi de artă ce pare a se dezice de sine, a se lepăda nu doar de "bunele sentimente", ci și de "bunele maniere" (estetice), spre a-și proba vitalitatea. Or, ce probă de vitalitate mai constrîngătoare am putea avea în corpul creației decît formula acesteia ce ține a se recomanda, provocator, cu prefixul anti? E ca un gladiator ce și-ar arunca mai întîi
Cei șapte magnifici by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11811_a_13136]
-
este un șir nesfîrșit de întrebări retorice: "Ideologul susținător al progresului prin forțe proprii, ori practicianul căutînd modele de organizare în Occidentul anglo-saxon? Neîmpăcatul dușman al formelor goale sau funcționarul public care ocupă poziții însemnate în structura acestora? Teoreticianul criticii estetice sau criticul ce oscilează între judecata critică și cea culturală? Polemistul ce își ridiculizează adversarii pe chestiuni de formă, fără a atinge miezul temelor în discuție, ori dascălul distant și plin de morgă? Omul mînat de o voință feroce, în
Ce rămîne din Maiorescu? by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11833_a_13158]
-
D. Zeletin, e firesc ca portretele și analizele ce le dedică marilor noștri scriitori să fie neconvenționale, spontane, respingînd clișeele a căror elaborare dar și reluare se situează adesea pe direcția unor vanități culpabil împărtășite, cuceritoare instantanee ale recepției viului estetic împletit cu omenescul ce-l generează. Deschiderea magnanimă nu presupune flateria, aderența intuitivă nu se asociază cu adularea. Fraza are un regim dialectic special: nu e nici encomiu onctuos, nici contestare contondentă, ci tensiune reală a căutării, demnitate a exactității
C. D. Zeletin - 70 by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11836_a_13161]
-
Că dragostea n-are leac... Decât ochii care-ți plac... Scriu acestea cu gândul la invazia de muzică țigănească de toate felurile de la noi, confundată de unii cu cântecele populare autentice. între ele fiind o deosebire atât de mare, - noblețea estetică a cântecului învecinat cu balada și zdrăngăneala trivială a manelelor, - încât ai senzația că trăiești în două țări. De fapt, și trăim. Nefiind vorba de etnii... Pentru că și noi, românii, - etnia de bază, - avem antropoizii noștri autohtoni; unul chiar împins
Pe cărare sub un brad... by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/11841_a_13166]
-
Bulgaria și din Serbia, care s-au reunit aici în virtutea rădăcinilor etnice comune sînt, în mod cert, artiști care aparțin spațiului artistic al țării lor, chiar dacă atributele majore ale limbajului sînt bunuri comune ale momentului în care trăim, iar perspectivele estetice sînt cele europene, în general. Dacă acești artiști sînt bulgari sau sîrbi ca implicare culturală și ca statut juridic și profesional, dacă ei sînt europeni ca deschidere și problematizare artistică, recuperarea lor în orizontul creativității românești este mai curînd una
Instantanee by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12859_a_14184]
-
de scris și dificil de ridicat în picioare. Între copia lipsită de relief a realității și dorința de a compune imaginea teatrală a cosmosului în mișcare sunt multe drumuri posibile, prin relevarea adevărului psihologic câteva duc spre emoție și bucurie estetică. În spectacol se joacă o lungă scenă în care concurentele își etalează calitățile artistice; când am văzut-o mi s-a părut că rupe ritmul reprezentației, că regizorul n-a rezistat tentației (sau presiunii) de a oferi prilejul unei prestații
Femei în tranziție by Magdalena Boiangiu () [Corola-journal/Journalistic/12858_a_14183]
-
continuare pagini inedite din jurnalul lui Gh. Jurgea Negrilești la solicitarea soției regretatului autor. Aceste texte vor intra ca o anexă la viitorul volum memorialistic al autorului, în lucru la Editura Cartea Românească. Față de eventualele opinii ale istoricilor, păstrez distanța estetică necesară. (C.Ț.) Nae Ionescu, așa dar, a fost lichidat din înalte rațiuni de stat. Carol al doilea se temea de el, și pe bună dreptate. A fost și este o afacere sumbră. Tipică acelor vremuri, cu agenți de ai
Gelozia reginei și bătaia în armată (3) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/12907_a_14232]
-
a intimității, sunt apoi trecute în revistă spațiul rememorării (Ion Ghica - Scrisori către Vasile Alecsandri), paradisul lecturii (G. Ibrăileanu), spațiul fecundității artistice (Balzac), al meditației filosofice (Descartes), al subteranei dostoievskiene. Urmărind cu atenție jocul nuanțelor, tonalitatea psihologică și corespondentul ei estetic, Valeriu Cristea constată că spațiul intim se și dezintimizează, ca în lirica lui Goga (,absența ămpovărătoare deprimantă"), în Povestea porcului, unde cei doi bătrâni părăsiți sugereză un ,spațiu al abandonării" sau ca într-un capitol din volumul America al lui
Informații false și false informații by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/12868_a_14193]
-
faptului că muzica nouă a rămas o enclavă ruptă de realitatea vieții. Cele unsprezece teze despre politica muzicii noi ale lui Mahnkopf sunt discutabile, dar au meritul de a spune răspicat că lipsa unei reacții, a unei atitudini publice reflectate estetic la schimbările politice de după anii ’68, apoi ’89 și, în cele din urmă, la 11 septembrie 2001, a transformat muzica nouă într-un sistem imun la realitatea vieții și, de aceea, marginalizat. Referindu-se la sistemul muzicii noi din Germania
DES-FOSILIZAREA (II) by Dan Dediu () [Corola-journal/Journalistic/12936_a_14261]
-
este un imperativ cultural major, esențial. În alte culturi există două sau trei ediții critice pentru același autor. Modul de gestionare a patrimoniului cultural reprezintă blazonul actualității, forma de respect a tradiției care alcătuiește identitatea națională încorporată genuin în valorile estetice. Există o necesitate culturală imperioasă de autentificare periodică sau de reautentificare a textelor clasice, ca scrisori de acreditare a identității naționale.
Ediții critice întrerupte by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12909_a_14234]
-
secret că există falsuri în domeniu, revizuiri-surogat pe tarabele unor conștiințe oportuniste, care n-au curajul a respinge frontal conceptul, preferînd a-l sabota. Nu avem a face în prezent, punctează cu pertinență dl Dimisianu, cu operațiuni exclusive de reevaluare estetică, în perspectiva tihnită a lovinescienelor „mutații de sensibilitate“, „ci de revizuire amplă a unei epoci literare convulsionate, marcată de agresiunile ideologicului“. N-ar fi corect să încercăm a absolvi toate compromisurile prin prisma unei „necesități înțelese“, a unei obediențe fatale
Autoportret de critic by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12928_a_14253]
-
necesități înțelese“, a unei obediențe fatale: „Au fost cedări, sub presiunea politicului, au fost abdicări nu totdeauna obligate, de la moralitatea artei și a profesiunii de scriitor și ele trebuiau arătate, analizate“. La ceasul de față, revizuirile în acest sens complex, estetic și etic, impus de istorie, întîmpină rezistența atît a scriitorilor satisfăcuți de statutul lor în scara axiologică din timpul comunismului, cît și cea a exegeților care au avut „un cuvînt greu de spus“ la constituirea acesteia și care, în consecință
Autoportret de critic by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12928_a_14253]
-
urmei, chiar reputației celor ce sînt „apărați” într-o manieră egală cu sugrumarea spiritului critic. Simpla aluzie e, în sobrietatea sa, tot atît de elocventă precum menționarea unor nume, de altfel ușor de dedus: „Cine se referă la zonele joase, estetic vorbind, ale prozei lui Marin Preda, la scrierile lui realist-socialiste, la conformismul politic al unora dintre scrierile lui tîrzii (Delirul, de pildă), acela este taxat drept demolator al marelui scriitor. Sînt critici care s-au erijat în protectori vigilenți ai
Autoportret de critic by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12928_a_14253]
-
de comunicare cu lumea neîntinată a reprezentărilor religioase. În afara unei specializări stricte și a unui program spiritual sever, așa cum era altădată producția de icoane, ceea ce se expune acum intră mai curînd într-o categorie de subproducție artizanală și în condiția estetică a surogatului de tipul artă naivă de expresie populară. Cu precădere icoanele pe sticlă, în cea mai mare parte absolut irelevante din punct de vedere artistic, imposibil de localizat stilistic altfel decît prin mimetismul greoi față de precedentele istorice (Nicula, Gherla
Imagini și ipocrizii de Paști by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12937_a_14262]
-
textului cu sine însuși, un dialog în care funcția de semnificare trece în plan secund. Mai mult decât un simplu caleidoscop al cuvintelor, romanul ne propune o fuzionare de lumi, reificate în punctele lor de contact, devenite obiecte de contemplație estetică. Palimpsestul limbii este, implicit, unul al memoriei afective și al trăirilor, cuvântul având valoare existențială, fiind creator de lumi. „Eu în altă Varșovie am avut treburi,” spune Evelyn Sonjacoffski, confruntat cu imposibilitatea fizică de a se fi aflat în orașul
Arheologie literară by Irina Marin () [Corola-journal/Journalistic/12949_a_14274]
-
o instituție creată de Pierre Boulez, personalitate de orientare modernistă. Cercetările de vârf în câmpul tehnologiei muzicale au necesitat un aflux de creiere din Statele Unite. Aceștia sunt tineri analiști, programatori și compozitori ce posedă o altă orientare culturală (pop) sau estetică (sunt generația postmodernă). Ei intră în conflict cu Boulez și cu gusturile sale muzicale. Autoarea împarte trend-urile muzicii noi în modernism IRCAM, postmodernism IRCAM, postmodernism non-IRCAM (minimaliștii) și pop non-IRCAM (Stevie Wonder, Michael Jackson). Se profilează așadar o luptă
DES-FOSILIZAREA (I) by Dan Dediu () [Corola-journal/Journalistic/12962_a_14287]