10,806 matches
-
jocurile lui Vineri, candide și splendide. Jocuri de-a identitatea, în care cei doi își construiesc un fel de dublu, cîte-o păpușă din paie care poartă numele lor, sau alteori își inversează rolurile. Insula nu mai e spațiul dezolant al exilului, ci loc privilegiat al retragerii și ascunderii. Singurul element nou care apare în Viața sălbatică, fiind absolut remarcabil, este o secvență în care Robinson și Vineri sînt asaltați de papagali vorbitori, care, imitîndu-i, îi asurzesc în vacarmul ecoului propriilor lor
O altă robinsonadă by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17771_a_19096]
-
Mircea Anghelescu În timp ce noi abia ne apucăm să studiem literatura exilului, fiecare cum poate, în biblioteci unde lipsesc colecțiile complete ale revistelor "de dincolo" și chiar cărți importante, ea - literatura exilului vreau să spun - a și trecut într-o altă fază, a devenit literatura post-exilului: o literatura scrisă în exil sau
Căutarea ca initiere by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/17797_a_19122]
-
Mircea Anghelescu În timp ce noi abia ne apucăm să studiem literatura exilului, fiecare cum poate, în biblioteci unde lipsesc colecțiile complete ale revistelor "de dincolo" și chiar cărți importante, ea - literatura exilului vreau să spun - a și trecut într-o altă fază, a devenit literatura post-exilului: o literatura scrisă în exil sau mai bine zis în diaspora, undeva, într-un loc privilegiat unde iluziile și speranțele rezista mai greu, unde dezamăgirile și
Căutarea ca initiere by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/17797_a_19122]
-
literatura exilului, fiecare cum poate, în biblioteci unde lipsesc colecțiile complete ale revistelor "de dincolo" și chiar cărți importante, ea - literatura exilului vreau să spun - a și trecut într-o altă fază, a devenit literatura post-exilului: o literatura scrisă în exil sau mai bine zis în diaspora, undeva, într-un loc privilegiat unde iluziile și speranțele rezista mai greu, unde dezamăgirile și înfrîngerile sînt mai brutale și deci de unde se vede mai bine și mai departe, o literatura care își asumă
Căutarea ca initiere by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/17797_a_19122]
-
lucruri pentru că românul lui Constantin Eretescu, foarte recent apărut (În căutarea Alexandrei, Ed. Cartea Românească, 431 p.) este în chip evident o carte a post-exilului, chiar dacă ar lipsi datarea ei de pe pagina finală, o carte scrisă de un scriitor din exil după ce noțiunea de "exil" și-a pierdut sensul istoric dar nu și sensul moral. În căutarea Alexandrei este o carte tulburătoare, cartea unei sfîșieri și unei obsesii pe care eroul le trăiește sub apăsarea unor forțe obscure - ca în mai
Căutarea ca initiere by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/17797_a_19122]
-
Constantin Eretescu, foarte recent apărut (În căutarea Alexandrei, Ed. Cartea Românească, 431 p.) este în chip evident o carte a post-exilului, chiar dacă ar lipsi datarea ei de pe pagina finală, o carte scrisă de un scriitor din exil după ce noțiunea de "exil" și-a pierdut sensul istoric dar nu și sensul moral. În căutarea Alexandrei este o carte tulburătoare, cartea unei sfîșieri și unei obsesii pe care eroul le trăiește sub apăsarea unor forțe obscure - ca în mai vechiul său roman Noaptea
Căutarea ca initiere by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/17797_a_19122]
-
pune pe autorul recenziei la colț, în genunchi, pe coji de nucă, dar intentează României literare un proces de intenție de toată urîțenia. D-lui Schenk i se pare că titlul recenziei (care e un simplu joc de cuvinte: Literatura exilului și exilul literaturii) "duce spre o angajare xenofoba cu iz de propagandă antidiasporică". Ca să vezi! Pentru orice cititor de bună credință este evident că titlul nu se referă la toată literatura exilului, ci doar la cartea d-lui Catanoy. Nu
O scrisoare by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17793_a_19118]
-
autorul recenziei la colț, în genunchi, pe coji de nucă, dar intentează României literare un proces de intenție de toată urîțenia. D-lui Schenk i se pare că titlul recenziei (care e un simplu joc de cuvinte: Literatura exilului și exilul literaturii) "duce spre o angajare xenofoba cu iz de propagandă antidiasporică". Ca să vezi! Pentru orice cititor de bună credință este evident că titlul nu se referă la toată literatura exilului, ci doar la cartea d-lui Catanoy. Nu și pentru
O scrisoare by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17793_a_19118]
-
care e un simplu joc de cuvinte: Literatura exilului și exilul literaturii) "duce spre o angajare xenofoba cu iz de propagandă antidiasporică". Ca să vezi! Pentru orice cititor de bună credință este evident că titlul nu se referă la toată literatura exilului, ci doar la cartea d-lui Catanoy. Nu și pentru dl Schenk, care merge mai departe și se întreabă: "De ce la România literară (sau cel puțin la colaboratorii ei) se practică această înverșunată denigrare a tuturor valorilor literare (și nu
O scrisoare by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17793_a_19118]
-
numai că au turnat cinci filme împreună, dar s-au și iubit și au avut trei copii (printre care eu). Au provocat unul dintre cele mai mari scandaluri ale secolului, care i-a marcat pe viață. Au fost condamnați la exil de către Hollywood, desigur neoficial; dar pînă și Senatul american s-a amestecat în poveste, declarînd: "Din cenușă lui Ingrid Bergman, se va naște un nou Hollywood". Iată de ce au ales să trăiască în Europa, unde am crescut eu. Aveam 25
Socanta Isabella Rossellini by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/17788_a_19113]
-
urmărit scrisul presupun că au avut bunăvoință a constata că m-am ocupat îndeobște de acea parte a vieții literare pe care o cunosc nemijlocit, evitînd - eu, care n-am călătorit niciodată în Occident - incursiunile în zona conflictelor ce brăzdează exilul, ferindu-mă - chiar dacă n-am putut a nu-mi contura unele impresii proprii - să torn gaz peste foc. Dar a venit și răsturnarea din decembrie 1989. Lucrurile păreau a intra în albia lor firească, cu toate ca într-un chip straniu, de
Despărtirea de Breban by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17779_a_19104]
-
tot acest episod e, apoi, tratat de sine stătător, ca și cel despre pățaniile tragice ale Elenei, în buna proza istorică Desțărarea lui Petru Vodă Rareș). După cîteva întîmplări cu copilul Mihu, finalmente trimis la Mănăstirea Neamț, se reîntoarce, din exil, postelnicul Șarpe. Nuvelă, de 80 de pagini, deci întinsă, e o foarte bună proza istorică, vestind scrierile lui Sadoveanu. Să sperăm că, integrată în ediția de Opere, se va bucura, de acum încolo, de toată considerația literară meritata. Sînt, apoi
Opera literară a lui Hasdeu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17799_a_19124]
-
tot lor li se datoreaza actul independenței țării din 1877, cînd Kogălniceanu, ministru de Externe în guvernul liberal condus de Ion C. Brătianu, a declarat în Camera Deputaților: "Suntem independenți. Suntem o națiune independentă." Ce-i drept, după reîntoarcerea din exil (și chiar în timpul acestuia) mai activi se vor dovedi a fi pașoptiștii munteni. Cei mai activi dintre ei fiind gruparea constituită în jurul lui I.C. Brătianu și C.A.Rosetti. S-au remarcat în luptele pornite împotriva domnitorului Al. I. Cuza
Genealogia elitei liberale pînă la 1900 by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17831_a_19156]
-
faci parte. Dar una e să condamni ce fac sau susțin unii dintre concetățenii tăi, fie ei și o majoritate, și mult altă să declari că îți e rușine că ești român. Imediat după procesul Ceausestilor, compatrioți ai noștri din exil, care au văzut faimoasa casetă în întregime, cu tot cu scenă legării mîinilor celor doi, și-au declarat rușinea că sînt români, din cauza "tratamentului barbar" și a simulacrului de proces care a precedat execuția. Firește că e amărîtor să vezi că un
Rusinea de ai tăi by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/17855_a_19180]
-
nu mai sînt în viață. Ca și tatăl meu, si eu fac distincție între "om politic" și pejorativul "politician". Libertate, Demnitate, Curaj, Frica... - Domnule Ion Ioanid, ați cunoscut toate ipostazele: ați fost liber, arestat, evadat, astăzi vă aflați încă în exil. În închisoare v-ați simțit liber? - În închisoare, libertatea era mai mare decît afară. Gîndeam fiecare cum voia și discutăm, cum cred că afară, în ultima parte a detenției noastre, nu se mai putea vorbi. Tocmai datorită solidarității și încrederii
Ion IOANID: "în închisoare libertatea era mai mare decât afară" by Sanda Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/17833_a_19158]
-
să ni se dea arme și să apărăm țară de ruși. Eu am spus că dacă vin rușii, o să găsim noi arme, dar nu văd de ce să mă îmbrac în uniformă lor și să-mi pun stea în frunte. "în exil m-am simțit singur..." - Cînd v-ați hotărît să rămîneți definitiv în Germania? - Păi, de-asta am și plecat din țară. Ca să rămîn. Mai întîi am ajuns la Zürich. După o săptămînă de stat în Elveția, am ajuns in Germania
Ion IOANID: "în închisoare libertatea era mai mare decât afară" by Sanda Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/17833_a_19158]
-
posesorul unui lucru extraordinar pentru autoritățile germane, luat fără să știu, cu mine, într-un compartiment al portofelului: copia foii de eliberare din închisoare. Era un document rar și prețios în ^69. Evident, n-a fost nici o problemă pentru obținerea exilului, dar a durat ceva mai mult decît de obicei, din pricina cehilor. Era după Primăvară de la Praga și după invadarea Cehoslovaciei. Diferența dintre regimul de la București și cel de la Praga, ocupată de ruși, era enormă. Cehii veneau cu mașina la Zirendorf
Ion IOANID: "în închisoare libertatea era mai mare decât afară" by Sanda Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/17833_a_19158]
-
chemat să vă aduc la cunoștință cele citite. Va rog sa semnați că ați luat la cunoștință". - V-ați adaptat ușor la stilul de viata german? Cum v-ați obișnuit să trăiți departe de-acasă? - În prima mea fază de exil a trebuit sa supraviețuiesc. Am lucrat la o fabrică de boilere, la o bandă rulantă, alături de turci, sîrbi, în perioada de boom a Germaniei, cînd era mare nevoie de mînă de lucru. Pot să vă spun că personal, cei pe
Ion IOANID: "în închisoare libertatea era mai mare decât afară" by Sanda Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/17833_a_19158]
-
Doar atunci cînd a izbucnit Revoluția, s-a produs o întoarcere de 180o. Simpatia lor a durat tot atîta cît a durat și optimismul în România. Acum cred că iar am intrat într-un con de umbră. - Ce a însemnat exilul în viață dumneavoastră? - Exilul a însemnat ce înseamna și acum și a însemnat dintotdeauna: o fază de tranziție pînă la momentul întoarcerii Acasă. Eu așa gîndesc și din acest motiv am destule probleme cu cei din jurul meu, care mă critică
Ion IOANID: "în închisoare libertatea era mai mare decât afară" by Sanda Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/17833_a_19158]
-
izbucnit Revoluția, s-a produs o întoarcere de 180o. Simpatia lor a durat tot atîta cît a durat și optimismul în România. Acum cred că iar am intrat într-un con de umbră. - Ce a însemnat exilul în viață dumneavoastră? - Exilul a însemnat ce înseamna și acum și a însemnat dintotdeauna: o fază de tranziție pînă la momentul întoarcerii Acasă. Eu așa gîndesc și din acest motiv am destule probleme cu cei din jurul meu, care mă critică mereu că fac lucrurile
Ion IOANID: "în închisoare libertatea era mai mare decât afară" by Sanda Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/17833_a_19158]
-
lună, mamă a obținut pașaportul iar eu sînt unicul român din München care și-a primit pe cineva de-acasă fără să renunțe la cetățenie. - Sînteți de atîta vreme la postul de radio Europa Liberă. Cum se vede de aici exilul românesc? - Viața exilului românesc începuse cu mult înainte de a ajunge eu aici. Oricum, noi, românii ne remarcam prin disensiuni. Împărțiți pe grupuri, cu adversități - majoritatea desuete ce vin din trecut, românii își aruncă unii altora vini de care nu sînt
Ion IOANID: "în închisoare libertatea era mai mare decât afară" by Sanda Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/17833_a_19158]
-
obținut pașaportul iar eu sînt unicul român din München care și-a primit pe cineva de-acasă fără să renunțe la cetățenie. - Sînteți de atîta vreme la postul de radio Europa Liberă. Cum se vede de aici exilul românesc? - Viața exilului românesc începuse cu mult înainte de a ajunge eu aici. Oricum, noi, românii ne remarcam prin disensiuni. Împărțiți pe grupuri, cu adversități - majoritatea desuete ce vin din trecut, românii își aruncă unii altora vini de care nu sînt vinovați, pe care
Ion IOANID: "în închisoare libertatea era mai mare decât afară" by Sanda Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/17833_a_19158]
-
cu adversități - majoritatea desuete ce vin din trecut, românii își aruncă unii altora vini de care nu sînt vinovați, pe care nu le-au trăit. Cu românii de-aici nu se poate înjgheba o societate românească. Mentalitatea de ghettou, de exil este mult mai deformanta decît cea de pușcările. - Cu ce sentimente ați venit în Germania și cum vă simțiți aici, la München? - Aveam obiceiul să spun, nu că am venit în Germania, ci că am plecat din România. Nu m-
Ion IOANID: "în închisoare libertatea era mai mare decât afară" by Sanda Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/17833_a_19158]
-
pot trăi decît românește - cu gînduri, cu lecturi, cu obiceiuri și mai ales cu sentimente românești. - Nu va însingurează felul dumneavoastră de a gîndi? - Nu am tendința de a ma însingura de dragul singurătății. Totuși, dacă stau și mă gîndesc, în exil m-am simțit cumplit de singur. Nu mai sînt în mediul meu. Pînă și în pușcărie era "mediul meu". Aici rămîn, totuși, un rătăcit printre străini. - Au funcționat și la München organizații, comitete ale diasporei românești? - Au existat tot felul
Ion IOANID: "în închisoare libertatea era mai mare decât afară" by Sanda Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/17833_a_19158]
-
pe sergenți, // când tu ai să dansezi fără vreo grijă/ curtata îndelung de-un licean/ de mine se va-ndrăgosti o schija/ și-am să te văd printr-un întors ochean". (Balada veselă pentru tristețea celui plecat la oaste) Sentimentul exilului Tendința poetului de a-si deplânge condiția se agravează odată cu trecerea timpului, ajungând să se manifeste că un reproș adresat întregii umanități. Această tendință îl apropie pe Mircea Dinescu de Adrian Păunescu și îl îndepărtează de Emil Brumaru, cu care
Poetul care acuză by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17888_a_19213]