1,007 matches
-
cu anumite dezvoltări în Tratatul de la Lisabona. Precizăm că dreptul Uniunii Europene nu prevede un sistem propriu de atribuire a cetățeniei Uniunii, aceasta decurgând în mod automat din cetățenia unui stat membru<footnote A. Popescu, I. Diaconu, Organizații europene și euroatlantice, Editura Universul Juridic, București, 2009, p. 250. footnote>. Cetățenia Uniunii nu înlocuiește cetățenia națională, ci se adaugă la aceasta (art. 20 alin.1). Mai mult, drepturile cetățenilor Uniunii au caracter evolutiv, căci Consiliul poate adopta dispoziții care urmăresc completarea drepturilor
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_361]
-
Curtea Constituțională a României, Editura Albatros, București I. Muraru (1995), Drept constituțional și instituții politice, Editura Actami, București J.C. Plano, M. Greenberg (1976), The American Political Dictionary, The Dreyden Press, Hinsdale, Illinois A. Popescu, I. Diaconu (2009), Organizații europene și euroatlantice, Editura Universul Juridic, București M. Prelot, J. Boulois (1980), Institutions politiques et droit constitutionnel, Dalloz, Paris J.M. Shafritz (1988), Dictionary of American Government and Politics, The Dorsey Press, Chicago H. Schulze (2003), Stat și națiune în istoria europeană, Editura Polirom
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_361]
-
blocheze realizarea proiectelor naționale de bunuri publice sau colective, pentru ca alteori să-și creeze propriul univers de semnificare și interpretare. Aceste două registre divergente pot fi considerate din multe perspective. O abordare se poate centra pe o axă cantitativă (majoritarii euroatlantici vs minoritarii disidenți sau invers), alta pe o axă a neutralizării în timp (realizările „programelor instituționale” vor fi atât de mari, încât vor înlătura cândva „patologiile” de parcurs), alta pe o axă ideologică (orice societate deschisă are propriii oponenți și
[Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
sistemului național de apărare, organizarea armatei, participarea forțelor armate la unele operațiuni internaționale; ... e) încheierea, semnarea sau ratificarea unor acte internaționale pe durată nedeterminată sau pe o perioadă mai mare de 10 ani; ... f) integrarea României în structurile europene și euroatlantice; ... g) regimul general al cultelor." ... Autorul excepției consideră că prevederile de lege criticate încalcă dispozițiile constituționale ale art. 1 alin. (4) referitoare la principiul separației și echilibrului puterilor, ale art. 80 - "Rolul Președintelui" și ale art. 90 - "Referendumul". Examinând excepția
EUR-Lex () [Corola-website/Law/179187_a_180516]
-
participă la pregătirea și derularea programelor PHARE și a altor programe de asistență tehnică cu finanțare externă sau mixtă în beneficiul Parchetului Național Anticorupție; ... d) întocmește documentația necesară participării Parchetului Național Anticorupție la activități de pregătire a integrării europene și euroatlantice a României pentru capitolele privind lupta împotriva corupției; ... e) sprijină activitatea de primire de către procurorul general a reprezentanților organismelor internaționale, ai ambasadelor altor state și ai autorităților judiciare străine și realizează lucrările privind purtarea corespondenței oficiale cu aceștia; ... f) întocmește
EUR-Lex () [Corola-website/Law/162273_a_163602]
-
de bună vecinătate cu Ucraina, bazată pe încredere și respect reciproc. Totodată, șeful statului a arătat că este în interesul național al României ca Ucraina să aibă o evoluție stabilă și predictibilă și a reiterat sprijinul pentru aspirațiile europene și euroatlantice ale statului vecin. În ceea ce privește cooperarea economică, cei doi interlocutori au apreciat revigorarea comerțului bilateral în 2010 și au subliniat necesitatea stimulării contactelor între mediile de afaceri din cele două state, în vederea valorificării eficiente a oportunităților existente pe acest palier", se
Traian Băsescu consideră că este în interesul naţional al ţării noastre ca Ucraina să aibă o evoluţie stabilă şi predictibilă () [Corola-journal/Journalistic/47270_a_48595]
-
cultura - pe suporturi diferite, cum sunt tipăriturile, compact-discurile, cașetele video etc.; ... e) organizarea de acțiuni comune cu grupuri de reflecție prestigioase din Statele Unite ale Americii și din Europa, precum și cu reprezentanți ai societății civile, pe teme de integrare europeană și euroatlantica; ... f) proiecte de programe culturale și de informare, precum și de investiții în echipamente informatice și de comunicare, vizând susținerea activității institutelor și centrelor culturale și de informare românești din străinătate; ... g) proiecte de sprijinire a activității consulatelor onorifice și a
EUR-Lex () [Corola-website/Law/138797_a_140126]
-
plauzibile, azi nu mai contează. Fiind vorba, firește, de Eminescu, până ieri "omul deplin al culturii românești", devenit în răstimp piaza rea a răspopiților culturnici, năpârliți, deodată, spre alte "țeluri", la fel de "internaționaliste", dar sub sigla nouă a globalizării. Privită dinspre "euroatlantici", foștii sincroniști europeniști, de ieri, azi mondialiști, sau cum spuneam, globaliști", opera lui Eminescu devine "nulă", iar autorul, venerat timp de un veac și mai bine, un pur și simplu "cadavru din debara", sau și mai pe șleau golănesc, și
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
de interpretare a trecutului românesc modern și contemporan într-un ritm și cu rezultate care stârnesc uimirea. Cele mai recente cărți ale istoricului reunesc paginile de publicistică istoriografică esențiale pentru înțelegerea procesului de racordare a scrisului nostru istoric la performanțele euroatlantice în domeniu. Dar ele sunt și mărturia unui spirit civic viu, neliniștit și responsabil, dornic de a da seama în fața comunității despre participarea - cu uneltele conștiinței cetățenești și ale meseriei specifice - la marile evenimente ale momentului traversat. De aceea, cărți
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
8211. Putem discuta, deci, despre mai mult decât o dublare a indicatorului în perioada luată în discuție. Acest lucru se produce, ca din întâmplare, mai ales după anul 2000 când România se orientează definitiv înspre structurile economice și de putere euroatlantice. Aș spune că faptul nu este întâmplător. Sigur, se pot spune multe. Că perioada s-a suprapus cu un boom al economiei mondiale; că indicatorul nu este tocmai relevant fiind prea sintetic sau nu știu cum, sau că noi nu avem încredere
[Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
acestea sunt cele naționale franceze -, dar poate coborî și către subtradiții cum sunt cele regionale sau locale, ori poate urca Înspre o investigație cu pretenții de o mai mare generalitate (locurile memoriei occidentale ori răsăritene, cele ale memoriei europene sau euroatlantice ș.a.). Hărțile psihologice Psihologia cognitivă a făcut În ultimii ani un pas necesar. Ea a scanat și inspectat reprezentările imagistice, ceea ce - din perspectiva discuției mele - are importante consecințe În Înțelegerea funcționării „geografiilor” imaginare. În urma unui experiment al lui Stephen M.
[Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
poate dispărea complet. Acest fenomen poate constitui al doilea aspect al „conștiinței crizei”, și anume descoperirea vulnerabilității culturii naționale mitizate ca depozitare a unei esențe culturale distincte și transcendente. Recunoașterea unei asemenea culturi (ori a modelului ei) stăruie În mentalitatea euroatlantică - și, desigur, nu doar În aceasta, cel puțin de la momentul secularizării. Recunoașterea nu apare doar ca un conflict al imagologiilor, ci ține de legitimarea istorică și socială (civilizațională) a unor interese politice de rang național și internațional. Legătura dintre cultural
[Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
dacă observăm legăturile dintre ceea ce se susține a fi un asemenea model, ca formă culturală și politică În tranziție, cât și dacă se ia În seamă performanța politică românească În ceea ce privește Europa după căderea comunismului, integrarea europeană, după unii, după alții euroatlantică, și impactul globalizării. Ca dovadă că descrierea unei noi „geografii” culturale a premers unor decizii politice stă renașterea conceptului Mitteleuropa (sursa germană) sau Zentraleuropa (sursa austriacă), ceea ce subliniază o schimbare profundă, să-i spunem tranziție de la modelul politic al Războiului
[Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
ei În stabilizarea unor hegemonii culturale. Se poate vorbi despre curente sau „mode” culturale care au influențat modelul românesc, cel francez la 1848, cel german În epoca criticii modernități la „Junimea”, cel sovietic În epoca stalinismului, ori influența unui model euroatlantic după 1990. Modernitatea românească nu poate fi pusă la Îndoială, dar nu această certitudine ar fi, cum se crede, marea izbândă, adică aceea de a se afla Încă o dată ceea ce de fapt se știe, ci capacitatea de a figura mai
[Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
cultural modern, similar cu cel protestant. Argumentul care stă la Îndemână este lipsa Încrederii sociale care să fie liantul unei deveniri sociale culturale post-comuniste. Cu totul alt aspect este cel al democratizării, loc În care standardele occidentale - mai precis, cele euroatlantice - au fost și sunt puse de alte culturi decât cele euroatlantice sub semnul Întrebării. Nu Însă de cultura română care se recunoaște ca aparținând celei europene, deși nu numai În afara României există Îndoieli asupra acestei apartenențe, căci acestea apar exprimate
[Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
este lipsa Încrederii sociale care să fie liantul unei deveniri sociale culturale post-comuniste. Cu totul alt aspect este cel al democratizării, loc În care standardele occidentale - mai precis, cele euroatlantice - au fost și sunt puse de alte culturi decât cele euroatlantice sub semnul Întrebării. Nu Însă de cultura română care se recunoaște ca aparținând celei europene, deși nu numai În afara României există Îndoieli asupra acestei apartenențe, căci acestea apar exprimate Încă de la teza maioresciană a formei fără fond, până la capacitatea unei
[Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
dialogul cu autoritatea politică ori administrativă. În acest mod, chiar modernizarea este așteptată să vină de „sus” ori „din afară”. Nu e greu ca pe baza unui comparatism cultural să faci observații despre alte modele culturale, mă refer la cele euroatlantice, să observi că a existat și acolo o tranziție spre situația prezentă. Din această perspectivă am fost interesat să remarc legătura dintre credința religioasă și proprietate, mă refer la societatea modernă a secolelor XVII-XVIII. Comportamentul cultural al Vestului este mai
[Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
nu cred că intelectualul se află Într-o situație imposibilă, decât dacă acceptă să fie „pus”. E o opțiune care privește libertatea lui. Nu pot să fiu decât optimist În privința integrării europene - ori, Într-o viziune mai largă, a uneia euroatlantice care va sprijini schimbările democratice din interiorul societății. Societatea românească democrată nu se poate regăsi decât Înăuntrul democrațiilor europene. Articolul meu pornește tocmai de la datele societății civile occidentale, de la modernitatea acesteia, valorile și nevoia de etalonare cu acestea. Există de
[Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
timp pe 4 legislaturi și 7 cabinete pune în evidență variații ce pot fi explicate pe baza opțiunilor partidelor politice? Principala concluzie este că adoptarea politicilor publice este mult mai puternic corelată cu situația socioeconomică și cu eforturile de integrare euroatlantică decât cu schimbările în compoziția politică a formulelor de guvernare sau cu opțiunile doctrinare ale partidelor politice. Acestea determină mai curând ritmul adoptării legislației sau atenția acordată diverselor politici sectoriale în anumite momente, influența exercitată asupra conținutului propriu-zis al politicilor
by Sergiu Gherghina [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
desfășoară procesele decizionale ridică însă o problemă aparte pentru cercetarea de față, având în vedere plasarea ei în perioada postcomunistă. Mai exact, sunt două fenomene care se desfășoară aproape în paralel, deși cu o oarecare defazare: tranziția postcomunistă și integrarea euroatlantică. Ambele influențează atât întregul sistem politic (partide, instituții, etc.), cât și pe cel socioeconomic. Orice decizie referitoare la politicile publice este afectată direct de tranziție sau integrare, fie pentru a umple vidul legislativ, fie pentru a reforma profund diverse domenii
by Sergiu Gherghina [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
în crearea politicilor este vizibil mai curând prin promovarea unor "interese politice" decât prin opțiuni doctrinare propriu-zise. În ceea ce privește conținutul politicilor este vizibilă presiunea exercitată de context, opțiunile ideologice ale partidelor aflate la guvernare fiind "sacrificate" adesea constrângerilor impuse de integrarea euroatlantică. Cele mai bune exemple sunt numărul mare de legi din domeniu apărării (necesare pentru aderarea la NATO) sau de cele referitoare la construcția instituțională, drepturile omului sau justiție pe teme ce fac obiectul aprecierilor negative cuprinse în rapoartele de monitorizare
by Sergiu Gherghina [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
politice care au avut loc atât în 1996, cât și ulterior în 2000 când stânga revine la putere. Variațiile înregistrate în tabloul politicilor publice sunt mult mai puternic corelate cu cele de la nivelul contextului socioeconomic și cu eforturile de integrare euroatlantică decât cu opțiunile doctrinare ale partidelor aflate la guvernare. Acestea din urmă determină mai curând ritmul adoptării legislației care stă la baza politicilor publice sau atenția acordată diverselor politici sectoriale la un moment dat. Spre exemplu, în perioada 1990-1996, opțiunea
by Sergiu Gherghina [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
studiul de față este și poziția lui Mackinder potrivit căreia "Heartland"-ul se întinde, la Vest, până în zona cuprinsă între Marea Baltică și Marea Neagră. Frontierele geopolitice din această zonă ar trebui, atunci, să ridice astăzi probleme legate, printre altele, de integrarea euroatlantică, dar și de "ciocnirea religiilor" (cultele creștine, islam, iudaism). Unii critici ai acestei concepții, cum ar fi Nicholas Spykman (1942), consideră însă că rolul geopolitic al "Heartland"-ului nu este atât de important cum este cel al ceea ce autorul amintit
by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
și adeseori fractale sau turbulente. Ceea ce înseamnă că evoluția sau involuția izosocietală este în plină desfășurare și că numai nouă ne stă în putere să ne decidem propria soartă. Bibliografie consultată Academia de Înalte Studii Militare (autor colectiv) (2002). Integrarea euroatlantică. Priorități post-Praga. București: Centrul de Studii Strategice de Securitate, Editura Academiei de Înalte Studii Militare. Academia de Înalte Studii Militare (autor colectiv) (2002). România-NATO. 1990-2002. București: Editura Academiei de Înalte Studii Militare. Academia de Înalte Studii Militare (coord.: col. prof.
by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
caracter național, patriotic. (Irina Petraș) ........................................ c. Maria, spune-mi ce mai citești? ........................................ d. Ce mai faci, Emil, vino pe la noi, fiindcă ne este dor de tine. e. Ah, cât mă bucur că s-a realizat miracolul, adică minunea integrării noastre euroatlantice! ........................................ f. Știa, vezi bine, soarele cu cine are de-a face... ........................................ g. Când ți-am spusnu mă întrerupe, ai răbdare! - că nu te voi finanța, nu ai vrut să crezi. Acum înțelege că nu mai pot accepta să risipesc banii
Comunicarea. Ghid practic by Elena-Laura Bolotă () [Corola-publishinghouse/Science/655_a_1298]