1,036 matches
-
dar și dansează și cântă cu ei. Câteodată ea se iubește cu un client creștin, ba chiar fuge cu acesta În lume, luând cu ea toată averea soțului <endnote id=" (127, p. 87)"/>. De altfel, se pare că În epocă evreice „animatoare” nu erau doar În tavernele din sate și târguri, ci și pe la curțile suveranilor. În secolele XVII- XVIII, la curțile domnitorilor din Țările Române divertismentul era produs nu numai de „jucători [dansatori] și zicători [cântăreți]” autohtoni (români, țigani), dar
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
id=" (335)"/>, iar Domnul și Doamna lui „făcea priveală” <endnote id="(316, p. 142 ; 236, p. 369)"/>. La rândul său, cronicarul sas Georg Kraus menționează că, printre comedianții de la curtea principelui Transilvaniei Gabriel Bethlen (1613- 1629) se aflau evrei și evreice <endnote id="(43, p. 194)"/>. Apelul la evrei În astfel de situații ar putea să fi fost un obicei care s-a Încetățenit la curtea suveranilor din zonă. Prin 1836, ofițerul prusac H.K.B. von Moltke (viitorul mareșal german), fiind invitat
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
instrumetelor folosite <endnote id="(705)"/>. Acest tablou este completat de numele de dansuri populare - gen Jidăncuța, Ovreicuța etc. - intrate În folclorul românesc <endnote id="(404)"/>, precum și de faptul că, În Țara Românească, pe la Începutul secolului al XIX-lea, evreii și evreicele „Își petreceau sâmbetele [sic ! ] Întinzând hora mare la sunetul unei cobze” <endnote id="(109, p. 42)"/>. De altfel, emigranții evrei În Palestina au dus cu ei dansul românesc În cerc (hora), care a devenit un dans național israelian <endnote id
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
sunetul unei cobze” <endnote id="(109, p. 42)"/>. De altfel, emigranții evrei În Palestina au dus cu ei dansul românesc În cerc (hora), care a devenit un dans național israelian <endnote id="(589, p. 465)"/>. Mai amintesc aici și pe „evreicele bocitoare” din Salonic și din alte orașe sud-dunărene. La sfârșitul secolului al XIX-lea, Ion Nenițescu a descris această „breaslă” de evreice, care improvizau la capul mortului „bocete Într-adevăr frumoase”. „Între aceste bocitoare, unele ar fi adevărate artiste cu privire la
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
hora), care a devenit un dans național israelian <endnote id="(589, p. 465)"/>. Mai amintesc aici și pe „evreicele bocitoare” din Salonic și din alte orașe sud-dunărene. La sfârșitul secolului al XIX-lea, Ion Nenițescu a descris această „breaslă” de evreice, care improvizau la capul mortului „bocete Într-adevăr frumoase”. „Între aceste bocitoare, unele ar fi adevărate artiste cu privire la scoaterea În relief a faptelor bune ale răposaților pe care Îi bocesc” <endnote id="(258, p. 577)"/>. Dar nu numai „evreicele bocitoare
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
de evreice, care improvizau la capul mortului „bocete Într-adevăr frumoase”. „Între aceste bocitoare, unele ar fi adevărate artiste cu privire la scoaterea În relief a faptelor bune ale răposaților pe care Îi bocesc” <endnote id="(258, p. 577)"/>. Dar nu numai „evreicele bocitoare” erau celebre În Salonic, ci și evreicele cântărețe și dansatoare. Fără participarea unui astfel de grup, nu era de imaginat vreo sărbătoare sau vreun eveniment social <endnote id="(665, p. 185)"/>. Rolul jucat În muzica populară românească de către lăutarii
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Într-adevăr frumoase”. „Între aceste bocitoare, unele ar fi adevărate artiste cu privire la scoaterea În relief a faptelor bune ale răposaților pe care Îi bocesc” <endnote id="(258, p. 577)"/>. Dar nu numai „evreicele bocitoare” erau celebre În Salonic, ci și evreicele cântărețe și dansatoare. Fără participarea unui astfel de grup, nu era de imaginat vreo sărbătoare sau vreun eveniment social <endnote id="(665, p. 185)"/>. Rolul jucat În muzica populară românească de către lăutarii pro fesioniști evrei (klezmerim) - pe lângă cei români și
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
una metafizică. Pentru evreii ortodocși, câinele ar fi un animal impur, asociat lumii de dincolo. Ei nu se pot ruga cu un câine În casă, nici nu pot să-l atingă, „căci prin aceasta s-ar spurca” ; iar dacă o evreică, după ce face baia rituală, se Întâlnește cu un câine pe drum, trebuie să se Întoarcă și să se recufunde În feredeu (micva) <endnote id="(126, pp. 14 și 31)"/>. „Evreii - scria Dimitrie Dan - țin la credința că sufletul acelui ce
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
gros, cât un drug ;/ posteriorul, cât hornul casei !” <endnote id="(184, p. 49)"/>. Există o voluptate a sperierii evreului fie cu apariția lupului (de exemplu, Moș Nichifor Coțcariul - personaj din nuvela omonimă a lui Ion Creangă - o sperie astfel pe evreica Malca ; <endnote id="457, p. 237"/>), fie cu apariția tâlharilor. Iată o snoavă populară preluată de Vasile Alecsandri pe la jumătatea secolului al XIX-lea : un surugiu vrea să-și bată joc de evreul pe care-l transportă. Speriindu-l că
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
considera că este vorba de o excepție de la regulă. Dacă răutatea evreului este formulată adversativ („Evreul este inteligent, dar viclean”), excepția pe care o reprezintă modelul „bunului evreu” este formulată concesiv : „Era o femeie foarte bună și cinstită, cu toate că era evreică” (expresie din sud-estul Poloniei ; <endnote id="cf. 70, p. 62"/>) ; sau : „E om bun, măcar că-i jidan” ; sau : „E evreu, dar om de treabă” ; sau : „Măcar că-i jidan, tot are dreptate” ; sau : „E un erou, măcar că e ovrei” <endnote id
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
1980) a unui editorial plin de insulte la adresa evreilor, Corneliu Vadim Tudor a Încercat să-l convingă pe rabinul șef Moses Rosen că nu este antisemit : „Am mulți prieteni evrei - i-a spus C.V. Tudor - și am avut o iubită evreică”. Replica rabinului a fost adecvată : „Toți antisemiții afirmă că cei mai buni prieteni ai lor sunt evrei” <endnote id="(849, pp. 273-275)"/>. În 1887, pentru a contracara acest tip de clișeu antisemit, Friedrich Nietzsche declara ironic : „Printre prietenii mei nu
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
la evreu și În folclorul maghiar : „Este speriat, ca evreul de cruce” <endnote id="(107, p. 119 ; 3, p. 66)"/>. Evreul este deci ca Diavolul. Ambii sunt speriați de cruce. Perspectiva mito-folclorică Conform logicii mentalității tradiționale, femeia În general și evreica În particular au o relație privilegiată cu Diavolul („Dracul e calul babei”). Nu doar Cristos s-a născut dintr-o evreică („Maica Domnului a fost jidaucă”, spune o credință din Bucovina ; <endnote id="cf. 259, p. 427"/>), ci și Anticrist
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
este deci ca Diavolul. Ambii sunt speriați de cruce. Perspectiva mito-folclorică Conform logicii mentalității tradiționale, femeia În general și evreica În particular au o relație privilegiată cu Diavolul („Dracul e calul babei”). Nu doar Cristos s-a născut dintr-o evreică („Maica Domnului a fost jidaucă”, spune o credință din Bucovina ; <endnote id="cf. 259, p. 427"/>), ci și Anticrist : „La sfârșitul lumei, Lucifer se va naște din o jidaucă” <endnote id="(259, p. 214)"/> ; sau : „Antihristul are să se nască, În
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
endnote id="(137, p. 6)"/>. Când o casă era bântuită de Diavol, se aplica un ritual de legare a demonului și de exorcizare. Pentru a fi ademenit, descântătoarea Îi promitea Diavolului nu numai „un copil nebotezat,/ necreștinat”, ci și o evreică văduvă : Tu aice nu ședea, Da vină la mine, Că eu ție ț-oi da : O casă mai frumoasă Ș-o femeie jidaucă, De jidan rămasă <endnote id="(259, p. 397)"/>. Odată legat, vrăjitoarea putea să-l alunge pe Diavol
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
de jid” : „Trei fete de jid Încuie [= constipă], trei fete de jid descuie” <endnote id="(579, p. 547)"/>. În fine, În descântecele de dragoste din Transilvania, când descântătoarea cheamă la ordine un demon feminin Înaripat, ea Îl aseamănă cu o evreică grasă măritată, folosind termenul corespondent În limba idiș (Balabuste) <endnote id="(774)"/>. Lăcustă, lăcustă, Mare balabustă, Pe mine mă ascultă : Fă-l, prefă-l pe ăst voinic Să beie, să mă ieie <endnote id="(260, p. 284)"/>. Atunci când vrăjitoarea româncă
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
seara de Yom Kippur, pe care românii o numesc postul mare, hahamii ar avea de datorie de a omorî pe un singur evreu În toată lumea, și anume pe acela care iese la sorț. Neștiindu-se care evreu va fi omorât, evreicele se roagă În timpul zilei cu lacrimi fierbinți la Dumnezeu pentru a cruța viața bărbaților lor... (credință din Moldova ; <endnote id="cf. 317, p. 192"/>). Se crede că când intră jidovii În sărbătoarea cuștilor va ploua (credință din Bucovina). Ovreii când
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
de bun augur Magia Începutului de drum Cu cât este mai negativ portretul „evreului imaginar”, cu atât mai surprinzător este faptul că acestuia i se atribuie - așa cum am văzut - și Însușiri pozitive : evreul este inteligent, instruit și priceput În afaceri, evreica este frumoasă, elegantă și virtuoasă, evreii sunt foarte religioși, buni familiști, solidari Între ei etc. De data aceasta am să aduc În discuție o Însușire magică foarte puternică, odată ce ea a supraviețuit În mentalitatea populară până În zilele noastre, iar supraviețuirea
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
popa să te Întâlnești” <endnote id="(32, p. 527)"/>. O preia și Ion Creangă, În „povestirea glumeață” Moș Nichifor Coțcariul, publicată În 1877. Căruțașul crede că a găsit justificarea magică pentru ghinioanele care s-au succedat În timpul călătoriei sale cu evreica Malca : „Se vede că azi-dimineață mi-a ieșit Înainte vrun popă, sau dracu’ știe ce !”. După cum se vede, Dracul este implicat foarte adesea În formularea superstiției ; și nu Întâmplător, așa cum voi arăta În continuare. Remedii magice Împotriva acestui semn de
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
sfera oniromanției populare : „Dacă ai un vis bun, este un semn rău, și invers, dacă ai un vis rău, este un semn bun” <endnote id="(230, p. 57)"/>. În Bucovina există credința că, dacă un nou-născut este alăptat de o evreică, acesta va avea noroc În viață și nu se va prinde deochiul de el <endnote id="(547)"/>. De asemenea, la polonezi și bieloruși se crede până În zilele noastre că este de foarte bun augur prezența unui evreu (mai rar a
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
un evreu ! Decât cel mai umil evreu din Sighet, care o poartă [pe cap] În ziua cucernică, tot În 13 colțuri” (791, p. 68). 647. În majoritatea cazurilor (oricum, În toate cazurile prezentate) de cupluri mixte În literatură, fata este evreică, iar băiatul neevreu ; ceea ce poate sugera modul cum se alcătuiau de regulă cuplurile mixte În realitate. 648. Al. Ciorănescu, „Întrebări și răspunsuri”, În Cercetări literare, vol. I, București, 1934, p. 70. 649. Cilibi Moise, Vestitul În Țara Românească. Practica și
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
În scenă de aproximativ 50 de ori. Motivele acestei frecvențe fără precedent sunt ușor de bănuit. Și mai interesant este Însă faptul că, de fiecare dată, regizorii naziști cenzurau textul piesei, scoțând pasajul În care se căsătoreau creștinul Lorenzo și evreica Jessica (688, p. 228). Legea nazistă Pentru protejarea sângelui și onoarei germane acționa retroactiv, interzicând În anii ’30-’40 Înfăptuirea unei căsătorii mixte imaginate de Shakespeare la sfârșitul secolului al XVI-lea. Piesa a fot cenzurată și În Israel. În
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
roman), Editura Cartea Românească, București, 1980. 766. Ioan Al. Brătescu-Voinești, Întuneric și lumină, Editura Cartea Românească, București, 1943 (prima ediție, 1912). 767. Slabe ecouri ale acestui tip de legendă au supraviețuit și În literatura română, chiar dacă este vorba de o evreică sefardă din Bucureștiul anului 1932 : Dona Clara, „vestită pentru frumusețea ei, care, spuneau gurile rele, fusese Înaintea căsătoriei cu don Enrique [Sidalgo, «vechi neam de bancheri spanioli»] omagiată de doi regi” (765, p. 263). În romanul autobiografic Trilogia balcanică al
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
râs” ; cf. Glosariu, care cuprinde vorbele din limba română străine prin originea sau forma lor, cum și cele de origine Îndoioasă, București, 1871, p. 46. Pentru Lazăr Șăineanu, balabusta este un „termen ironic”, „luat din graiul evreo-german”, cu sensul de „evreică măritată” (295). Pentru I.-A. Candrea, este vorba de un „cuvânt de origine ebraică, Însemnând «stăpâna casei»” (773). Într-adevăr, este vorba de o corupere În idiș a expresiei ebraice ba’alah ha’bait („stăpâna casei”). 775. Exterminarea evreilor români
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Stereotipuri etnice În arta românească (1848-1947), lucrare inedită, teză de doctorat la Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj- Napoca, Facultatea de istorie și filosofie, coordonator științific prof. dr. Sorin Mitu, Cluj- Napoca, 2011. Pentru reprezentarea stereotipă a femeilor de diverse etnii (inclusiv evreice) În arta vizuală românească, vezi pp. 73-124. Este vorba de o lucrare remarcabilă, care sper să fie publicată cât mai curând. </endnotelist>
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
I.L. În cadrul școlii au luat ființă organizații sioniste: Biblioteca tineretului evreu, având cinci mii de volume. Școala izraelito-română era locul de desfășurare a unor întruniri publice evreiești sioniste, conferințe, procese literare, baluri. În anul 1928 comitetul „Asociației culturale a femeilor evreice”, condus de Clara Axler, a luat inițiativa înființării unei grădinițe evreiești. Din comitet făceau parte Rebeca Pomârleanu, Sonia Wald, Fany Herșcovici. Directoarea grădiniței a fost Fany Cărbunaru Rantzen. Fondurile necesare funcționării grădiniței proveneau din colecte sau din organizarea unor ceaiuri
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]