722 matches
-
dispusă să dezvăluie situația în care se află și să ceară ajutor. Browning (2002) pleacă în analiza datelor de la teoria dezorganizării sociale din domeniul criminologiei, pe care o extinde la domeniul violenței domestice. Teoria consideră că sărăcia, instabilitatea locuinței și eterogenitatea etnică diminuează capacitatea de control a comunității în domeniul criminalității în comunitate. Sărăcia afectează instituțiile esențiale ale comunității: familia, biserica, școala și organizațiile neguvernamentale. De asemenea, ea contribuie la instabilitatea rezidențială și la eterogenitatea etnică, iar împreună acești factori împiedică
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
consideră că sărăcia, instabilitatea locuinței și eterogenitatea etnică diminuează capacitatea de control a comunității în domeniul criminalității în comunitate. Sărăcia afectează instituțiile esențiale ale comunității: familia, biserica, școala și organizațiile neguvernamentale. De asemenea, ea contribuie la instabilitatea rezidențială și la eterogenitatea etnică, iar împreună acești factori împiedică formarea unor relații durabile și capacitatea de a fixa și a urmări scopuri comune în vecinătate (comunitate). Astfel, capacitatea de supraveghere a comunității asupra interacțiunilor sociale din interior scade, iar rata violenței, inclusiv a
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
sociale care nu tolerează și previn violența, să găsească resurse în comunitate pentru a se apăra și proteja. în fapt, Browning (2002) conchide că doar aspectul de sărăcie, de comunitate dezavantajată influențează rata violenței în cuplu, în timp ce instabilitatea rezidențială și eterogenitatea etnică au o importanță mai mică. O altă perspectivă sociologică asupra violenței domestice este aceea impusă de curentul feminist. Feminismul aduce în discuție diferențele de sex și de putere dintre partenerii de cuplu. Considerând că aceste inegalități stau la baza
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
de a organiza activități de timp liber pentru copii, un aspect care ne lasă să sperăm în schimbare, ca activități de timp liber enumerau tot felul de concursuri și nici o activitate de stimulare a colaborării, a solidarității între copii. Marea eterogenitate a răspunsurilor demonstrează nevoia unei strategii comune, de nivel național, în abordarea cazurilor de violență împotriva copiilor, în particular, în școli. Datele prezentate de media sunt alarmante. Astfel, în 5 iunie 2007, TVR 1 anunța că 60% dintre copiii de
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
orizonturile de realizare umană, de manifestare a destinului uman8. 2. Drepturile omului într-o concepție axiologică Mecanismele de schimbare se evidențiază în dreptul internațional în lumina raportului dintre nivelurile structural (relațiile internaționale), axiologic (valorile existente) și normativ (regulile adoptate). Dată fiind eterogenitatea membrilor comunității internaționale, nu poate exista un consens general al subiectelor de drept internațional asupra tuturor dimensiunilor și configurației unei table de valori unice la scară mondială. Trebuie menționat că acest proces este realizat de popoare și este numai consacrat
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
de o mai bună adaptare a sistemului la mediu. Fiecare dintre aceste idei atrage obiecții care vor conduce la reformulări teoretice variate. Printre cele mai cunoscute critici, enumerăm: faptul că schimbarea nu este universală, ci există o mare varietate și eterogenitate, constatate empiric, ale comunităților, civilizațiilor (argument relativist); faptul că schimbarea nu e uniliniară, de la simplu la complex sau de la primitiv la dezvoltat, ci ciclică, de-a lungul istoriei existând și perioade de regres, cum ar fi colapsul Imperiului Roman; faptul
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
multilateralitate într-o dinamică centripetă, în timp ce localizarea, independență, autarhie, închidere, entropie sistemică și unilateralitate într-o dinamică centrifugă; ca amplitudine, globalizarea admite ca sinonimi termenii globalism, compresie spațială, universalizare, omogenitate, în timp ce localizarea semnifică prin opoziție naționalism/regionalism, distensie spațială, separatism, eterogenitate. Relația de asociere dintre aceste două procese opuse este intepretată diferit de la un autor la altul, unii considerând-o corelație (legătură cauzală) în tiparul dialectic acțiune-reacțiune în care globalizarea generează în mod direct localizare ca proces opus1, iar alții covarianță
RELATII INTERNATIONALE by Ionuț Apahideanu () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1530]
-
de a armoniza două concepții muzicale diferite, provenite din experiențe diverse și, până în acel moment, aflate în conflict: pe de o parte, concepția muzicii bazată pe experiența liturgică-ecleziastică, iar de cealaltă parte, concepția cosmologică-armonică, elaborată de tradiția filozofică păgână. Această eterogenitate a fost depășită pe baza asumării principiului ordinii cosmice, care pentru creștini consta în manifestarea frumuseții și a bunătății creației lui Dumnezeu, în timp ce cunoștințele muzicale-matematice antice erau un mod pentru a o descrie și de a o imita în muzică
Repere istorice în muzica sacră şi documente magisteriale by Cristian Dumea () [Corola-publishinghouse/Science/101006_a_102298]
-
creștine occidentale europene, ce cuprinde un foarte vast și divers repertoriu în limba latină, creat în primele douăsprezece secole. Până în secolul al VIII-lea, vorbim de perioada clasică a cântului gregorian, iar între secolele IX și XII, de perioada postclasică. Eterogenitatea melodiilor gregoriene depinde de mai mulți factori: forme și genuri muzicale, procedee componistice, perioada compoziției sau locul de proveniență. Factorul timp, în special, a contribuit la diversificarea repertoriului. Melodiile din fondul clasic au o structură modală diferită de cele elaborate
Repere istorice în muzica sacră şi documente magisteriale by Cristian Dumea () [Corola-publishinghouse/Science/101006_a_102298]
-
în numere -, dintre care, câteva sunt încredințate corului (în stil omofonic, contrapunctic, fugat); altele sunt compuse sub formă de arie pentru solo și orchestră, iar altele sub formă concertantă (soliști, cor și orchestră). Este victoria stilului mixtus și a principiului eterogenității: stil vechi și stil galant, belcanto și soliști vocali, cor și orchestră, contrapunct, fugă și imitație (îndeosebi în „Cum sancto Spiritu” sau „Et vitam venturi saeculi” sau „Amen”), toate elementele confluând în aceeași compoziție. Lipsește doar recitativul solistic sec, element
Repere istorice în muzica sacră şi documente magisteriale by Cristian Dumea () [Corola-publishinghouse/Science/101006_a_102298]
-
mă voi opri asupra a trei asemenea probleme: structura listei cauzale, mecanismele și circuitele determinative și mărimea contribuției fiecărui factor cauzal. Structura listei cauzale. Dacă privim listele cu factori determinanți utilizate în explicarea diferitelor fenomene sociale, vom fi surprinși de eterogenitatea elementelor invocate. În cazul delincvenței vom găsi adesea factori ca: posibilități „legate” de atingerea scopurilor induse social, dezorganizarea familiei, „cultură criminală”, izolarea socială, șomaj, oportunități de delincvență, eficiența instituțiilor de control social, vârstă, sex, tip de comunitate etc. Sunt factori
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
largă influență. În primul rând, este de notat că Spencer încearcă determinarea unui criteriu strict obiectiv, nonvaloric al evoluției: criteriul complexității. În First Principles (1862), el definea evoluția în felul următor: „O schimbare de la omogenitate indefinită și incoerentă la o eterogenitate definită și coerentă, prin continue diferențieri și integrări”. Spencer considera că acest criteriu este valabil pentru evoluția din toate domeniile existenței, nu numai pentru evoluția societății. Criteriul propus de Spencer se fundează pe un model mai general al sistemelor, al
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
componente este scăzut. Treptat însă, elementele componente tind să se diferențieze tot mai mult, să se specializeze în realizarea unor anumite funcții. Totodată, mecanismele lor de integrare reciprocă tind să devină din ce în ce mai elaborate. Tendința evolutivă este deci în sensul sporirii eterogenității și a integrării. Gradul de complexitate crește prin acest proces. Criteriul complexității este susținut oarecum de evidența empirică a evoluției diferitelor sisteme. Atât sistemele biologice, cât și cele sociale și, de asemenea, sistemele tehnice tind să devină mai complexe, adică
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
repere-mediatoare care facilitează corespondentele dintre membrii săi, ca și dintre durata individuală și durata comună, dintre timpul privat și timpul public. Apartenența la o generație nu poate fi niciodată redusă la partajarea În comun a experiențelor istorice, ca urmare a eterogenității sale sociale și a caracterului intrinsec calitativ al experiențelor trăite. În domeniul științelor sociale, generațiile au devenit, În același timp, obiect de studiu și instrument de investigare. Printre motivele creșterii importanței teoretice a conceptului de generație, ne Întrebăm dacă folosirea
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
dintre mai multe direcții, să-i fi crescutr capacitatea de a-și justifica măsurile autoritare, cel puțin comparativ cu omologii săi din Republica Cehă (Deegan-Krause, 2006), dar posibilitatea de a face o asemenea alegere a fost la fel de mult influențată de eterogenitatea demografică existentă în Slovacia, ca și de acțiunea populistă întreprinsă de Mečiar. 9.2.2 Mobilizarea și reprezentarea grupurilor excluse " Efectul de incluziune" al populismului este foarte dificil de evaluat în cazul Slovaciei. Pare relativ minor sub raportul impactului, dar
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
cu derularea dreptului de folosință și se încheie cu consumul serviciului. Serviciul devine operant numai după ce a fost cumpărat. Modul de afirmare și consum al serviciilor în relațiile de piață prezintă și alte caracteristici specifice, cum ar fi: intangibilitatea, inseparabilitatea, eterogenitatea și perisabilitatea.<footnote I. Cetină, Marketing competitiv în sectorul serviciilor, Editura Teora, București, 2001. footnote> Caracterul intangibil este generat de natura serviciilor, care nu pot fi vizualizate, gustate, simțite sau mirosite, adică percepute senzitiv, căci senzațiile se produc numai în
Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
în primul rând, dificultatea de a gândi unicul în multiplu, multiplul în unic: unitas multiplex, și în același timp, dificultatea de a concepe identitatea în non-identitate. Astfel, pentru a concepe modul în care unitatea europeană se localizează în dezunire și eterogenitate, trebuie folosite două principii de inteligibilitate susceptibile să elucideze fenomenele complexe ale acestei ordini: principiul dialogic și principiul de recursie. Principiul dialogic presupune că două sau mai multe "logici" diferite sunt legate într-o unitate, în mod complex (complementar, concurent
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
îl au și apoi să urmărească beneficiile diversității. Diversitatea angajaților aduce organizațiilor o serie de avantaje de tipul: * angajații, având caracteristici diferite, aduc perspective și informații diverse privind segmentul de piață al organizației; acest fapt poate spori vanzările și profitul; * eterogenitatea echipelor de muncă promovează creativitatea în toate procesele din organizație; grupurile cu membri care au culturi diferite aduc idei și perspective noi asupra sarcinilor de muncă, fapt care conduce spre soluții creative; * organizațiile care sporesc diversitatea angajaților au costuri mai
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
de învățare se realizează în contextul în care organizațiile tind să atragă, să angajeze și să rețină tipuri similare de angajați. Această tendință perpetuată în timp de a respinge diversitatea determină acum organizațiile să dezvolte mecanisme specifice de a spori eterogenitatea angajaților săi. Organizațiile care vor fi capabile să obțină și să rețină angajați având valori, atitudini și comportamante diferite vor fi capabile să realizeze avantaj competitiv și performanță. Diversitatea trece dincolo de sporirea numărului de persoane având caracteristici diferite, aceasta fiind
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
de învățare și de restructurare a propriilor opinii. Organizațiile tind să atragă, să angajeze și să rețină tipuri similare de angajați. Această tendință perpetuată în timp de a respinge diversitatea determină acum organizațiile să dezvolte mecanisme specifice de a spori eterogenitatea angajaților săi. Organizațiile care vor fi capabile să obțină și să rețină angajați având valori, atitudini și comportamente diferite vor fi capabile să realizeze avantaj competitive și performanță. Diversitatea trece dincolo de sporirea numărului de persoane având caracteristici diferite, aceasta fiind
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
managementul diversității pentru companii? Diversitatea angajaților aduce organizațiilor de business o serie de avantaje, printre care: * angajații care au caracteristici diferite aduc perspective și informații diverse privind segmentul de piață al organizației, iar acest fapt poate spori vânzările și profitul; * eterogenitatea echipelor de muncă promovează creativitatea în toate procesele din organizație; grupurile cu membri care au culturi diferite aduc idei și perspective noi asupra sarcinilor de muncă, fapt care conduce spre soluții creative; * organizațiile care sporesc diversitatea angajaților au costuri mai
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
grupuri creează dificultăți în problema reexaminării apartenenței naționale. Se impune așadar găsirea altor piste pentru a descifra prezentul nostru marcat de două fenomene contrare: în vestul Europei, prăbușirea aparentă a subordonărilor naționale clasice însoțită de un soi de elogiu al eterogenității și, în partea orient-tală, o redeșteptare a pasiunilor naționaliste pe care comentatorii politici le iau cam prea mult în derîdere. Aceasta este starea de fond cu condiția de a nu privi lucrurile cu ușurință, limitîndu-ne la a lua în considerare
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
naționaliste pe care comentatorii politici le iau cam prea mult în derîdere. Aceasta este starea de fond cu condiția de a nu privi lucrurile cu ușurință, limitîndu-ne la a lua în considerare jurăminte pioase și judecăți sumare. Vestul sau elogiul eterogenității Erodarea suveranității statelor este un fenomen real, legat din ce în ce mai mult de echilibrele economice, sociale, poli-tice, ideologice sau religioase. A devenit chiar superfluu să spui că guvernările naționale cu excepția celei a Statelor Unite încearcă pur și simplu să se descurce în situații
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
care sînt cei mai instruiți - pe care sociologii îi onorează cu titlul de "postmoderni", decît la alții.419 Însă acest civism la modă acum se convertește nu doar într-o exaltare a solidarității cît, mai ales, într-un elogiu al eterogenității. Acum, cînd justificarea econo-miei naționale în maniera lui List a dispărut, civismul răspunde logicii unui "stat național eterogen", însărcinat doar cu prezervarea "libertății concrete", cum o numește Ralf Dahren-dorf420; sau, vizează un stat de serviciu, așa cum și-l imaginează Pierre
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
excluși, aceasta nu trădează oare un proiect încă neexprimat de a-i trata diferit, de a reveni la principiul națiunii unice și indivizibile încredințîndu-i unor "SAMU sociale" la scara întregii Europe? Produsul cel mai notoriu al acestui neo-civism al elogiu-lui eterogenității este totuși doctrina multiculturalismului, acum criticată în Statele-Unite dar reactualizată în Europa. Unul din comentatori, Charles Taylor, o definea ca pe o "politică a recunoștinței", un răspuns al nevoii de demnitate exprimate de grupuri "subalterne", care au resimțit-o ca
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]