1,468 matches
-
Are liganzi CD80 și CD86 pe celulele prezentatoare de antigen CPA. IOAN PAUL108 CD29 Este lanțul beta 1 al integrinei expresat pe leucocite și plachete. În conjuncție cu lanțurile alfa (una din formele CD49Ă leagă aceste celule de proteinele matricei extracelulare. CD30 Antigen prezent pe celulele Ț și B activate . Marker pentru boala lui Hodgkin de la om. CD31 Glicoproteine transmembranare care mediază specific interacțiunile celulelor cu endoteliul vascular. Reglează fagocitoza celulelor moarte și muribunde. Abreviate sunt menționate când endoCAM, cănd TECAM
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
rozătoare. CD49 Lanțurile alfa ale unei familii de integrine care se asociază cu lanțurile beta (CD 29Ă. Sunt expresate sub diverse forme pe leucocite, plachete și celule epiteliale. Sunt numite și antigene foarte mari (VLAsă. Liganzii lor sunt proteinele matriceale extracelulare. CD50 (ICAM - 3Ă este unul dintre liganzii CD11a / CD18 din subfamilia imunoglobulinelor. Este bine exprimată pe limfocitele în repaus și joacă rol în aderenta celulară. CD51 este un lant alfa de integrină existența pe plachete și celulele endoteliale. Lanțul beta
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
că inhibitor al caii terminale a complementului prin legare de C8 și C9 blocând complexul de atac membranar. CDw60 Puțin cunoscut, expresat pe celulele Ț helper și Ț citotoxice. CD61 Este integrina Beta3 care asociată cu CD41 leagă proteinele matricei extracelulare. Este expresată de plachete și macrofage. CD62 O familie de hidrocarbonate de legare a glicoproteinelor expresată pe plachete, limfocite și celulele endoteliale. Leagă structurile hidrocarbonate (CD15Ă sialil Lewis pe neutrofile. Constituie familia selectinelor formată din CD62E, CD62L și CD62P. CD63
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
și neutre, proteine cationice, prostaglandine, factori chemotaxici, H2O2 etc., substanțe care vor determina degradarea fibrelor de colagen, a membranelor bazale și a fibrelor elastice, favorizând astfel difuzibilitatea factorilor nocivi. Concomitent cu: aceste modificări ale așa-numitei componente structuralizate a matricei extracelulare se produc modificări profunde și în componență nestructuralizată sau în substanță fundamentală propriu-zisă. Aceasta va suferi polimerizări și depolimerizări care vor avea ca efect ruperea legăturilor dintre celule și matricea extracelulara, creșterea permeabilității structurilor fibrilare, sporirea difuzibilității prin spațiile intercelulare
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
aceste modificări ale așa-numitei componente structuralizate a matricei extracelulare se produc modificări profunde și în componență nestructuralizată sau în substanță fundamentală propriu-zisă. Aceasta va suferi polimerizări și depolimerizări care vor avea ca efect ruperea legăturilor dintre celule și matricea extracelulara, creșterea permeabilității structurilor fibrilare, sporirea difuzibilității prin spațiile intercelulare, cuprinderea în procesul inflamator a unor arii tisulare din ce in ce mai întinse. Acțiunea agenților patogeni asupra capilarelor se va manifestă pe de o parte asupra porilor existenți la contactul dintre celulele endoteliale, iar
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
că majoritatea organelor și țesuturilor își mențin homeostazia prin activitatea celulelor stem, controlată și ea prin factorii nișei ecologice specifice / factori de creștere solubili, proteine membranare de contact (receptori și liganziă molecule de adeziune (integrineă care mențin contactul cu matricea extracelulara (Alison M.R. și colab., 2002Ă. Dacă în primele cercetări s-a emis ipoteza că fiecare celulă stem își are origine în cordonul ombilical, care este un depozitar de celule stem totipotente, cercetările mai noi au evidențiat plasticitatea deosebită a acestor
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
în MORFOPATOLOGIA PROCESELOR INFLAMATORII 155 contact cu agenții inflamatori se tumefiază și dă reflexe albăstrui sau cenușii, net vizibile în infecțiile cu protozoare. Epidermul fiind avascularizat are reacții predominant degenerative, prima reacție inflamatorie constând într-un edem spongios intra și extracelular „care destrăma stratul lui Malpighi”. În majoritatea cazurilor edemul este urmat de necroza celulelor cu persistentă unor globule bizare de acizi nucleici, intens hematoxilinice (Roberts R.J., 1978Ă. BIBLIOGRAFIE Abella N. și colab. - Revue Méd. Vét., 145, 3, 177-184, 1994; Ackley
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
ȘI DETERSIE Cuprinde: Introducere ................................................................................... 165 Endocitoza .................................................................................... 166 Atrocitoza ........................................................................... 166 Pinocitoza ........................................................................... 167 Transcitoza ......................................................................... 169 Rofeocitoza ........................................................................ 170 Fagocitoza .......................................................................... 170 Exocitoza ....................................................................................... 176 Bibliografie ................................................................................... 176 INTRODUCERE Procesele de resorbție și detersie (curățirea constituie un ansamblu de reacții celulare prin care se internalizează din matricea extracelulara unele substanțe, se procesează în celule specializate, se depozitează principii self reciclabili, se sechestrează unii metaboliți și se elimină unele substanțe improprii (non selfă. Procesul de internalizare în celule a diferitelor substanțe poartă denumirea globală de endocitoză, iar cel de
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
oxigen participa la uciderea microbilor și uneori la intoxicarea și moartea celulelor proprii, suiciderea, contribuind la creșterea materialelor improprii organismelor gazda. Procesate prin mecanismele endocitare (fagocitoza, pinocitoză, atrocitozăă materialele improprii sunt destinate sechestrării și mai ales expulzării lor în matricea extracelulara printr-un mecanism invers pinocitozei, denumit exocitoză. Prin exocitoză veziculele fagolizozomice își varsă conținutul în spațiul extracelular, de unde acesta este expulzat printr-o proeminenta a plasmalemei în mediul extracelular sau rămâne atașat plasmalemei la exteriorul acesteia sub formă de receptori
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
materialelor improprii organismelor gazda. Procesate prin mecanismele endocitare (fagocitoza, pinocitoză, atrocitozăă materialele improprii sunt destinate sechestrării și mai ales expulzării lor în matricea extracelulara printr-un mecanism invers pinocitozei, denumit exocitoză. Prin exocitoză veziculele fagolizozomice își varsă conținutul în spațiul extracelular, de unde acesta este expulzat printr-o proeminenta a plasmalemei în mediul extracelular sau rămâne atașat plasmalemei la exteriorul acesteia sub formă de receptori (Olinescu, 1995Ă. Intervenția tuturor acestor sisteme celulare în menținerea homeostaziei structurale și funcționale a sistemelor și aparatelor
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
improprii sunt destinate sechestrării și mai ales expulzării lor în matricea extracelulara printr-un mecanism invers pinocitozei, denumit exocitoză. Prin exocitoză veziculele fagolizozomice își varsă conținutul în spațiul extracelular, de unde acesta este expulzat printr-o proeminenta a plasmalemei în mediul extracelular sau rămâne atașat plasmalemei la exteriorul acesteia sub formă de receptori (Olinescu, 1995Ă. Intervenția tuturor acestor sisteme celulare în menținerea homeostaziei structurale și funcționale a sistemelor și aparatelor organismelor animale are un rol deosebit de important pentru vitalitatea, sănătatea și productivitatea
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
formarea unui biofilm pe suprafața metalică expusă unui mediu apos. Biofilmele sunt ansambluri complexe din punct de vedere fiziologic de specii microbiene distincte, care interacționează în vederea maximizării șanselor lor de supraviețuire în mediul respectiv. O matrice formată din substanțe polimerice extracelulare excretate de bacterii, ancorează biofilmele de substrat, menținând în zona respectivă substanțele nutritive, fiind în același timp un tampon la orice fluctuații ale pH-ului, la pătrunderea de metale toxice sau a biocidelor (substanțe care împiedică înmulțirea microorganismelor), etc. 3
Tehnici de analiză în ingineria materialelor by Ioan Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/91606_a_93482]
-
prin restrîngerea procesului de fosforilare. Acțiunea potasiului se corelează cu acțiunea sodiului și a clorului. Aceste trei elemente, privite în corelația lor, au un rol important îndeosebi la realizarea presiunii osmotice (izotonie) și a pH- ului în interiorul celulelor. Presiunea fluidului extracelular este asigurată mai ales de sodiu și clor, iar presiunea osmotică intracelulară este asigurată îndeosebi de potasiu și fosfor. De asemenea, echilibrul acido- bazic, respectiv rezerva alcalină a organismului omenesc (27 mechiv. și pH= 7,34 ÷ 7,40 ), este asigurat
Ob?inere. Carburant. B?uturi alcoolice by Eugen Horoba () [Corola-publishinghouse/Science/83660_a_84985]
-
de dietă naturistă recomandată în strategia terapeutică a bolii canceroase, în care aportul de substanțe hrănitoare se cere a fi cât mai redus posibil. Din păcate, spre deosebire de celulele normale, celulele transformate malign au o dependență redusă față de factori de creștere extracelulari și pot prolifera chiar și în absența acestora, ceea ce explică eșecul unor astfel de strategii. În plus, celulele transformate malign produc factori de creștere specifici lor care promovează propria proliferare (efect de avalanșă!). Fibroblastele și celulele epiteliale normale manifestă o
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
ciclului celular funcționează în două puncte majore, controlând progresia celulelor din G1 în S și tranziția din G2 în M. Componentele aparatului molecular care condiționează desfășurarea ciclului celular sunt reglate atât de factori de creștere mitogenici, cât și de factori extracelulari care inhibă proliferarea celulară. Anomaliile în reglarea ciclului celular conduc direct la proliferarea celulară anormală și la dezvoltarea tumorală, fapt care se sprijină pe constatarea că atât protooncogenele cât și genele supresoare ale creșterii tumorale funcționează ca reglatori ai progresiei
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
subunități reglatoare numite cicline. Ciclinele de tip D controlează progresia de-a lungul stadiului G1 și joacă un rol crucial în reglarea proliferării celulare, având rol în cuplarea activității proteinelor reglatoare ale ciclului celular cu aceea a factorilor de creștere extracelulari. Ciclina D poate acționa și ca proteină oncogenică. O acțiune crucială a complexelor ciclină D/Cdk este fosforilarea proteinei tumor-supresoare RB, care este astfel inactivată, permițându-se traversarea stadiului G1. Alte gene supresoare de tumori, precum p53 și mts1 sunt
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
ale tuturor activităților celulare, la toate organismele eucariote. Multe protooncogene codifică pentru proteine transductoare de semnale, având rol esențial în controlul proliferării celulare. Produșii lor participă la transmiterea stimulilor mitogeni, generați la nivelul membranei plasmatice, reprezentați de legarea unui semnal extracelular de creștere care apoi este transmis în nucleul celulelor țintă, conducând finalmente la declanșarea evenimentelor diviziunii celulare. Proliferarea celor mai multe celule normale este controlată de factori de creștere extracelulari, care se leagă la receptori membranari specifici. În familia protooncogenelor care acționează
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
stimulilor mitogeni, generați la nivelul membranei plasmatice, reprezentați de legarea unui semnal extracelular de creștere care apoi este transmis în nucleul celulelor țintă, conducând finalmente la declanșarea evenimentelor diviziunii celulare. Proliferarea celor mai multe celule normale este controlată de factori de creștere extracelulari, care se leagă la receptori membranari specifici. În familia protooncogenelor care acționează în procesul transducției semnalelor intracelulare sunt încadrate cele care codifică pentru protein-kinaze, proteine situate pe fața internă a membranei celulare. Dintre acestea fac parte c-src care a fost
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
protooncogene pot constitui verigi ale căilor de transducție a semnalelor, legând evenimentele de la suprafața celulei cu modificările expresiei genice din nucleu, conducând, în cele din urmă la proliferare celulară. Evenimentele inițiale ale transducției semnalului mitogenic sunt legate de interacția factorilor extracelulari de creștere, cu receptorii lor membranari. Prototipul de oncogene care codifică pentru factori de creștere extracelulari și receptori pentru factorii de creștere este reprezentat de sistemele PDGF și EGF. Factorul plachetar de creștere este codificat de protooncogena c-sis, localizată
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
modificările expresiei genice din nucleu, conducând, în cele din urmă la proliferare celulară. Evenimentele inițiale ale transducției semnalului mitogenic sunt legate de interacția factorilor extracelulari de creștere, cu receptorii lor membranari. Prototipul de oncogene care codifică pentru factori de creștere extracelulari și receptori pentru factorii de creștere este reprezentat de sistemele PDGF și EGF. Factorul plachetar de creștere este codificat de protooncogena c-sis, localizată în cromozomul uman 22. Preluată de un genom retroviral, protooncogena c-sis devine oncogena virală v-
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
enzimă, consecință a îndeplinirii unui aceluiași rol, la specii atât de îndepărtate filogenetic. Proteina RAS se găsește la toate organismele eucariote, de la protiste la om. În organismul uman, GTP-azele membranare se detectează în toate tipurile de celule. În absența semnalelor extracelulare pentru funcționarea protooncogenei ras, proteina RAS se află în stare inactivă, stare în care leagă o singură moleculă de guanozin-difosfat (GDP). Când semnalele extracelulare induc activarea proteinei RAS, aceasta convertește GDP (guanozin-difosfat) în GTP (guanozin-trifosfat), al doilea acumulator celular de
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
om. În organismul uman, GTP-azele membranare se detectează în toate tipurile de celule. În absența semnalelor extracelulare pentru funcționarea protooncogenei ras, proteina RAS se află în stare inactivă, stare în care leagă o singură moleculă de guanozin-difosfat (GDP). Când semnalele extracelulare induc activarea proteinei RAS, aceasta convertește GDP (guanozin-difosfat) în GTP (guanozin-trifosfat), al doilea acumulator celular de energie, după ATP. Prin hidroliză, GTP eliberează energia și se convertește în GDP. Formarea GDP se asociază cu trecerea proteinei RAS în forma sa
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
tranzientă a lui c-fos și c-jun, precum și a altor gene imediat timpurii. Protooncogenele codifică pentru factorii de transcriere care sunt elementele terminale ale căilor de transducție a semnalului ce activează expresia unor gene țintă critice, convertind acțiunea tranzientă a factorilor extracelulari de creștere într-o modificare de lungă durată în expresia genică, rezultatul final fiind activarea proliferării celulare. Alterarea activității protooncogenelor conduce la blocarea funcției lor normale de reglare a diviziunii celulare și, în condiții specifice, la instalarea stării de transformare
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
cu funcție tirozinkinazică. S-au identificat cel puțin 58 de asemenea receptori. Toate proteinele tirozinkinazice au un grad înalt de omologie a secvenței, în special în domeniul C-catalitic, și se găsesc numai la metazoare. Receptorii tirozinkinazici au un domeniu extracelular de legare a ligandului, un domeniu transmembranar și 1-2 domenii intracelulare cu funcție catalitică de kinaze. Rolul lor este de a transduce semnalele mitogene. De cele mai multe ori, legarea factorului de creștere produce dimerizarea receptorului. Dimerizarea este urmată de activarea funcției
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
promovează creșterea și diviziunea celulară. Unele oncogene codifică receptori modificați care declanșează semnale, chiar în absența unui ligand. De exemplu, gena virală erb B codifică o formă prescurtată la ambele capete, a receptorului pentru EGF, fiind eliminat întregul său domeniu extracelular de legare a EGF. Un astfel de receptor modificat, „fără cap și fără coadă”, acționează ca și când ar fi în mod constant legat la ligand, trimițând într-o manieră constitutivă (permanent) semnale care promovează proliferarea celulară, ceea ce caracterizează starea de transformare
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]