6,279 matches
-
care am trăit o dedublare, o dublă devenire, în timp ce fotografiam Coloana. A fost o experiență întreită pe care o trăiesc până în clipa de azi. Azi, la 140 de ani de la nașterea maestrului și la 59 de ani de la trecerea în eternitate prin Coloana fără sfârșit în memoria pulberii stelare pentru a-și regăsi acolo Începutul Lumii, pot să spun că Brâncuși a răsturnat placa turnantă a modernității. Modernitate care, așa cum se știe, a rămas până azi un proiect neterminat, tocmai pentru că
BRÂNCUŞI ÎN CONŞTIINŢA ROMÂNEASCĂ. LA 140 DE ANI DE LA NAŞTEREA MARELUI SCULPTOR de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 1876 din 19 februarie 2016 by http://confluente.ro/constantin_milea_sandu_1455880474.html [Corola-blog/BlogPost/360440_a_361769]
-
asupra lui însuși, devenind el însuși un tron de energie solară peste care se așează un alt tron cu Coroana regală. Îmi aduc aminte că maestru Barbu Brezianu, care a scris monumentala monografie “Brâncuși în România”, înainte de a trece în eternitate, mi-a spus la telefon să fac tot posibilul să continui proiectul de templu al lui Brâncuși. Spunea maestrul, în vârstă de 98 de ani, că, prin sculptura mea, m-am apropiat foarte mult de Brâncuși, și de ceea ce Brâncuși
BRÂNCUŞI ÎN CONŞTIINŢA ROMÂNEASCĂ. LA 140 DE ANI DE LA NAŞTEREA MARELUI SCULPTOR de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 1876 din 19 februarie 2016 by http://confluente.ro/constantin_milea_sandu_1455880474.html [Corola-blog/BlogPost/360440_a_361769]
-
în versuri celebre din ”Arta poetică” notele caracteristice simbolismului: ”muzica înainte de toate”, autorul ”Poemelor decadente” găsește noi nuanțe ale sentimentelor umane, ”străpungând prin sugestie retorica sonoră”. Cuvântul devine sunet printr-o exprimare muzicală, o ”incantație subtilă”: ”Fulgerul amintirii, iubirii violente,/ eternitate în camera cealaltă,/ toate se scurg prin creierul meu/ precum ploaia în rigolele verzi... ascult gramofonul, tu te apropii/ desculță ca o fantomă de palat,/ de palat venețian în care ne-am/ iubit și ne-am trădat.(”Acolo”, pag. 11
ELISABETA IOSIF ”MUZICA ÎNAINTE DE TOATE” de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 2314 din 02 mai 2017 by http://confluente.ro/elisabeta_iosif_1493732215.html [Corola-blog/BlogPost/380913_a_382242]
-
jucat prea puțin de-a întregul de-a androginul lui platon de-a ce-ar fi fost dacă am fi fost acum resemnați printre rânduri judecați și blamați ajutăm lumea fără păcate să adune pietre pentru un poem epitaf despre eternitate Referință Bibliografică: te-am căutat nebun / Păpăruz Adrian : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2013, Anul VI, 05 iulie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Păpăruz Adrian : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai
TE-AM CĂUTAT NEBUN de PĂPĂRUZ ADRIAN în ediţia nr. 2013 din 05 iulie 2016 by http://confluente.ro/paparuz_adrian_1467710132.html [Corola-blog/BlogPost/377692_a_379021]
-
se realizează în istorie, depășește pentru fiecare creștin, imediatul cotidian, asemuindu-se cu itinerarul „darului” transformat după cuvintele lui Iisus Hristos în „comoara din ceruri”. De aceea, darul fiecăruia pentru aici, în vederea unei asemenea construcții, va fi „un dar pentru eternitate”. Pentru împlinirea acestui deziderat spiritual care se întinde ca un arc peste generații este nevoie să-i acordăm acestuia un loc în sufletului nostru, loc care va deveni treptat semn al Împărăției și al vieții veșnice, legându-ne totodată de
CÂTEVA GÂNDURI SINCERE, IMPRESII MĂRTURISITOARE ŞI IDEI APOLOGETICE DESPRE CATEDRALA MÂNTUIRII NEAMULUI ROMÂNESC… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1959 din 12 mai 2016 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1463029814.html [Corola-blog/BlogPost/369218_a_370547]
-
închide în sine confruntarea directă dintre puterea supratemporală, ilustrată prin natura divină a Crucificatului, și puterea temporală, ilustrată prin natura Sa umană. Da, dar este o închidere care, prin evenimentele majore ce au urmat, s-a deschis spre universalitate și eternitate. Căci neapelând la forța concretă a divinității (legiunile de îngeri care cu ușurință L-ar fi putut salva), Iisus arată că este trup și suflet pentru împlinirea Scripturilor, astfel făcând dovada că puterea umană este limitată și de moment, chiar
DRUMUL BUN ÎN VIAŢĂ NU ESTE APANAJUL EXCLUSIV AL NENOROCOŞILOR! de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 780 din 18 februarie 2013 by http://confluente.ro/George_petrovai_drumul_bun_george_petrovai_1361220244.html [Corola-blog/BlogPost/351800_a_353129]
-
deja. Cei mai tineri se angajau la mină, își lepădau portul, graiul și credințele. Bătrânii îi numeau pe orășeni „barabe”. De acolo, pentru ai lor, verbul „a se bărăbi” Totul se transforma cu repeziciune. Bătrânii se încăpățânau să rămână în eternitate. Acei Bătrâni nu știau să-și facă cruce. Mișcau degetele de la mână în dreptul pieptului de câteva ori, apăsau palma pe piept și înclinau ușor capul. Mergeau la biserică doar pentru a se întâlni. Pe Dumnezeu îl aveau cu ei pretutindeni
Povestea ca viață. Oameni și catedrale by https://republica.ro/povestea-ca-viata-oameni-si-catedrale-cum-am-scapat-de-frica [Corola-blog/BlogPost/338397_a_339726]
-
trăire, care merită să contemple aurul legendar al gimnasticii, măcar pentru cât o iubește, precum și pe „zânele” ei, nelăsate senin în somnul uitării - gloria meritând un drum lipsit de umbre, nu pentru mai mult sau mai puțin timp, ci pentru eternitate! Deoarece Daniela nu făptuiește decât acte de iubire și dărnicie, fără a încerca vreodată să fie altceva decât este, i se răscumpără oricând aceasta, prin propria satisfacție și o neînvinsă stare de mulțumire și bună dispoziție. Supărările sunt pentru ea
DANIELA UCHIYAMA SPIRITUALITATE ROMÂNEASCĂ ÎN ŢARA SOARELUI RĂSARE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 903 din 21 iunie 2013 by http://confluente.ro/_daniela_uchiyama_spirituali_aurel_v_zgheran_1371798247.html [Corola-blog/BlogPost/346142_a_347471]
-
da și pe care nimeni nu ți-o poate lua, indiferent de ceea ce vine peste tine - Nu poate fi slujitorul mai mare decât stăpânul său - Când gândim că stăm, să avem grijă să nu cădem - În curând vom intra în eternitate, alături de strămoșii noștri, să nu ne ocupăm de cele trecătoare - Nu venim în lume și nu plecăm când vrem noi. Când mai poți folosi pe cineva (adică să fii folositor cuiva), viața mai are sens. Să ne străduim să fim
PREACUVIOSUL PĂRINTE ARHIMANDRIT IACHINT UNCIULEAC DE LA MĂNĂSTIREA PUTNA – CTITOR ŞI ZIDITOR, DOCTOR ŞI TĂMĂDUITOR AL INIMILOR ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 627 din 18 septembrie 2012 by http://confluente.ro/Preacuviosul_parinte_arhimandrit_iachin_stelian_gombos_1347974650.html [Corola-blog/BlogPost/343579_a_344908]
-
străduim să fim cât mai folositori! - Pacea și sănătatea să le păstrăm! - Toate ale voastre să fie ca sarea-n bucate - Să ne rugăm lui Dumnezeu cu dragoste, nu de frică - Să veghem la faptele noastre, căci au urmări în eternitate - Floarea se cunoaște după miros, vremea după vânt, iar omul după cuvânt. - Ștefan a mânuit un paloș, Eminescu alt paloș, cel al condeiului. Amândoi s-au jertfit pentru neam și pentru țară, purtând în ei flacăra credinței - Ștefan a creat
PREACUVIOSUL PĂRINTE ARHIMANDRIT IACHINT UNCIULEAC DE LA MĂNĂSTIREA PUTNA – CTITOR ŞI ZIDITOR, DOCTOR ŞI TĂMĂDUITOR AL INIMILOR ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 627 din 18 septembrie 2012 by http://confluente.ro/Preacuviosul_parinte_arhimandrit_iachin_stelian_gombos_1347974650.html [Corola-blog/BlogPost/343579_a_344908]
-
între cer și Pământ, între divinitate și semeni. Vioară nestinsa a scrisului românesc, a înființat Asociația Română pentru Patrimoniu, a luptat neobosit pentru renașterea României tainice. Opera sa rămâne că o flacăra aprinsă pentru posteritate. Numele său va străluci în eternitate tocmai prin faptă să culturală de excepție de promovare a valorilor românești în lume, pentru realizarea unei societăți prospere în care iubirea și bunătatea să rodească fericirea. Dacă acum trecem prin multe feluri de crize, va veni vremea când uniți
SMERITĂ PREŢUIRE PENTRU ARTUR SILVESTRI,TAINICĂ LUMINĂ A ROMÂNIEI de IONEL MARIN în ediţia nr. 328 din 24 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Smerita_pretuire_pentru_artur_silvestri_tainica_lumina_a_romaniei.html [Corola-blog/BlogPost/343691_a_345020]
-
mare Nu voi mai aprinde lumânare, Nu voi mai scula oasele Să-mi poarte ponoasele. Cu multă societate la cot Voi face băi de pucioasă și fiere, Îngerul negru va strânge din bot Gândind la edenica miere. Așa voi străbate eternitatea Cu păcatul, cu răutatea. Așa voi flămânzi În fiecare zi. ----------------------------------------------- Publicată în „OLTUL”, anul I, nr. 8 din martie 1944 PAȘTE Lepădați căpestrele Deschideți ferestrele Să intre binecuvântarea Cât Golgota, cât zarea. Am fugit de pe cruce Cu picioarele năuce Și-
POEZII PUBLICATE ÎN DIFERITE ZIARE ŞI REVISTE ALE VREMII de ION PENA în ediţia nr. 2243 din 20 februarie 2017 by http://confluente.ro/ion_pena_1487583813.html [Corola-blog/BlogPost/370153_a_371482]
-
Acasa > Poezie > Credinta > RUGĂ Autor: Călin Marton Publicat în: Ediția nr. 1546 din 26 martie 2015 Toate Articolele Autorului Mă rog ca prelungirile ființei mele să nu-ți mai rănească eternitatea... Redă-mi plutirea visului de toamnă... Inundă-mi sinele cu misterul apropierii tale și înțelepțește-mă să fiu... ...................................................... ...................................................... Referință Bibliografică: Rugă / Călin Marton : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1546, Anul V, 26 martie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015
RUGĂ de CĂLIN MARTON în ediţia nr. 1546 din 26 martie 2015 by http://confluente.ro/calin_marton_1427375094.html [Corola-blog/BlogPost/357785_a_359114]
-
sărut ele singure pornesc razboaie lupte scufundă corăbii lăsând pe om sarac în propria-i fire iar ochii ah ochii care l-au vrăjit pe dumnezeu pe sfinți pe zei pot să înfioare piatra întinderea pustiul ori fulgerul răzvrătit în eternități aroma cu care atingi fina tresărire a petalei simfonia culorii ori simplul meu poem nu te fac frumoasă ... Citește mai mult piciorul tăuarcuit finca o dantelă a curcubeuluipeste norii albicând alergi desculță în nisipul măriinu știu ce estedacă nu steag
GEORGE ADRIAN POPESCU by http://confluente.ro/articole/george_adrian_popescu/canal [Corola-blog/BlogPost/351953_a_353282]
-
unui gând logicca să nu uittrebuie mai întâi să țin minteștiu asta... XXXII. LIPSA LUI NU, de George Adrian Popescu , publicat în Ediția nr. 740 din 09 ianuarie 2013. nu mai este au rămas gândurile într-o plimbare de la o eternitate la alta fiecare cu o ideie sub braț nu mai există aglomerații nici rarefieri nu mai sunt fiecare trece prin fiecare lăsând simțurile să cutreiere nemărginirea spațiul nu se mai întinde de la un punct la alt punct suntem noi sub
GEORGE ADRIAN POPESCU by http://confluente.ro/articole/george_adrian_popescu/canal [Corola-blog/BlogPost/351953_a_353282]
-
da s-a desfințat universul negarea negațiilor strigând lipsa lui nu e mai apăsătoare decat nu-ul însuși uitând că nimeni nu ntreabă nimic ... Citește mai mult s-a desființat universulnu mai esteau rămas gândurile într-o plimbarede la o eternitate la altafiecare cu o ideie sub brațnu mai există aglomerațiinici rarefieri nu mai suntfiecare trece prin fiecarelăsând simțurile să cutreiere nemărginirea spațiul nu se mai întinde de la un punctla alt punctsuntem noisub forma de atingereuneori strigăm după timpdar nici timpul
GEORGE ADRIAN POPESCU by http://confluente.ro/articole/george_adrian_popescu/canal [Corola-blog/BlogPost/351953_a_353282]
-
Crainic în Nostalgia paradisului,e însuflețită de avântul transcenderii limitelor terestre. Există la omul European,și mai ales la poet,o nostalgie a paradisului ca impuls fundamental al imaginarului,iar poezia este salvarea particularului în universal,a trăirii clipei în eternitate,căci frumusețea poetică aspiră spre inefabil,spre climatul superior,din ale cărui grădini paradisiace s-a fărămițat,cândva.( Nichifor Crainic-Nostalgia paradisului,Editura Moldova,București,1987,pg.526/527). Se observă la poeții europeni că nu toți percep și simt edenul
MITUL EDENULUI ÎN UNIVERSUL POETIC EUROPEAN AL SECOLULUI XX de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 853 din 02 mai 2013 by http://confluente.ro/Mitul_edenului_in_universul_p_al_florin_tene_1367552775.html [Corola-blog/BlogPost/354733_a_356062]
-
Cioran, Eugen Ionesco, Mircea Eliade. Vom întâlni autorii preferați, cu lucrările lor savuroase, ca de obicei. Vor fi noutăți, printre altele. Veți descoperi Chemarea timpului dacă faceți „Pași în doi” renunțând la „Zbor frânt” ori dacă realizați un „Duet” pentru „Eternitate”, poate, „Între lumi paralele”. Este titlul volumului de versuri al Rodicăi Cernea... Ufff! Iar numele acestei doamne? Începe să mă deranjeze. Prea multe laude și felicitări la adresa domniei sale în timp ce numele meu nu este pronunțat, nu este scris și, în consecință
FELICITĂRI CU REPROŞURI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 847 din 26 aprilie 2013 by http://confluente.ro/Felicitari_cu_reprosuri_marian_malciu_1366987937.html [Corola-blog/BlogPost/349092_a_350421]
-
urmează lumină, Dezastrele-n bucurii se rotunjesc, Din necaz răsare cântec îngeresc, Ura se face iubire creștină, Atunci când, din întâmplare, te-ntâlnesc Și norii fug de pe bolta senină, Pe întreg pământul pacea domină, Totul se preface într-un rai ceresc. Eternitatea clipei de-ntâlnire Niciodată nu poate să mă mintă Când, aurite,-mi întinde potire, Fermecându-mă cu-a lor strălucire. Minunea lumii se preface-n țintă, Iubirea, cu mii de gheare, m-alintă. Referință Bibliografică: MIHAI MERTICARU - SONETUL OPTIMISTULUI / Mihai
SONETUL OPTIMISTULUI de MIHAI MERTICARU în ediţia nr. 1880 din 23 februarie 2016 by http://confluente.ro/mihai_merticaru_1456225139.html [Corola-blog/BlogPost/376079_a_377408]
-
al religiilor Mircea Eliade într-un articol publicat în ziarul ,,Vremea''"și destinat prezentului pe care îl trăia, articolul însă se dorea a fi parte integrantă a unui volum ce va fi tipărit postum cu titlul ,, Profetism românesc. România în eternitate''. Este de datoria fiecărui român de azi să cunoască în amănunțime propria sa istorie, așa cum a fost ea, cu oamenii ei mari și oamenii ei mici, cu faptele acestora, și să analizeze obiectiv contribuția fiecăruia la înscrierea țării sale în
OMUL POLITIC de GIGI STANCIU în ediţia nr. 144 din 24 mai 2011 by http://confluente.ro/Nicolae_iorga_omul_politic.html [Corola-blog/BlogPost/361161_a_362490]
-
Este de datoria fiecărui român de azi să cunoască în amănunțime propria sa istorie, așa cum a fost ea, cu oamenii ei mari și oamenii ei mici, cu faptele acestora, și să analizeze obiectiv contribuția fiecăruia la înscrierea țării sale în eternitate, pentru că același mare istoric din care citam mai sus, afirma în 1935: ,, Cei mai glorioși < naționaliști > nu sunt eroii, nici șefii politici, care nu fac decât să conducă destinele istorice ale neamului lor. Cei mai glorioși < naționaliști > sunt creatorii care
OMUL POLITIC de GIGI STANCIU în ediţia nr. 144 din 24 mai 2011 by http://confluente.ro/Nicolae_iorga_omul_politic.html [Corola-blog/BlogPost/361161_a_362490]
-
din care citam mai sus, afirma în 1935: ,, Cei mai glorioși < naționaliști > nu sunt eroii, nici șefii politici, care nu fac decât să conducă destinele istorice ale neamului lor. Cei mai glorioși < naționaliști > sunt creatorii care cuceresc de-a dreptul eternitatea.'' Aceste gânduri definesc personalitatea marelui nostru Nicolae Iorga, despre care și azi unii afirmă că a fost ca și om politic un diletant, fără a ține cont de cadrul politic intern și extren, de perioada istorică în care Iorga a
OMUL POLITIC de GIGI STANCIU în ediţia nr. 144 din 24 mai 2011 by http://confluente.ro/Nicolae_iorga_omul_politic.html [Corola-blog/BlogPost/361161_a_362490]
-
încheia cu o altă maximă care îi aparține și care considerăm că trebuie să ne fie îndemn: Simțul de datorie e cea mai luminoasă dovadă de sănătate a unui suflet." Bibliografie 1) Eliade, Mircea , ,,Profetism românesc'', vol II, ,,România in eternitate'', Editura ,,Roza Vinturilor'', Bucuresti, 1990; 2) http://enciclopediaromaniei.ro/wiki/Nicolae Iorga#1919. Blocul Parlamentar; 3) http://www.coltulcolectionarului.ro/blog/wordpress/discursuri-parlamentare-de-nicolae-iorga; 4) Iorga, Nicolae, ,,, Cugetări'', Editura Tineretului, Bucuresti, 1985 5) Iorga, Nicolae ,, Istoria românilor în chipuri și icoane'', Editura Humanitas
OMUL POLITIC de GIGI STANCIU în ediţia nr. 144 din 24 mai 2011 by http://confluente.ro/Nicolae_iorga_omul_politic.html [Corola-blog/BlogPost/361161_a_362490]
-
încercărilor, care se roagă cu ardența vârstei și intensitatea pasională până la omul matur sau a celui ajuns la vârsta senectuții care s-a împăcat cu lumea și cu Dumnezeu și se pregătește de ”Marea Trecere” în lumea de Dincolo a Eternității. Discursul poetic religios are specificitatea lui, trebuie să fie original, estetic, dar să păstreze și să potențeze adevărul credinței. În poemul următor, portretul lui Iisus rămâne cel cunoscut de toți, dar expunerea aleasă aparține autoarei:” Calea este grea și drumul
LANSAREA VOLUMULUI DE POEZII CONSTELAȚIA INIMII” AUTOR ELENA ARMENESCU de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 2335 din 23 mai 2017 by http://confluente.ro/elena_armenescu_1495526907.html [Corola-blog/BlogPost/370591_a_371920]
-
care descoperi divinul din celălalt. Fără aceasta trecerea pe pământ este zadarnică. Este Tetragrama Vieții”. Capitolul cinci, „Sunt duh din Duhul poveștilor”, revine la normal având subtitluri bine delimitate: „Sufletul pereche”, „Amintiri stelare în acum”, „Inorogii”, „Fragilitatea gingășiei”, „Durerea alungă eternitatea”, „Povestea unei povești”. Capitolul șase, intitulat „Șarpele de aramă” prezintă șapte povestiri: „Luna albastră, revelionul și sufletul”, „Descântul Îngerului Pământului”, „Cântul mării - unic cânt al abisului”, „Icoana surâsului”, „Focul florii”, „Suflet de primăvară într-un copil cuminte”, „Crucea florii de
DANAELA ŞI IZVORUL IUBIRII de GEORGE ROCA în ediţia nr. 412 din 16 februarie 2012 by http://confluente.ro/George_roca_danaela_si_izvorul_iubiri_george_roca_1329403394.html [Corola-blog/BlogPost/345065_a_346394]