1,730 matches
-
diferențelor de aptitudini și al ierarhiei intelectuale genetice a elevilor și studenților, eugeniștii și-au propus, de asemenea, să introducă studiul biologiei, ca disciplină academică fundamentală, de la nivelul școlii primare până la cel universitar. Mai mult, Moldovan și alți adepți ai eugeniei au acționat susținut În sensul restructurării Învățământului medical. Obiectivul acestui grup era să determine o schimbare a priorităților educaționale, de la specializările curative la cele preventive. În bună parte datorită influenței și presiunilor exercitate de adepții eugeniei, a crescut numărul de
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
și alți adepți ai eugeniei au acționat susținut În sensul restructurării Învățământului medical. Obiectivul acestui grup era să determine o schimbare a priorităților educaționale, de la specializările curative la cele preventive. În bună parte datorită influenței și presiunilor exercitate de adepții eugeniei, a crescut numărul de instituții de pregătire pentru personalul medical auxiliar, În special infirmiere și moașe. În același sens, Legea Moldovan și amendamentele sale ulterioare au avut ca obiectiv impunerea unor standarde mai stricte pentru instruirea personalului medical și creșterea
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
În unele domenii care până atunci fuseseră considerate complet private: căsătoria, nașterea și creșterea copiilor. Alegerile din sfera privată fuseseră Întotdeauna supuse influențelor comunitare, Însă astfel de presiuni erau informale și Întotdeauna negociabile. În contrast cu mecanismele comunitare, măsurile adoptate de adepții eugeniei aflați În poziții de decizie au dat statului puterea de a controla opțiunile individuale și, În cazurile În care considera necesar, de a-și impune voința Împotriva celei a cetățenilor săi. Spre binele celor mai mulți români, astfel de măsuri au fost
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
cu succes a tranziției către regimul comunist a depins În cazul lor de disponibilitatea de a-și revizui și reformula argumentele și lucrările științifice, astfel Încât să sprijine ideologia comunistă. Mai mult, cursurile de nivel universitar introduse și dezvoltate de adepții eugeniei au continuat să fie predate. Studenții din facultățile de medicină au studiat În continuare determinismul ereditar și teoriile evoluționiste, În special În legătură cu medicina profilactică 10. Argumentele științifice și limbajul determinismului ereditar, la a căror diseminare eugeniștii contribuiseră cu câteva decenii
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
s-a realizat abia după 1948, când mișcarea eugenistă fusese desființată. Așa cum Banu subliniase deja În 1937, doar un stat totalitar era capabil să susțină un program de reformă totală. Regimul comunist avea Însă propria viziune despre reformă, În cadrul căreia eugenia era identificată cu burghezia și dictaturile naziste. Eugenia a devenit un cuvânt tabu până În anul 1960, deși mulți adepți ai eugeniei au fost În continuare tolerați În viața publică. Numele diferiților promotori ai eugeniei, incluzându-le pe cele mai cunoscute
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
era capabil să susțină un program de reformă totală. Regimul comunist avea Însă propria viziune despre reformă, În cadrul căreia eugenia era identificată cu burghezia și dictaturile naziste. Eugenia a devenit un cuvânt tabu până În anul 1960, deși mulți adepți ai eugeniei au fost În continuare tolerați În viața publică. Numele diferiților promotori ai eugeniei, incluzându-le pe cele mai cunoscute, ale lui Moldovan și Banu, au fost reabilitate abia În 1970. În perioada 1950-1970, Partidul Comunist a reprimat influența școlilor eugeniste
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
propria viziune despre reformă, În cadrul căreia eugenia era identificată cu burghezia și dictaturile naziste. Eugenia a devenit un cuvânt tabu până În anul 1960, deși mulți adepți ai eugeniei au fost În continuare tolerați În viața publică. Numele diferiților promotori ai eugeniei, incluzându-le pe cele mai cunoscute, ale lui Moldovan și Banu, au fost reabilitate abia În 1970. În perioada 1950-1970, Partidul Comunist a reprimat influența școlilor eugeniste din București și Cluj asupra dezvoltării științelor naturii și a medicinei 12. La
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
care și-a repudiat În repetate rânduri legăturile cu determinismul ereditar. În perioada interbelică, autorul Își exprimase interesul pentru posibilele aplicații ale teoriilor eugeniste la practica antropologică, dar În anii ’50 și ’60 a publicat câteva lucrări În care condamna eugenia ca teorie „burgheză”. Într-un anumit sens, critica sa neiertătoare a oferit teoriilor determinismului ereditar o nouă nișă de afirmare, pentru că lucrările lui Preda Începeau prin a prezenta argumentele eugeniste, familiarizând astfel chiar și cititorii ignoranți cu principiile de bază
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
teorie „burgheză”. Într-un anumit sens, critica sa neiertătoare a oferit teoriilor determinismului ereditar o nouă nișă de afirmare, pentru că lucrările lui Preda Începeau prin a prezenta argumentele eugeniste, familiarizând astfel chiar și cititorii ignoranți cu principiile de bază ale eugeniei 14. Ideile eugeniste au revenit În viața publică o dată cu dezbaterile despre mijloacele de contracepție și avort din anii ’60, ca o resuscitare a discursului eugeniștilor din anii ’20, despre relația dintre stat și indivizi 15. La Începutul regimului comunist, controlul
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
Press and Oxford University Press, Washington, D.C., 1994. Această lucrare este o analiză a apariției profesiilor liberale În Ungaria, Înainte de al doilea război mondial, care discută În principal dezvoltarea profesiilor medicale și interesul pe care mulți doctori unguri Îl acordau eugeniei, În contextul mai larg al unei agende politice antisemite. 4. Am avut acces la arhivele Ministerului Sănătății doar până În anul 1940 și după 1945. Arhivele Naționale au explicat lipsa materialelor ca rezultat al dificultăților de a inventaria anii războiului. Nu
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
o importanță semnificativă pentru mișcarea naționalistă și pentru cultura românească În general, doar unul dintre ei și-a Îndreptat atenția În mod particular asupra acestui aspect al organizației În perioada interbelică. Totuși, acest istoric a ales o abordare care prezintă eugenia ca ideologie ce a fost impusă forțat de către Moldovan și nu acceptată În mod democratic de către majoritatea membrilor Astrei. Nu există Însă nimic care să sugereze că majoritatea membrilor Astrei Îl considerau pe Moldovan un conducător autoritar sau că dezaprobau
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
Oxford, 1994, pp.457-471. 42. Vezi nota 4 din Introducere. 43. Weindling, Health, Race and German Politics, capitolul 8. 44. Vezi capitolul 3. 45. Moldovan, Amintiri, p. 108. Sentința nu se referea În mod direct la activitatea sa În domeniul eugeniei, ci la faptul că deținuse funcția de Secretar general al Ministerului Sănătății Între 1929 și 1930. 46. Petre Râmneanțu, „Origine ethnique des Szeklers de Transylvanie”, Revue de Transylvanie, vol. 2, nr. 1, august-septembrie 1935, pp.45-59. 47. Szeklerii erau un
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
Vezi capitolul 6. 62. Făcăoaru, scrisoare către Petre Râmneanțu, 1 ianuarie 1978, pp. 3-4. 63. În ansamblu, Bucureștiul era cel mai avansat din acest punct de vedere. Câțiva medici și cercetători din domeniul științelor sociale din Iași erau interesați de eugenie, dar ei nu au acționat la fel de ferm precum colegii lor din București și Cluj În studierea acestei teorii, În popularizarea ei și În dezbaterile legate de elaborarea politicilor. Singura excepție o reprezenta interesul câtorva doctori pentru puericultură. Pentru o discuție
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
Mircea Vulcănescu et. al. (eds.), Dimitrie Gusti și Școala sociologică de la București, București, 1937; Henri H. Stahl, Amintiri și gânduri din vechea școală a „monografiilor sociologice”, Editura Minerva, București, 1981; Chirot, „Ideology”. 65. D.C. Georgescu, „Secția de demografie, antropologie și eugenie a Institutului Social Român”, Sociologie Românească, nr. 1, ianuarie 1936, pp.56-57. 66. Vezi capitolul 5. 67. Dimitire Gusti, Opere alese, vol. 3, ed. Ovidiu Bădina și Octavian Nemțeanu, Ed. Academiei R.S.R., București, 1968, p. 248. 68. Stahl, Amintiri, p.
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
București, 1944; și numeroasele articole pe care le-a publicat În Revista de Igienă Socială. Printre aceste articole se numără „Principes d’un programme d’hygiene de la race”, Revista de Igienă Socială, vol. 6, nr. 10, 1936, pp. 565-594; și „Eugenia poporului românesc”, Revista de Igienă Socială, vol. 11, nr. 11-12, noiembrie-decembrie 1941, pp. 341-397. 71. Banu, „Principes”, p. 575. 72. Vezi Victor Săhleanu, Începuturile medicinii sociale În România: George Banu, București, 1979, capitolul 4. 73. Vezi capitolul 3. 74. În
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
calitatea sa de fost membru al mai multor guvernări „burgheze”, să fi fost și el condamnat la Închisoare sub regimul stalinist, dar biograful său nu menționează acest fapt. 77. George Marinescu, Despre hereditatea normală și patologică și raporturile ei cu eugenia, Academia Română, Memoriile secțiunii științifice, seria III, tom XI, mem. 7, București, 1936. 78. Vezi Sabin Manuilă, „Societatea regală română de eugenie și studiul eredității”, Sociologie Românească, vol. 1, nr. 5, mai 1936, pp. 31-32. 79. Dinu C. Daniel, Les Elites
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
dar biograful său nu menționează acest fapt. 77. George Marinescu, Despre hereditatea normală și patologică și raporturile ei cu eugenia, Academia Română, Memoriile secțiunii științifice, seria III, tom XI, mem. 7, București, 1936. 78. Vezi Sabin Manuilă, „Societatea regală română de eugenie și studiul eredității”, Sociologie Românească, vol. 1, nr. 5, mai 1936, pp. 31-32. 79. Dinu C. Daniel, Les Elites psychobiologiques et leurs rapport avec l’éthographie, București, 1940. 80. Doresc să-i mulțumesc unuia dintre cititorii anonimi ai manuscrisului cărții
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
Rainer, „Amendamentul unui om de știință. Scrisoare deschisă d-lui Ion Mihalache, ministru al Agriculturii”, Adevărul, vol, 42, nr. 13954, 21 iunie 1929, pp. 1-2. 83. Pentru o prezentare laudativă a activității lui Rainer, care nu face nici o referire la eugenie, vezi Th. Enăchescu, „Contribuțiile profesorului Francisc J. Rainer la dezvoltarea antropologiei românești”, Studii și Cercetări Antropologice, vol. 7, nr. 2, 1970, pp. 165-179. 84. Ioan Vasilescu-Buciumi, „Criminologia și eugenia”, Revista de Medicină Legală, vol. 1, nr. 1, 1936, pp. 84-90
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
laudativă a activității lui Rainer, care nu face nici o referire la eugenie, vezi Th. Enăchescu, „Contribuțiile profesorului Francisc J. Rainer la dezvoltarea antropologiei românești”, Studii și Cercetări Antropologice, vol. 7, nr. 2, 1970, pp. 165-179. 84. Ioan Vasilescu-Buciumi, „Criminologia și eugenia”, Revista de Medicină Legală, vol. 1, nr. 1, 1936, pp. 84-90. Capitolul 2 Soluție eugenicătc "Capitolul 2 Soluție eugenică" 1. Aceste două lucrări vor constitui subiectul principal al discuției din capitolul următor. 2. Diferența pe care am evidențiat-o nu
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
unde interesul pentru determinismul ereditar a fost mai puțin răspândit În domeniul botanicii și al zoologiei decât În cel al biologiei umane. Prin contrast, biologii din Rusia care erau interesați de determinismul ereditar au avut o contribuție semnificativă la dezvoltarea eugeniei. Vezi Adams, „Eugenics in Russia”. 3. William Coleman, Biology in the Nineteenth Century: Problems of Form, Function and Transformation, Wiley, New York, 1971; Adrian Desmond, The Politics of Evolution: Morphology, Medicine, and Reform in Radical London, University of Chicago Press, Chicago
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
Hopkins University Press, Baltimore, 1976; Carl N. Degler, In Search of Human Nature: The Decline and Revival of Darwinism in American Social Thought, Oxford Univesity Press, New York, 1991. 4. Adams, Wellborn Science. 5. Cazul țărilor scandinave era puțin diferit, pentru că eugenia se dezvoltase În aceste țări mai degrabă ca o strategie de modernizare pentru secolul XX. Vezi Broberg și Roll-Hansen, Eugenics and the Welfare State. 6. În Transilvania, Biserica Catolică, principala confesiune și singura susținută de Curtea Regală, exercita același control
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
of Wilhelm Schallmayer, University of California Press, Berkeley, 1987, p. 103. 19. Weindling, Health, Race and German Politics, p. 48-59. 20. Sheila Faith Weiss, „The Race Hygiene Movement in Germany, 1904-1945”, În Adams, Wellborn Science. 21. I. Manliu, Crâmpeie de eugenie și igienă socială, Tip. Jockey Club, București, 1921, p. 29. 22. Kevles, In the Name, pp. 97-104. 23. Manliu, Crâmpeie, p. 29. 24. Frank Dikötter prezintă un argument similar În legătură cu mișcarea eugenistă din China. Vezi Imperfect Conceptions, capitolul 1. 25
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
pp. 140-173, pentru o analiză critică a acestei mișcări. Un nume de notorietate printre susținătorii secularizării era cel al sociologului Petre Andrei, ale cărui lucrări erau influențate de Durkheim și Weber și care mai târziu a devenit un simpatizant al eugeniei. Vezi capitolul 3. 29. Suțu, „Eugenica și hereditatea”; Brătescu, Biological and Medical Sciences in Romania. 30. A.C. Cuza, Meseriașul român, București, 1893. 31. Ornea, Anii treizeci; Cristian Sandache, Doctrina național-creștină În România, Paideia, București, 1997; Volovici, Nationalist Ideology. 32. Vezi
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
și Biopolitic, vol. 1, nr. 2, februarie 1927, pp. 35-37. 50. V. Pușcariu, „Mendelismul la om: Ereditatea caracterelor fiziologice”, Buletin Eugenic și Biopolitic, vol. 1, nr. 3, martie 1927, pp. 66-71. 51. Marinescu, Despre hereditatea. 52. Iordache Făcăoaru, Curs de eugenie, Cluj, 1935, p. 32. Sublinieri În original. 53. Făcăoaru, Curs de eugenie, p. 32. 54. Maria Bucur, „From Private Philanthropy to Public Institutions: The Rockefeller Foundation and Public Health in Interwar Romania”, Romanian Civilization, vol. 4, nr. 2, vara 1995
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
Pușcariu, „Mendelismul la om: Ereditatea caracterelor fiziologice”, Buletin Eugenic și Biopolitic, vol. 1, nr. 3, martie 1927, pp. 66-71. 51. Marinescu, Despre hereditatea. 52. Iordache Făcăoaru, Curs de eugenie, Cluj, 1935, p. 32. Sublinieri În original. 53. Făcăoaru, Curs de eugenie, p. 32. 54. Maria Bucur, „From Private Philanthropy to Public Institutions: The Rockefeller Foundation and Public Health in Interwar Romania”, Romanian Civilization, vol. 4, nr. 2, vara 1995, pp. 47-60. 55. Bucur, „Private Philanthropy”, p. 52. 56. Iuliu Moldovan, scrisoare
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]