1,387 matches
-
memoriile diaristei. Se recompune, astfel, un profil, o condiție generic-temporală în tematica exilului: menținerea legăturii cu trecutul și păstrarea vie a memoriei familiale, identitatea națională, alcătuirea grupurilor, neajunsurilor materiale, decăderea psihică, bilingvismul, dificultatea integrării, implicațiile stilistice, afinitățile și controversele dintre exilați. Referindu-se la maladiile spiritului contemporan identificate de Constantin Noica, maladii de ordin superior care reflectă carența sau refuzul generalului ori a individualului, lucrarea împarte exilul din punct de vedere patologic. Se adaugă, aici, tipologii care descriu integrarea în noua
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
ca lui Poulet dar mult mai tare și pe care pașii cuiva fugind spre ei pe stradă a scurtat-o"23. Unele atacuri ale Securității în afara țării dau roade, altele sunt oprite la timp: otrăvirea lui Goma și a altor exilați, mai multe bombe dezamorsate la Europa Liberă. În februarie 1981 trei exilați români, Paul Goma, Nicolae Penescu și Șerban Orăscu, primesc prin poștă pachete cu cărți ce conțin bombe. Paul Goma își dă seama și cheamă poliția, dar bomba îl
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
fugind spre ei pe stradă a scurtat-o"23. Unele atacuri ale Securității în afara țării dau roade, altele sunt oprite la timp: otrăvirea lui Goma și a altor exilați, mai multe bombe dezamorsate la Europa Liberă. În februarie 1981 trei exilați români, Paul Goma, Nicolae Penescu și Șerban Orăscu, primesc prin poștă pachete cu cărți ce conțin bombe. Paul Goma își dă seama și cheamă poliția, dar bomba îl rănește ușor pe specialistul în dezamorsări. Ceilalți doi au nevoie de îngrijiri
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
96, Nicoleta Sălcudeanu 97, Florin Manolescu 98, Ion Simuț 99. Exilul literar românesc, la care facem referire, începe în 1940 cu mari nume ale generației interbelice și se încheie la sfârșitul anului 1989 (parte din intelectualitate își revocă statutul de exilat abia în 1996, din considerente politice). Eva Behring organizează cronologic trei valuri ale exilului impus politic: 1940-1950, 1960-1970 și anii '80. Din primul val fac parte intelectualii surprinși de momentul 1945 în afara granițelor și cei care, întrezărind închiderea granițelor, reușesc
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
Datorită dorinței de a-și face publice creațiile și aparentei deschideri culturale și ideologice, scriitorii îngroașă rândurile membrilor de partid. Sau măresc numărul emigranților. Vizele turistice, bursele și premiile se transformă în azil politic. Comparativ cu primul val în care exilații sunt uniți de afinități, cel de-al doilea preferă singurătatea. Eva Behring constată că exilații din această generație împărțeau experiența din timpul dictaturii, "dar nu exista o legătură efectivă între generații, o ideologie comună, care să le dea identitate în
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
îngroașă rândurile membrilor de partid. Sau măresc numărul emigranților. Vizele turistice, bursele și premiile se transformă în azil politic. Comparativ cu primul val în care exilații sunt uniți de afinități, cel de-al doilea preferă singurătatea. Eva Behring constată că exilații din această generație împărțeau experiența din timpul dictaturii, "dar nu exista o legătură efectivă între generații, o ideologie comună, care să le dea identitate în grup. Ei nu doreau să se evidențieze nici printr-un comportament special, nici printr-o
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
curent din două perspective interdependente: politică și intelectuală"112. Exilul românesc este alcătuit în mare parte din elita care refuză politizarea culturală, deci intelectualul se opune unui anumit tip de politică. Din acest punct de vedere, există trei categorii de exilați: cei pentru care exilul reprezintă, în noul context, o miză politică, cei pentru care exilul înseamnă libertate de creație și cei care împletesc viziunile anterioare în "estetic". Deși apropriate ca semnificație, situația intelectualului din țară diferă programatic de situația intelectualului
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
de situația intelectualului din afara ei: scriitorul obligat să respecte normele comuniste, se dedublează, astfel încât să răspundă și partidului și operei valoroase; scriitorul forțat să supraviețuiască ca român în exil, se europenizează, fără a renunța la protestul anticomunism. Obligația majoră a exilaților, nu constă în reconstruirea identității naționale în țara gazdă, rezultând o pseudo-națiune, ci în păstrarea ei în limitele occidentale. Monica Lovinescu recomandă scriitorilor din exil să se abțină de la polemici inutile și să-și canalizeze energiile creatoare spre cultura românească
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
scăpat de temnița comunistă, care este astăzi țara, ar putea constitui un element important în lupta spirituală ce se dă între cele două lumi, între cele două moduri de-a fi: Al robiei și al libertății"114. Primul val de exilați impune, fără voie, un cod al normelor de conduită și al obligațiilor etice. Codul se răspândește prin activitatea publicistică, prin organizațiile și societățile culturale sau literare. El devine un criteriu valoric cert, fără idei preconcepute, nealterat de contextele politice, bazat
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
interesate de cultură. Relațiile cu refugiații politici deschid noi căi de comunicare. În felul acesta află de planul generalului Rădescu de a înființa Comitetul Național care să reprezinte mișcarea de rezistență din exil. Din pricina conflictelor, proiectul nu se finalizează. Numeroși exilați fac politică sau încearcă să facă politică, dar de cele mai multe ori, politicul duce la lupte pentru șefia organizației și, în consecință, la pierderea credibilității. Formele de organizare rămân fără fond, pentru că nu au un regulament de funcționare. Atributul acordat de
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
toamna lui 1947 în exil, militând de aici pentru cauza României. Până în 1961, face parte din mai multe organizații, printre care "Comitetul de Asistență a Refugiaților Români" și "Fundația Universitară Carol I". Se regăsește, de asemenea, în preocupările comune ale exilaților: a-și găsi un mijloc de trai și a lupta pentru țară. Parisul devenise în 1948, principalul centru politic al refugiaților români, dar pentru majoritatea, viața de aici nu-i ușoară. Neagu Djuvara reușește cumva să treacă printre francezi drept
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
că unii dintre prietenii invitați la masă își exprimau admirația față de condițiile materiale. În 1951, refugiații sunt obișnuiți cu mesele sărăcăcioase din camerele de hotel sau restaurantele ieftine. Cred că, pe atunci, numai Rodica și Eugen Ionescu dispuneau de ceea ce exilații numeau "o adevărată masă de sufragerie""119, scrie Eliade în Memoriile din care aflăm că se împrietenise de puțin timp cu Monica Lovinescu, "pasionată de literatură și teatru"120 și cu Virgil Ierunca, neobosit în organizarea evenimentelor culturale. Spre surprinderea
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
legumă""125. Cioran la fel, nouă ani mai târziu. Până și în moarte rămân uniți, deși au avut nenumărate dispute. Contradictoriu până la sfârșit, Cioran cere prin testament o înmormântare religioasă, căutând să nu semene literaturii sale. Moartea lor reînvie unitatea exilaților care se întâlnesc mai mult ca de obicei pentru a ține conferințe, mese rotunde, pentru a scrie despre și pentru ei. Dar, cum susține autoarea de fiecare dată când realizează depășirea timpului istoric comentat în memorii, ceea ce a fost este
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
Monica Lovinescu îi oferă materialul pentru piesa Omul cu valize, povestindu-i un coșmar recurent: fără să știe cum, ajunge într-o gară din România unde este imediat arestată. Spectacolele lui Ionescu au dublu rol: exprimă starea de fapt a exilaților și mijlocesc întâlnirile dintre aceștia. Eugen Ionescu evită, la început, să-și afișeze apartenența la cultura românească, pentru a nu primi eticheta de exilat. Mai târziu, va recunoaște influențele caragialiene și ale avangardei românești asupra teatrului său. În anii '50
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
România unde este imediat arestată. Spectacolele lui Ionescu au dublu rol: exprimă starea de fapt a exilaților și mijlocesc întâlnirile dintre aceștia. Eugen Ionescu evită, la început, să-și afișeze apartenența la cultura românească, pentru a nu primi eticheta de exilat. Mai târziu, va recunoaște influențele caragialiene și ale avangardei românești asupra teatrului său. În anii '50, traduce împreună cu Monica Lovinescu piesele de teatru ale lui Caragiale. Proiectul se finalizează abia în 1994, deoarece nu au avut suficientă încredere în reușita
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
131. Revolta împotriva sistemului administrativ este fundament pentru Eugen Ionescu. Cu câteva săptămâni înainte de a muri, lasă Academiei Franceze obligația de a nu permite politicului din România să transforme moartea sa în propagandă. Trinitatea Ionescu-Eliade-Cioran, exponențială pentru primul val de exilați, se dovedește problematică pentru celelalte două: noii aspiranți la refugiul politic doresc să-și câștige existența din scris, să devină celebrii, doresc să reușească financiar. Însă succesul literar nu se plătește pe cât de bine se crede. Cioran duce o viață
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
excelență ideologică, postul urmărește prin diverse mijloace înfăptuirea unor acțiuni salvatoare. Emisiunile semnate de Monica Lovinescu contribuie la dezbaterea fenomenelor din exil: identitatea națională și culturală, creațiile literare de-o parte și de alta a "Cortinei de Fier", condiția de exilat și efectele exilului, rezistența prin cultură, veleitarismul. Exilul nu reprezintă doar un etalon demn de urmat, disidenții nu-s întotdeauna un model de conduită. René Al. De Flers, funcționar al postului Radio Europa Liberă și reprezentant al românilor la acest
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
mai mare parte format din mediocrități cu orgolii fără limite și cu adversități care îl ruinau"136. Parisul a fost dintotdeauna un tărâm căutat de intelectualii români, dar pentru perioade de timp limitate. De aceea, nu e de mirare că exilații speră că se vor întoarce acasă. Aceeași speranță o are și Monica Lovinescu: În noi, speranța mereu deszisă și care se tăinuie din ce în ce mai adânc, ca să n-o putem stârpi. Orice s-ar întâmpla. Știu că n-o să mă mai întorc
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
aceștia fiind o categorie ușor influențabilă, din pricina condițiilor grele de trai pe care le întâmpină după plecarea din țară. Un refugiat din regimul ceaușist diferă prin mentalitate, prin atitudine sau patriotism de unul din timpul regelui Mihai. Primul val de exilați are preocupări de ordin spiritual, cultural, pe când celelalte sunt marcate de frica față de regim, de sărăcie, foame, de așteptarea zilnică la cozi interminabile, de dezideratul înavuțirii și de materialism. Grupurile din România reproșează vârfurilor emigrației reacționare că sunt părtași ai
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
fără lumină pe scara de serviciu, cu apă curentă numai pe culoar [...] cu un confort mai mult decât sumar. [...] Mi se pare că visez descoperind astfel o Franță mai retrogradă decât biata Românie din care sosisem"153. Vorbind despre posibilitatea exilaților de a lupta împotriva regimurilor comuniste din blocul sovietic, Mircea Eliade aduce în prim plan situația studenților refugiați în Parisul anilor '50: "intelectualul român trebuie hrănit. Sau mai exact: trebuie să i se dea posibilitatea de a se hrăni. Cum
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
teamă comună tuturor românilor din exil. Începând cu 1948, corespondența cu apropiații este treptat diminuată, deoarece cărțile îi sunt cenzurate, iar membrii familiei anchetați. Faptul că veștile de-acasă vin indirect provoacă o oarecare neîncredere asupra veridicității lor. Din cauza singurătății, exilații organizează manifestări culturale și politice, își petrec timpul împreună, se împrietenesc, se sprijină material, se aliază în numele liberului arbitru. În anii '50, exilul românesc este unit de perspectiva întoarcerii în țară, de identitatea originară. Treptat însă, fiecare caută să-și
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
Noul orizont de așteptare al noului destinatar făcea necesare strategii specifice, cu eficacitate estetică"156. Ideea unei cariere în exil dispare progresiv, odată cu greutățile întâmpinate. Un alt capitol ar merita să fie dedicat", completează Monica Lovinescu, "(ca pietrele de pe mormântul Exilatului Necunoscut) ratărilor și rataților exilului. Poetul transformat în reprezentant al unei firme oarecare, ață, foarfeci, revistuțe și alte enciclopedii, prozatorului devenit contabil, romancierului paznic de garaj, cu toții înghițiți în noile lor staze și metastaze. Câte unul mai ajungea până la o
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
cunoașterea, ne determină personalitatea, predetermină rațiunea. Limba este, de asemenea, un arhetip și determină forma gândirii. Modelul cultural francez de stânga este primitor, se potrivește profilului intelectual, iar lupta acerbă împotriva comunismului este motivată psihologic. În redefinirea ca ființă culturală, exilatul se orientează într-un stil propriu către cultura, limba, tradiția țării gazdă. Nivelul ridicat de cunoaștere a limbii este însă o condiție necesară. Problema majoră a scriitorilor din exil rămâne receptarea în limba maternă. Scriitorii trebuie să-și însușească limba
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
sunt trăite, cu puține excepții, ca dilemă"163, spune Eva Behring, analizând fazele de tranziție ale "asimilării, amestecării și suprapunerii" identității naționale. Pe lângă problemele specifice exilului (bilingvismul, integrarea, identitatea culturală, supraviețuirea materială), scriitorii din cel de-al treilea val de exilați se confruntă cu dificultăți stilistice, datorită formării în spiritul literaturii subversive. Problema principală a acelora care publicaseră deja în România și acesta este cazul majorității consta în trecerea de la o modalitate de scriere "camuflată" la o reprezentare acum posibil deschisă
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
și propriile persoane. Exilul reprezintă dezrădăcinare, înfrângere, suferință, negație, experiență interioară, spirituală. Fiecare scriitor din exil realizează despărțirea de formele românești. Ideea revenirii acasă le influențează și organizează viața. "Întoarcerea acasă" presupune respectarea tradiției și constituie un mod de gândire. Exilații simt că patria trebuie reconstruită, cel puțin la nivel cultural, în țara gazdă. Numai așa valorile românești pot supraviețui. Asta sau negarea apartenenței la sistemul cultural aflat pe pragul desființării. Viața în exil este dificilă și problematică din prima zi
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]