881 matches
-
evenimente cu caracter stohastic, În care continuitatea și discontinuitatea s-au Împletit neîncetat, În care epocile de evoluție lentă alternează cu epoci de evoluție rapidă, uneori explozivă. Karl R. Popper consideră progresul științei și tehnicii dintr-un punct de vedere evoluționist și biologic 44. Însă, Ilya Prigogine apreciază că metamorfoza științelor contemporane nu reprezintă o ruptură față de cuceririle anterioare, pe care le Înglobează mereu; el propunea să se treacă de la imaginea biologică la imaginea geologică a dezvoltării științei, deoarece descrierii progresului
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
numai arta din ceea ce am numit cultură și cercetăm răspunsurile pe care știința le-a dat relativ la originea ei, vom cunoaște varietatea și neajunsul acestor răspunsuri. Cele mai insuficiente dintre ele sunt acelea care se țin de interpretarea materialistă și evoluționistă. Pentru darwiniști, cultura și arta în special n-ar fi decât una din formele luptei pentru existență. Unii caută obârșia în instinctul de conservare; alții în instinctul de reproducție; iar alții în necesitățile practice ale vieții. Dacă facem distincție între
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
studiată fără idei apriorice, dar documentar și obiectiv, ne duce la concluzia contrară și anume: nu politeismul polimorfic e forma originară de religie, ci monoteismul, care a fost degradat ulterior în politeism. La acest rezultat contrar duce părăsirea metodei aprioric evoluționiste și înlocuirea ei cu ceea ce Schmidt numește „metoda istoriei culturale”. Din ce constă noua metodă și care sunt concluziile sau rezultatele ei? Odată pusă în istoria comparată a religiilor problema că originea religiei trebuie pipăită în mijirile sau în rudimentele
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
acești primitivi spre extremitățile planetei sau în aceste regiuni inaccesibile. Împrăștiați azi pe o suprafață imensă, ei manifestă totuși izbitoare caracteristici comune în cultura lor rudimentară și, în lumea actuală, stratul de oameni cei mai puțin evoluați. După metoda apriorismului evoluționist, ar trebui să ne așteptăm, din punct de vedere religios, la cele mai grosolane forme de politeism. Dar lucrurile stau cu totul dimpotrivă: cei mai primitivi oameni din câți trăiesc astăzi pe pământ sunt monoteiști. Aproape fără excepție ei au
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
stare să dea un sens unitar operei, o substanță etică, ordine și măsură și acel accent patetic al sincerității molipsitoare în care Guyau vede chemarea socială a artei. Emst Haeckel pretindea o artă de concepție monistă, darwiniștii una de concepție evoluționistă, marxiștii nici nu-și imaginează arta decât ca un vehicul al idealului proletar. Dar ce înseamnă aceste idealuri atât de grosolane și de sterile față de concepția creștină, care fecundează de două mii de ani tot ce e sublim în arta Europei
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
într-adevăr pe baze științifice, studiind îndelung și amănunțit la fața locului viața celor mai primitive popoare ce trăiesc astăzi pe pământ, a ajuns la concluzia, care confirmă întru totul adevărul Bibliei, că forma primordială de religie e monoteismul. Teoriile evoluționiste, care aplicau domeniului religios ipoteza darwinistă și susțineau că politeismul ar fi forma primară din care s-a cristalizat ulterior monoteismul, au căzut în desuetudine nu numai prin părăsirea darwinismului în biologie, dar mai cu seamă prin rezultatele noi ale
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
aproape nu se găsesc urme de totemism, de animism și celelalte forme degenerate de religie, cred într-o ființă supremă, spirituală și veșnică, în care văd pe tatăl ceresc al omului. Acest monoteism primordial ne îngăduie să afirmăm, împotriva teoriilor evoluționiste, ideea degenerării formelor religioase la popoarele păgâne, de la teismul pur al revelației originare la polimorfismul panteist al zeităților identificate în creaturi, în lumina acestei idei, fenomenul henoteismului sau al cathenoteismului observat în religiile naturale superioare, ale Indiei, ale asiro babilonienilor
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
287. 182 René Descartes, Meditationes de prima philosophia, trad. C. Noica, ed. cit., p. 288. 183 Ibidem, p. 289. 184 Ibidem, p. 291. 185 Ibidem, p. 294. 186 Ibidem, p. 294. 187 Ibidem, p. 294. 1 Stephen E. Toulmin, "Modelul evoluționist al dezvoltării științelor naturii", în Ilie Pârvu, Istoria științei și reconstrucția ei conceptuală, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1981, p. 350. 2 Mircea Flonta, Perspectivă filosofică și rațiune științifică, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1985, p. 71. 3 Thomas Kuhn
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
1981, p. 350. 2 Mircea Flonta, Perspectivă filosofică și rațiune științifică, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1985, p. 71. 3 Thomas Kuhn, Structura revoluțiilor științifice, Editura Humanitas, București, 1999, p. 88. 4 Ibidem, p. 101. 5 Stephen E. Toulmin, "Modelul evoluționist al dezvoltării științelor naturii", în Ilie Pârvu, Istoria științei și reconstrucția ei conceptuală, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1981, p. 350. 6 Angela Botez, "Postmodernismul și episemologia sa", în Revista de Filosofie, nr. 4 (iulie-august) 1994, p. 345 7 Jean-Francois
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
un context istoric și social în care, "după câteva decenii de relativă neglijare, ideea egalității a revenit din nou de actualitate în gândirea socială contemporană și în viața socială"20. Parsons plasează problema egalității și a inegalității în contextul paradigmei evoluționiste a societății, ceea ce îi conferă o dimensiune empirică și o relativizează: "toate societățile instituționalizează un anumit echilibru între egalitate și inegalitate"21. Tendința egalitaristă a crescut o dată cu gradul de diferențiere și de complexitate a structurii sociale. Fiind orientate spre activitate
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
considerații care au de-a face, în ultimă instanță, cu eleganța sau simplitatea unei conjuncții de enunțuri. White arată că perspectiva lui Duhem referitoare la ansamblurile teoretice a fost etichetată ulterior ca "holistă sau corporatistă"47. În plus, o analiză evoluționistă a schimbării conceptuale, realizată într-o manieră similară modelului propus de Stephen Toulmin 48, poate releva cu ușurință influența pe care istoricismul și organicismul secolului al XIX-lea au avut-o asupra holismului lui Duhem. Concepția lui Duhem a avut
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
în raport cu ponderea mare a celor care își declară încrederea în Biserică (aproape 70%)," INSCOP Research, "În ce cred românii", aprilie 2013, www.inscop.ro/ aprilie-2013-in-ce-cred-romanii. 7 În 1925 statul Tenessee i-a intentat proces profesorului John Scopes pentru că preda teorii evoluționiste în biologie, ceea ce era contrar modelului de educație a cetățenilor. În prima instanță profesorul a fost condamnat la plata unei amenzi simbolice, dar a fost achitat în urma recursului la instanța superioară. 8 Discuția privind o formă de recunoaștere juridică a
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
cum rezolvă holismul o situație de acest fel în care unii indivizi au avantaje față de ceilalți. Aducerea în discuție a oricărui gen de egalitarism nu este o soluție admisibilă din mai multe perspective, inclusiv aceea a propriilor experiențe istorice. Teoria evoluționistă a lui Darwin reprezintă un alt element în disputa dintre holism și individualism. Dar de partea cui? Care ar fi legătura dintre teoria selecției naturale și moralitate? Un răspuns posibil 106 ar fi acela că grupurile care sunt coezive din
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
grupuri mai puțin coezive moral. De aceea, putem spune că selecția întărește sentimentele morale, dar aceasta nu implică logic nimic cu privire la disputa dintre holismul și individualismul etic. Dacă am reuși să argumentăm în favoarea tezei că holismul biologic presupus de teoria evoluționistă poate fi corelat cu holismul moral, atunci am fi îndreptățiți să susținem că am formulat un argument împotriva individualismului. Dar ceea ce beneficiază de susținere este mai degrabă distincția clarificatoare dintre holismul biologic și holismul moral. Mai mult decât atât, nu
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
distincția clarificatoare dintre holismul biologic și holismul moral. Mai mult decât atât, nu putem arăta cu argumente solide că holismul biologic este incompatibil cu individualismul moral. În fine, dacă luăm în considerare contextul cultural în care Darwin a elaborat teoria evoluționistă, atunci avem motive să-l situăm în tradiția lui Hume și Smith a unei abordări individualiste a sentimentelor morale. În The Descent of Man Darwin scrie chiar că simțul moral reprezintă cea mai importantă deosebire dintre om și celelalte animale
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
Un asemenea argument poate porni de la considerații de felul celor prezentate mai sus, în legătură cu noul mod de gândire științifică specific științelor vieții. Unii teoreticieni găsesc un asemenea temei în biologie, așa cum fac Schweitzer și Regan, alții se revendică de la teoria evoluționistă sau de la ecologia generală, ca în cazul lui Commoner. În general, teoreticienii mediului se folosesc de rezultatele cercetării științifice pentru a arăta că omul este în relație de continuitate biologică și ecosistemică cu celelalte viețuitoare. Dar și în acest orizont
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
ecosistemică cu celelalte viețuitoare. Dar și în acest orizont științific apar imediat unele controverse. Astfel, mult discutata problemă a diversității biologice și a salvării speciilor aflate pe cale de dispariție ar putea fi reconsiderată într-un mod neașteptat din perspectiva teoriei evoluționiste. S-ar putea afirma cu îndreptățire că tocmai evoluția a dus la dispariția a numeroase specii. Așadar, un evoluționist ar putea susține că este firească dispariția speciilor. Desigur, față de un asemenea argument teoreticianul mediului va replica arătând că în prezent
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
ecosistem fac parte și elemente abiotice. Distincția dintre ecosistem și comunitatea biotică nu ar aduce o diferență conceptuală relevantă și nu ar avea efecte decisive în reconstrucția teoriei lui Leopold. Land ethic este caracterizată de Leopold atât ca o posibilitate evoluționistă, cât și ca o necesitate ecologică 189. Etica mediului este definită de Leopold ca un proces deopotrivă rațional și emoțional, întrucât putem avea o atitudine etică numai față de ceea ce iubim, respectăm sau admirăm, adică numai față de ceea ce produce în noi
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
în tradiția britanică reprezentată de David Hume și Adam Smith, pe de o parte, și Charles Darwin, pe de altă parte. Altfel spus, Leopold combină o anumită înțelegere a moralității pe care o regăsim la Hume și Smith, cu perspectiva evoluționistă propusă de Darwin. Hume și Smith au explicat fenomenele morale, de la exprimarea anumitor atitudini de aprobare sau de respingere până la formularea unor judecăți de valoare, într-un mod psihologist sau emotivist, pornind de la sentimentele pe care oamenii le au în
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
sentimentele pe care oamenii le au în mod natural față de ceilalți membri ai comunității. Sentimentul de simpatie este considerat de ambii autori liantul dintre membrii comunității. Comunitatea morală și comunitatea umană sunt coextensive, etica și societatea sunt concepte corelative. Teoria evoluționistă a lui Darwin a schimbat această perspectivă tradițională deoarece a propus conceptul de comunitate biotică sub care cad toate ființele vii. Dar și față de acești membri ai comunității biotice avem în mod natural sentimente, așa că devine necesară și extinderea comunității
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
astăzi un tablou amplu asupra fenomenului. Dacă ar fi rezumate punctele de vedere multiple avansate de analiștii disciplinelor filozofice, economice, sociologice, etice, manageriale etc. despre acest subiect, am putea identifica trei mari curente, sintetizate sub denumirea: teoria cerere-oferă, teoria proceselor evoluționiste, teoria social-constructivistă. Teoreticienii cerere-ofertă apreciază că există o relație de intercondiționare între inovația tehnologică, care "împinge", și piață, care "trage". Cu cât piața achiziționează mai mult și mai repede, cu atât "împinge" cercetarea mai sus și mai în adîncime pentru
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
o relație de intercondiționare între inovația tehnologică, care "împinge", și piață, care "trage". Cu cât piața achiziționează mai mult și mai repede, cu atât "împinge" cercetarea mai sus și mai în adîncime pentru a inova alternative la cerere. Teoriile proceselor evoluționiste (deterministe, social fenomenologice, instrumentariste) adaugă parametrilor economici contextul momentan al nivelului cunoștințelor și capabilităților tehnologice. Dezvoltarea tehnologică, în genere, nu se face la întâmplare, ci în contextul unor (i) principii științifice; (ii) al dezvoltării unei infrastructuri logistice, a unor achiziții
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
dârza, demnă și mai ales curajoasă în fața "dușmanului". Proful se dezbrăca imediat, zicând că se grăbește pentru că urma să vină Luana de la scoala. Nu mai văzusem niciodată un barbat gol în viața mea, dar imaginea acestuia mi-a confirmat teoria evoluționistă a lui Darwin. Era o parodie de om, crăcănat, urât, hidos și ațâțat de dorințe erotice. Mă stăpâneam cu greu să nu scap vreun gest de-al meu de scârba, de sila, prefăcându-mă foarte interesată de persoana lui. M-
AGENT SECRET, LAURA by LUMINI?A S?NDULACHE () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83482_a_84807]
-
educații, filosoful englez statua studiul riguros al științelor, prin care să se creeze o bază informativă sănătoasă, cât și una formativă pentru educație. Luând în considerație o serie de idei formulate de înaintașii săi, la care adaugă fundamentele concepției sale evoluționiste, Spencer ajungea în final să formuleze principiile educației, prin care să fie canalizat procesul instructiv-educativ: principiul trecerii de la concret la abstract; principiul trecerii de la simplu la complex; principiul dobândirii cunoștințelor prin activitatea proprie a elevului. În legătură cu ultimul principiu, Spencer aprecia
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
inspirată din filosofia bergsoniană a evoluției, ne găsim în fața unei opțiuni despre viață privită ca un ,,elan vital”, o concepție despre dezvoltare care consideră creația drept un act demiurgic lăuntric, ce izvorăște din înseși străfundurile vieții. O astfel de viziune evoluționistă de tip creaționist vitalist se împotrivea nu numai tuturor concepțiilor statice despre țelurile educației, oricărui ideal educațional impus, ci și oricărei voințe de a preciza metodele de acțiune, deoarece actul educativ trebuia să fie un act de creație unic și
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]