685 matches
-
2 + 1/2; -1/2 - 1/2) și multiplicitățile corespunzătoare sunt 1 și 3. Starea energetică de multiplicitate 1 este denumită stare de singlet, iar cea de multiplicitate 3 triplet. Starea electronică fundamentală este un singlet (singletul fundamental). Procesul de excitare conduce la tranziția unui electron de pe orbitalul ocupat cel mai ridicat pe orbitalul neocupat cel mai scăzut. Starea de triplet cea mai coborâtă are o energie mai mică decât starea de singlet excitată. Conform mecanicii cuantice, tranzițiile între stările de
ANALIZA MEDICAMENTELOR. VOLUMUL 2 by MIHAI IOAN LAZ?R, DOINA LAZ?R, ANDREIA CORCIOV? () [Corola-publishinghouse/Science/83481_a_84806]
-
are o energie mai mică decât starea de singlet excitată. Conform mecanicii cuantice, tranzițiile între stările de multiplicitate diferite au o probabilitate foarte scăzută, ele fiind denumite tranziții interzise. Absorbția radiațiilor UV și VIS nu poate conduce până la starea de excitare minimă a unui triplet interzis, dar poate conduce la următoarea stare excitată superioară, singletul, aceasta fiind o tranziție permisă. O moleculă aflată în stare de singlet excitată prin absorbție de energie poate pierde această energie prin coliziune cu moleculele înconjurătoare
ANALIZA MEDICAMENTELOR. VOLUMUL 2 by MIHAI IOAN LAZ?R, DOINA LAZ?R, ANDREIA CORCIOV? () [Corola-publishinghouse/Science/83481_a_84806]
-
Rayleigh) la frecvența υ identică cu frecvența luminii incidente. Dacă molecula ridicată pe nivelul energetic E nu coboară decât pe nivelul ν=1, atunci are loc emisia unei cuante de energie mai mică. Restul energiei cuantei incidente este folosită pentru excitarea vibrațională a moleculei. Diferența de energie dintre radiația incidentă și radiația împrăștiată (difuzată) se reprezintă prin diferența inverselor lungimilor. Se numește frecvența Raman (νR) diferența dintre frecvența cuantei înainte și după ciocnirea cu molecula pe care o excită: νR = ν-ν
ANALIZA MEDICAMENTELOR. VOLUMUL 2 by MIHAI IOAN LAZ?R, DOINA LAZ?R, ANDREIA CORCIOV? () [Corola-publishinghouse/Science/83481_a_84806]
-
larg) și un ram fascicular drept (îngust). Fascicolul accesor a lui Kent conține fibre musculare atipice care fac by-pass nodulului atrioventricular, scheletului fibros, mușchilor atriali și ventriculari corespunzători. Fibrele musculare cardiace pot constitui o cale de conducere alternativă care determină excitare ventriculară precoce numită sindrom Wolff Parkinson White. Partea membranară a septului interventricular este formată dintr o porțiune interventriculară, situată în apropierea cuspei septale a velvulei tricispide, și o parte atrioventriculară, dispusă superior de inserția cuspei septale, care participă la formarea
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
consum de cafea, alcool, tutun, mese abundente. Cauzele cardiace cele mai frecvente care produc palpitații sunt aritmiile paroxistice de tipul extrasistoliilor, tahicardiilor ventriculare, fibrilației atriale, flutterului atrial. Palpitațiile pot dispare odată cu ingestia unui pahar cu apă rece, bolus alimentar voluminos, excitarea peretelui posterior al faringelui, compresiune pe globii oculari sau masajul sinusului carotidian. Cauzele extracardiace care produc palpitații sunt nevrozele, hipertiroidismul, anemiile, stările febrile, etc. * Lipotimia și sincopa Lipotimia sau leșinul (gr. leipein = a lipsi; thymos = suflet) definește o tulburare acută
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
punct de plecare gastric sau abdominal sunt atașate nervilor vagi și simpatici. Centrii reflexului de vomă (fig. 2) sunt situați în regiunea dorsolaterală a formațiunii reticulate din bulb. In apropierea centrului vomei s-a descris o zonă chemoreceptoare a cărei excitare declanșează voma. Această zonă chemoreceptoare este o bandă de țesut nervos în formă de V situată pe pereții laterali ai ventriculului IV. Substanțele emetizante acționează fie prin iritarea mucoasei gastrice, fie prin influențarea zonei chemoreceptoare. De la centri, impulsurile sunt conduse
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
presiune intraluminală superioară celei din colonul sigmoid. In plus, joncțiunea dintre colonul sigmoid și rect prezintă o angulație care se opune trecerii cu ușurință a materiilor fecale în rect. Creșterea presiunii intraluminale în rect cauzată de pătrunderea materiilor fecale determină excitarea mecanoreceptorilor. Impulsurile aferente sunt răspândite prin plexurile intramurale și transmise spre măduva spinării sacrată pe calea nervilor parasimpatici. Semnalele ascendente medulare care ajung la nivel cortical dau naștere senzației de necesitate de defecație. Fibrele parasimpaticului sacrat conduc și comenzile efectoare
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
importante de insulină. Centrii nervoși situați deasupra hipotalamusului (nucleii amigdalieni și ariile corticale ale sistemului limbic) au rol important în declanșarea senzației de foame și de sațietate. Leziunile nucleilor amigdalieni produc hiperfagie moderată cu pierderea capacității de selectare a alimentelor. Excitarea receptorilor alfa-2 adrenergici din hipotalamusul medial determină ingerarea de alimente, iar a receptorilor beta-adrenergici, dopaminergici, colinergici, serotoninergici din hipotalamusul lateral determină anorexie (fig. 27). Factorii care reglează ingestia de alimente Nutriția la om este în așa fel reglată încât greutatea
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
viteză maximă în trahee și bronhii și antrenează particulele străine din căile respiratorii alături de cantități importante de mucus. Acest reflex poate fi declanșat și voluntar prin influnțe provenite de la nivelul scoarței cerebrale. Strănutul este un reflex de apărare declanșat de excitarea receptorilor oro-faringieni. Constă dintr-o inspirație obișnuită urmată de o fază de blocare a aerului de către vălul palatin și o expirație explozivă prin cavitatea bucală și fosele nazale. Se îndepărtează factorii iritativi și pe o distanță de aproximativ 5 m
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
o distanță de aproximativ 5 m se pot împrăștia mici picături de lichid. Sughițul este un reflex de apărare care constă dintr-un inspir scurt și brusc, când glota se închide rapid, ceea ce generează un zgomot caracteristic. Este declanșat de excitarea receptorilor diafragmatici și a unor recptori centrali ceea ce are ca răspuns contracția spastică a diafragmului. Fonația Fonația este o consecință a vibrației corzilor vocale atunci când aerul expirat trece sub presiune prin glota închisă. Acest proces complex care stă la baza
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]