982 matches
-
o fi depășit, " Decât, prietenii noștri, bunii noștri prieteni care ne urmăresc cu atâta atenție indignată încă de pe când - cu un an în urmă - ne căutam tovarăși de generație în paginile prea roze și prea efemere dar nu îndeajuns de exclusiviste ale unui "Albatros" juvenil, nu trebuie să aibă nicio îndoială asupra coincidenței efective a acestui apelativ pentru ei injurios (...). Nu! Suntem într-adevăr "negativiști"! Stăm și rămânem cu această inconfortabilă postură în urma unei concluzii de rațiune și temperament, în urma unei
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
cel dintîi sentiment, pe care trebuie să-l căutăm în opera unui poet liric, este iubirea”1). O „problemă mare și eternă”, „causa causarum”, cum au considerat-o numeroși alții. Adevărata menire a poeților - susținea, într-un fel ritos și exclusivist, cineva, la începutul secolului XX - e s-o cînte. Pentru ei aceasta ar fi cea mai pasionantă și mai productivă dintre teme: „Poeți, lumina vieții voastre/ E visul magic de iubire;/ în dorul ei cîntați voi jalnic,/ Ca ea nu
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
chirurgia coronariană, unde fiecare detaliu ignorat se răzbună mai devreme sau mai târziu, cu un răsunet clinic care va da suficiente teme de meditație oricărui chirurg onest și cu adevărat responsabil. Nu se poate obține performanță atât timp cât lucrurile sunt privite exclusivist și scoase din context. Chirurgia arterelor coronare înseamnă cu mult mai mult decât a realiza o anastomoză perfectă. De altfel, acest amănunt nici nu mai trebuie adus în discuție. Nu de puține ori am văzut situații în care operatorul aducea
Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică () [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
-
Hugo Chávez, Rafael Correa și Jorge Serrano - a fost un om din afara sistemului. În al doilea rând, populiștii de succes câștigă un mandat pentru a ruina establishmentul politic. Mesajul central al campaniilor populiste este acela că elita politică tradițională este exclusivistă, coruptă și nereprezentativă și că instituțiile regimului existent nu sunt, prin urmare, chiar democratice. Fujimori, Chávez și Correa au susținut cu toții că țările lor nu erau democrații, ci "partidarhii" (un sistem de "conducere prin partide", iar nu prin intermediul "poporului"), și
Populismul în Europa și în cele două Americi: amenințare sau remediu pentru democrație? () [Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
crescut de-a lungul timpului (Murakami, 2007: 251), iar dacă primul partid al lui Fujimori, Schimbarea '90, a recrutat numeroși politicieni din interiorul grupurilor marginale, cel de-al doilea partid al său, Noua Majoritate (creat în 1992), era "un club exclusivist" alcătuit în principal din tehnocrați proveniți din rândurile elitei din Lima (Conaghan, 2005: 52-3; Degregori și Meléndez, 2007: 49-61). În același timp, alianța lui Fujimori cu evanghelicii și cu asociațiile care activau în economia subterană s-a destrămat. Încă din
Populismul în Europa și în cele două Americi: amenințare sau remediu pentru democrație? () [Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
fi considerate ca exemple de populism sau nu; b) studiem în ce măsură, și în ce privințe, diferă între ele anumite cazuri de populism. Mai precis, definiția minimală propusă pentru populism poate fi folosită pentru a identifica două tipuri de populism: populismul exclusivist din Europa și populismul incluziv din America Latină (Mudde și Rovira Kaltwasser, 2011). În mod similar, considerăm că definiția minimală a lui Dahl (1971) a democrației este o bornă crucială care poate trasa o linie de demarcație între regimurile autoritare și
Populismul în Europa și în cele două Americi: amenințare sau remediu pentru democrație? () [Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
referim la comparațiile interregionale contemporane, cercetările viitoare s-ar putea opri asupra diferitelor tipuri sau sub-categorii de populism sau ar putea să le compare efectiv. Avem în vedere în special populismul cu caracter mai incluziv din America Latină și populismul mai exclusivist din Europa (Mudde și Rovira Kaltwasser, 2011). Mai mult, cu toate că putem considera că mișcarea Tea Party din Statele Unite a fost una de factură populistă, nici un studiu academic de până acum nu a încercat să o compare cu alte mișcări populiste
Populismul în Europa și în cele două Americi: amenințare sau remediu pentru democrație? () [Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
ficțional așa cum îl vom întâlni la Anton Cehov. Cehov scrie următorul pasaj în 1886: Și câinele Wriggles, care avea o blană neagră și un corp lunguieț ca al unei nevăstuici, îl urma cu capul aplecat... Acest Wriggles era extraordinar de exclusivist și demonstrativ. Faptul că privea cu ochi la fel de prietenoși la stăpânul său și la străini nu se bucura de prea bună reputație. Deferența și blândețea lui aveau o ipocrizie iezuită. Nimeni altul nu știa mai bine decât el cum să
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
și oratoria neoclasicistă cu forme universale, deși o asemenea literatură se manifesta împotriva retoricii neoclasiciste. Jurnalismul nu s-a ridicat niciodată împotriva universalității transcedentale. În 1915, când a fost publicată cartea lui Pattee, A History of American Literature, politici literare exclusiviste puteau fi descoperite în discuțiile sale despre naturalism și despre eseu. Aceste discuții sunt importante deoarece au apărut ca principala consecință a primei perioade a jurnalismului literar narativ modern din America. Acestea pun în evidență o perspectivă critică a ceea ce
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
în timp ce știința, sau cel puțin știința laplaciană, susține că noțiunea de "ambiguitate" este descifrabilă și poate fi determinată în cadrul acestui sfârșit critic. Literatura și critica acesteia reprezintă o negociere continuă cu înțeles aproximativ. Mai mult decât atât, astfel de politici exclusiviste se regăsesc și în istoriografia jurnalismului convențional. Când istoricul Paul Many a sugerat măsurarea istoriei jurnalismului literar narativ în funcție de istoriografia jurnalismului convențional, el a încercat să dea acesteia o formă asemănătoare cu cea istorică (561). Așadar, Many ignoră întru totul
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
social, de vârstă, de apartenență religioasă sau politică. Totul este legat de persoană. La fel, tot ceea ce întreprinde Biserica din punct de vedere al activității sociale are ca bază de referință valoarea persoanei, deoarece prin persoană se depășește o înțelegere exclusivistă și ideologică a relației dintre Biserică și societate. Nici sistemul ideologic centrat pe individualism, așa cum se întâmplă în capitalism, nici cel bazat pe colectivismul care era mai degrabă specificul comunismului nu pot pune în umbră valorile pe care persoana le
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
că în cadrul tuturor centrele publice de plasament care funcționează în cadrul DGASPC CS există cel puțin un loc amenajat pentru rugăciune. Așadar, vom prezenta aceste două capele, pentru că ele sunt mai reprezentative, neînțelegându-se prin aceasta căderea noastră într-o atitudine exclusivistă față de celelalte centre de plasament ale DGASPC CS. Cele două instituții de ocrotirea copilului care dețin cele două capele pe care le vom expune în acest studiu de caz sunt: Centrul de Plasament "Speranța" Reșița și Complexul de Servicii Sociale
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
din țară și străinătate comunică cu publicul ieșean într-o manifestare care, în țările occidentale, ar putea părea bizară prin gratuitatea ei. Acolo poezia e doar o manifestare de nișă, în cluburi obscure, în baruri sau în câte o "lojă" exclusivistă, finanțată de departamentul de creative writing a vreunei universități. (Îmi amintesc o seară de poezie newyorkeză, de prin 2004, organizată într-un pub, unde se plătea bilet de intrare pentru a-i auzi pe autori recitându-și poemele live și
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
care i-au fost propuse în Europa Occidentală, ducând, după puteri, o luptă culturală care i-a fost mai apoi răstălmăcită și a devenit azi un straniu cap de acuzare. Acuza că grupul de la Păltiniș ar fi fost o sectă exclusivistă, care propăvăduia "fuga de realitate", făcând astfel jocul dictaturii, este profund discutabilă. În primul rând pentru că Păltinișul nu era decât vârful mediatizat al unui aisberg ce funcționa de decenii și în al doilea rând pentru că Păltinișul nu a fost singular
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
publică, înțeleasă ca situație ideală a exercitării discursului civic, s-ar fi constituit prin separarea sa față de sferele statului și vieții private, această arenă autonomă și extrapolitică de argumentare critică și-ar fi definit accesibilitatea universală în opoziție cu interesele exclusiviste ale puterii și mecanismelor ideologice regăsite în aparatul de stat și în întreprinderile private. În acord cu sesizarea lui Habermas, Glahn constată că deteriorarea sferei publice s-ar fi produs odată cu apariția culturii de masă și cu creșterea interferenței statului
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
-i studiem pe Eliade XE "Eliade, Mircea" și pe alți autori neevrei. Din punctul lor de vedere, era ceva curios. S.A.: Dar poate asta este reacția normală a specialiștilor: își apără teritoriul. Până la un punct, dacă nu este radicală, total exclusivistă, reacția de acest tip poate fi înțeleasă. Nu trebuie admisă, desigur. M.I.: Dar specialiștii erau și foarte sioniști, iar pentru ei citarea autorilor străini era un fel de invazie străină. Nu e numai o problemă metodologică specială, ci și un
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2006_a_3331]
-
substanțial speranța de viață, sunt aproape eradicate molime ce decimau Europa medievală. Desigur, nu trebuie uitată medicina alternativă, trebuie reevaluate „progresele” ce se dovedesc nocive, dar la modul rațional, pe baza unei informări solide a publicului și nu prin sentințe exclusiviste, fie din interes concurențial, fie datorită unor nostalgii romantice pentru „lumea sănătoasă” din vremea bunicilor și străbunicilor. Bunica mea după tata, cardiacă, a murit la 29 de ani, deși a mâncat până și inimă de porumbel (în scop curativ!). Și
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
substanțial speranța de viață, sunt aproape eradicate molime ce decimau Europa medievală. Desigur, nu trebuie uitată medicina alternativă, trebuie reevaluate „progresele” ce se dovedesc nocive, dar la modul rațional, pe baza unei informări solide a publicului și nu prin sentințe exclusiviste, fie din interes concurențial, fie datorită unor nostalgii romantice pentru „lumea sănătoasă” din vremea bunicilor și străbunicilor. Bunica mea după tata, cardiacă, a murit la 29 de ani, deși a mâncat până și inimă de porumbel (în scop curativ!). Și
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
alternative, de la întâlnirile europenilor cu amerindienii, până în perioada post Război Rece.365 În cartea despre Bosnia 366 Campbell aduce argumente în sensul ideii că NATO și ONU au sprijinit crearea de enclave culturale prin faptul că au promovat o interpretare exclusivistă a etnicității și a religiei, rezultând politica infamă a epurării etnice. Problematizarea prevalentă a implicat etnicizarea domeniului politic, fapt ce are legătură cu puterea.367 Ca rezultat, a devenit dificil pentru bosniaci să-și mențină tradițiile multiculturale.368 În anumite
Constructivism și securitate umană by IOANA LEUCEA () [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
stilistică, deci nu trebuie comparate semantic sau puse în raport de filiație. În consecință, această direcție de cercetare nu poate duce la relevarea adevăratului mecanism al condensării și credem că trebuie abandonată sau reformulată, tot așa cum trebuie retușată și ideea exclusivistă că unitățile lexicale condensate își modifică sensul neapărat ca urmare a întrebuințării lor frecvente, idee susținută de unii lingviști: Dacă elipsa este foarte des repetată, cuvintele menținute își pot schimba înțelesul, preluându-l pe al celor absente: roșii, vinete înseamnă
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
este semnificativ în imperiul raționalității, însă, pornind de la o legitimă reconsiderare a rolului jucat de instanța cenzorială a spiritului, s-a redat conștiinței de sine demnitatea cuvenită, măcar într-o înțeleaptă evitare a balanței comparative care urmărea cu obstinație părtinirea exclusivistă a unuia dintre cele trei tipuri. O superioară privire armonică asupra îmbinării lor a lăsat în sfârșit loc pentru recunoașterea împărtășită a importanței originale pe care reflexivitatea o aruncă în joc și a retrezit, în paralel, interesul pentru una din
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
esențiale de la multe alte demersuri de coroborare și alcătuiește o structură cumulativă determinantă. Iar drumul către acest cifru definește paradigme paideice și ajunge să fie scop principal al unui anumit sens de orientare evolutivă (ce dirijează formarea către o țintă exclusivistă și privilegiată a revelării autentice de sine, a descoperirii eului veritabil). Aceste paradigme își găsesc corespondenți în trecutul îndepărtat al multor ritualuri religioase de consacrare care însoțesc pasul în maturitate și păstrează până în prezent caracterul de încununare al tuturor eforturilor
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
individualității unui ideal neutru al adevărului), aceasta din urmă intră în jocul formulelor alternative care despart curente și școli de gândire și întrepătrund mesajul egalitar al concluziilor menite unei circulații universale a valorilor cu trăsături-unicat hărăzite să atragă în chip exclusivist adepți sau alte construcții teoretice. Fiecare teorie care a străbătut veacurile s-a născut inițial dintr-o confruntare interioară acaparatoare, din arderea internă a unei idei care ieșea în afara statu-quo-ului unei armonii curente, care contrazicea bunul simț al unei stabilități
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
virtuțile aplicative ale generalizării conceptuale pentru a apropria tehnici și pentru a deschide câmp de exercitare talentului încă neorientat. Aspirantul înzestrat nu este, astfel, niciodată singur la primele sale încercări pe tărâmul artei, iar desăvârșirea nu este niciodată o țintă "exclusivistă" (așezată în raza de posesiune a unei singure personalități). De aceea în perfecțiunea atinsă de un singur creator intră cel mai adesea și contribuția curentului în care s-a înscris, a generației și apoi a epocii sale. Chiar fără înrâurirea
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
structura intelectivă exersată și fixată în "engrame" cognitive. De aceea împrumutul spiritual pe care îl garantează circuitul închis al interiorității este unul dintre temeiurile stabilității personalității și ale forței ei de pătrundere în unghere nebănuite ale datului vital. O definiție exclusivistă a omului-social care uită de reperul permanent al subiectivității riscă să destrame cea mai solidă contribuție la complexul conceptual-spiritual omenesc. Înainte de a face pasul către alterul asemănător, omul își fixează datele de pornire într-o aspră și ascuțită confruntare cu
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]