779 matches
-
cu sînge albastru“ în varianta penițelor care scriu pentru nava amiral a presei sportive iberice, care, în ochii oricărui cititor nezburător prin galaxii, ci simplu pămîntean, trece drept ziarul de casă al clubului de pe Bernabeu. Jurnaliștii spanioli n-au digerat exuberanța princiară. Numitul Grimaldi Albert, fiul lui Grimaldi Rainier și al actriței Grace Kelly, decedată, a avut indecența plebee de a se bucura peste măsură, țopăind la reușitele favoriților și agitînd un fular alb-roșu. Și insolența de a arăta ironic un
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
decompozabil orice atenție și importanță acordată vieții și identității personale. Dar, în nihilismul său funebru, sinucigașul nu acordă actului morții o preocupare și o valoare de ordin special, așa cum o fac cei care se tem de ea, ancorându-se în exuberanțele efemere ale vieții. El nu este preocupat de moarte, acordându-i o atenție sporită, fixându-și analitica conștiinței asupra acestui proces și investindu-l cu importanță ontică. Dimpotrivă, el cheamă moartea, așa cum un magnet cheamă alt magnet, fizico-mecanic, mașinal, printr-
Ascunderi și înfățișări: explorări metafizice decriptive by Marius Cucu () [Corola-publishinghouse/Science/84933_a_85718]
-
solicită efortul înfruntărilor, dar și promite răsplata posibilei atingeri a unei ținte finale. Călătorii care se însoțesc reciproc cunosc, astfel, atât tensiunea confruntării cu obstacolele, a căror piscuri se ridică dinspre zări ce trebuiesc mereu depășite întru străbatere, cât și exuberanța eliberatoare de griji a sosirii la destinație, experiența consolării finale atunci când survine, din ce în ce mai clar și mai aproape, precum un peisaj profețit, regiunea-obiectiv, perimetrul circumscris, delimitat și prestabilit spre care se îndreaptă pasul călătoriei. Însoțirea la drum, acea co-apartenență la un
Ascunderi și înfățișări: explorări metafizice decriptive by Marius Cucu () [Corola-publishinghouse/Science/84933_a_85718]
-
a lăsă sub domnia relativului indefinirii, al prelungirilor sau ajustărilor probabilului, a atras spre dimensiunea nopții, ce urmează ritmic zilei, creatorii și îndrăgostiții, ambele clase inedite de firi existând sub spectrul fiorului romantic. Un creator artist, pierdut în plângerile și exuberanțele sale stilistice străbate potecile lumii în miez de zi și întâlnește același chip blasfemitor al absenței de ideal, al josniciei cotidiene. Atunci, coboară, într-un final de amurg, noaptea cu noblețea eradicării închiderilor sub tirania formelor, cu libertatea ei de
Ascunderi și înfățișări: explorări metafizice decriptive by Marius Cucu () [Corola-publishinghouse/Science/84933_a_85718]
-
Și mai iuți în zborul lor. Era astfel de gentilă, Și d-agilă, Că-ți părea cel mai frumos Elf fantastic de balade Ce-abia rade Iarba-n jocu-i grațios. Ceea ce încîntă urechea în Vara la țară este exactitatea acordurilor, exuberanța strofelor: Locuința mea de vară E la țară: Acolo eu voi să mor Ca un fluture pe floare Beat de soare, De parfum și de amor... Spicul blond cu paie de-aur, Scump tezaur Pentru mari și pentru mici, Undulează
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
deveni un sistem de schimbări inconsistente, ireale. g) Indra - zeul cel mai popular, are 250 de imnuri în Rig Veda. „El este eroul prin excelență, modelul exemplar al luptătorilor, adversarul redutabil al populațiilor Dasyu ori Dasa.” Este demiurg, personificare a exuberanței vieții, a energiei cosmice și biologice. Băutor de soma, indra este arhetipul forțelor genezice: declanșează uraganele, stârnește ploaia, comandă apele. Mitul central din Rig Veda este cel în care Indra îl învinge pe Vṛtra, balaurul uriaș care închide apele în
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
fapt de Chatterton spre a fi publicate de Joynson sub numele poeților contemporani. În acest sens, Jamison (1994: 249), discutînd sindromul maniaco-depresiv, atrage atenția că este imposibil să cunoaștem istorii contrafactuale, în care, de exemplu, depresia să fie învinsă de exuberanță - proces prin care să poată fi împiedicat un suicid (vezi Jamison 2004 pentru un excelent studiu al acestui pol psihologic opus): Noi niciodată nu vom ști ce ar fi putut scrie Thomas Chatterton și Virginia Woolf, sau ce ar fi
Thomas Chatterton: universul magic by Mihai A. Stroe () [Corola-publishinghouse/Science/84941_a_85726]
-
la Teatrul „C. I. Nottara” încă din stagiunea 1979-1980, precum și a unor scrieri diaristico-memorialistice: Clipe și nopți (2002) și romanul-document Plâng, iubite prinț (I-V, 2000-2001). Așezare de lucruri o înscrie pe T. pe o orbită neoromantică postblagiană, cu câteva exuberanțe ingenue în care se simte influența tânărului Nichita Stănescu, ca în Amețit vibrează timpul. Universul se circumscrie în genere satului (tiparul versificației e, de altfel, de sorginte folclorică), iar motivele aparțin unei singure sfere semantice: destrămare, pierdere, trecere. Tonalitatea melancolică
TACOI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290034_a_291363]
-
colaborare cu Emanuel Neuman), București, 1935; Illusions et réalités juives (în colaborare cu Emanuel Neuman), Paris, 1937; ed. 2, Satu Mare, 2000; Între viață și cărți, București, 1976; Incertitudini literare, Cluj-Napoca, 1980; Geo Bogza - un poet al Efectelor, Exaltării, Grandiosului, Solemnității, Exuberanței și Patetismului, București, 1982; Critică la persoana întâi, Cluj-Napoca, 1983; Escale în timp și spațiu sau Dincoace și dincolo de texte, București, 1987; Prin alții spre sine, București, 1988; Jurnalul fericirii, îngr. și postfață Virgil Ciomoș, Cluj-Napoca, 1991; ed. postfață Virgil
STEINHARDT. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289916_a_291245]
-
s-au decernat Premiul „Jurnalist european” (1996), Premiul revistei „Poesis” (2000), Premiul Festivalului Internațional de Poezie (Uzdin, 2000) ș.a. În versurile din volumul de debut al lui Ț., Ochi deschis (1974), miracolul lumii și al creației își impune, cu o exuberanță ușor naivă, prezența. Cu frenezie și patos, cu sufletul ca o „locomotivă înhămată” („circulă prin mine un tren de poeme”) sau discret și romantic („Rochia ta de-un galben aprins îmi acoperă inima / uimind-o ușor / o grâne, câmpuri!”), poetul
ŢENE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290135_a_291464]
-
învață carte), Eusebiu Camilar (Execuția), Mihail Sadoveanu, Ion Călugăru. O zonă de normalitate și culoare aduce proza lui Marin Preda, prin cele câteva nuvele și fragmente de roman (Moromeții). Aceasta se distinge printr-o tonalitate nouă, repunând în drepturile lor exuberanța limbajului, firescul, colocvialitatea, fapt ce nu scapă vigilenței ideologice, prin intermediul lui J. Popper, contrariat că „unui conținut nou de viață i se mai suprapun forme de expresie învechite, care nu-i mai corespund”. Ideologul cere prozatorului „părăsirea clișeelor naturaliste anacronice
FLACARA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287012_a_288341]
-
la zece ani de la înființare, cenaclul avea la activ o mie de manifestări, la care asistaseră, în total, peste trei milioane de spectatori. În peisajul manifestărilor politico-educative de masă organizate de regimul ceaușist, el reprezenta un fel de supapă pentru exuberanța tinerilor, promova pe scară largă genuri de muzică anterior marginalizate de autorități ori ținute în underground și difuza în cercuri foarte largi valori ale poeziei contemporane. Desigur, comporta și derapaje pe linia înregimentării gregare (chiar dacă aparent „răzvrătite”). Oficialitatea îl supraveghea
FLACARA-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287013_a_288342]
-
bătrînul autist Disjuncția următoare: „Discursul narativ nu are nimic de exprimat, ci ceva de construit.” exprimă o stare a romanului francez abolită În cazul literaturii feminine. De aceea, trebuie reținute cîteva calități ale unui realism feminin sui-generis. În primul rînd, exuberanța unui discurs emancipat de moștenirea imensă a tradiției, susceptibil de a naște Însă una nouă. Scriitorii sînt mult mai prezumțioși decît scriitoarele. Primii sînt ființe istorice În mai mare măsură decît ultimele. Pentru ei, a scrie literatură este un act
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
CL, 1977, 9; Doina Uricariu, Un „proiect” de sociologie literară, LCF, 1977, 40; Mircea Scarlat, Constantin Crișan, „Nostalgia comunicării”, RL, 1978, 37; Aureliu Goci, „Confesiuni esențiale”, RL, 1978, 8; T. Tihan, Critică și sociologie literară, ST, 1978, 2; Mihai Coman, Exuberanța comunicării, LCF, 1978, 21; Elena Tacciu, Dialogul necesar, ST, 1980, 10; H. Zalis, „Conversații de bunăvoință”, RL, 1982, 9; Dinu Flămând, O carte document, VST, 1985, 23; Dicț. scriit. rom., I, 731-733. D.Gr.
CRISAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286497_a_287826]
-
notele deosebitoare predomină. Prin abundența referințelor la cei vechi (parțial cenzurate de G. Ibrăileanu), literatura lui H. a stârnit discuții; unii l-au considerat clasicizant sau „homerizant” (E. Lovinescu, Vladimir Streinu), ba chiar „clasicist baroc” (Șerban Cioculescu). Alții au remarcat exuberanța, frenezia acestei proze, expresie a unui temperament vitalist (G. Călinescu). „Opera lui Hogaș, afirma E. Lovinescu, nu e nici contemporană și nici măcar specific națională, ci plutește peste rasă și peste timp... Ea datează de cel puțin trei mii de ani
HOGAS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287441_a_288770]
-
și adâncul din adânc) a celui ce contemplă, însetat de necunoscut, semnele pecetluite ale profetului Daniel. Schimbarea din Rugăciuni în infern (2000) nu e fundamentală: triumfă imaginile întunericului, ale extincției și înfrângerii, iar poetul e actorul fericit să joace cu exuberanță rolul învinsului; nu să locuiască, ci să moară euforic în Cuvânt. Glosele din Roua cărților (1998), subtile figurații metaforice, sunt, în cea mai mare parte, lungi colocvii cu secolul și oamenii lui. Temele mari ale exegezei teologice „în context literar
DAMIAN-7. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286668_a_287997]
-
rituri, protocoale și „roluri” ironic conferite și asumate, porecle și tradiții ad-hoc instaurate. În faza aceasta, Junimea pare să corespundă unui moment de „copilărire” a literaturii române, în care spiritul ludic coabitează cu spiritul critic și cel de inițiativă, iar exuberanța juvenilă se exercită cu hedonism eclectic, avântându-se cu aceeași impetuozitate în polemică și afirmație, deopotrivă, fără a submina vreo clipă gravitatea și responsabilitatea, competența (nelipsită de o doză de snobism) și performanța intelectuală. Nimic din toate acestea nu va
CENACLU LITERAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286162_a_287491]
-
să pună în funcțiune dinamica formelor fixe, de unde și predilecția pentru sonet și rondel. Însă distanța în timp, schimbarea tonului și a atitudinii auctoriale, de la ironia tinereții față de provocările vieții la tristețea bătrâneții copleșitoare, duc la pierderea inefabilului poetic, a exuberanței jocului metaforic și, în același timp, la tentația de a simula contemplația. Cu doar câteva zile înaintea morții, după cum își amintește criticul Valeriu Râpeanu în prefața antologiei Poezii. 1928-1977 (1986), autorul predase Editurii Eminescu manuscrisul Cartea rondelurilor, ce venea să
GHEORGHIU-7. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287239_a_288568]
-
unei extrapolări tehnice sau științifice. Ele se desfășoară în cadrul unei poetici, în logica unei fantasmagorii, care totuși nu se desparte complet de universul SF-ului clasic, în exemplul de față din cauza unor personaje precum doicile cibernetice. • O ordine secretă sub exuberanța manifestă Autorii de SF actuali, ca Greg Bear, de exemplu, își derivă universurile dintr-o metaforizare urmată, ca la H. G. Wells, de încălcarea limitei, de explorarea coerentă a virtualităților științei și / sau tehnicii. În aceste lumi, autorii inserează intrigi al
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
astăzi ridicol să te întrebi dacă o anume poziție geografică e prielnică sau nu literaturii. Însă de ce limba poate să facă o asemenea diferență și clima nu? Care e limita predispozițiilor literare? Putem accepta azi că recluziunea stimulează scrisul după cum exuberanța îl inhibă sau cel puțin limitează timpul care poate să îi fie dedicat. De ce în acest caz n-am accepta că o climă rece care îi ține pe oameni în casă nu ar fi un context favorabil pentru literatură? Ceea ce
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
care le-am făcut cu fizica. Există ceva care împinge specia umană mereu înainte și acest ceva este energia. Ea asigură expansiunea, atingerea punctului de maxim și apoi moartea și retransformarea în alte forme de existență. Viața este o ,,nebunească exuberanță", iar construcția socială umană nu poate fi altfel. Dacă lumea capitalistă poate fi acuzată de nebunie, asta se întâmplă pentru că însăși viața umană este în esența sa o nebunie 189. Și iată cum ajungem cu dezbaterea la lăcomie, la ce
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
și evoluția în aceleași cadre a lumii sociale. El insistă asupra faptului că: "nu există în plan general creștere, ci numai, sub toate formele posibile, o luxoasă risipă de energie. Istoria vieții pe pământ este, înainte de toate, efectul unei nebunești exuberanțe; evenimentul predominant îl constituie dezvoltarea luxului, producerea unei forme de viață din ce în ce mai costisitoare"274. Toate acestea se întâmplă într-un ciclu de austeritate, risipă. Autorul citat adaugă: "Alternanța dintre austeritate care acumulează și risipa care împrăștie, constituie ritmul obișnuit în
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
câștigat și foarte ușor de pierdut. Spun asta deoarece ei stau permanent sub tentația tipăririi sau folosinței în exces. Spuneam că marele avantaj al folosinței monedei din hârtie îl reprezintă flexibilitatea sa, capacitatea de a crea atitudine pozitivă în economie, exuberanță. Oamenii care folosesc banii au nevoie să creadă în reușita lor, ei fiind cei care mișcă lumea înainte, stăpâniți fiind de iluzia că banii înseamnă sau pot însemna multe. Și nici nu sunt departe de adevăr dacă ne gândim că
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
Bertrand Russel a așezat averea și deținerea de bani în cantitate satisfăcătoare la baza discuției despre fericirea omului occidental. Moneda metalică se afla mereu în cantități mici, funcționând prin sub-monetizare ca un veritabil corset care limita posibilitățile de expansiune. Expansiune, exuberanță, încredere, acestea ar fi cuvintele care pot caracteriza folosința în mod corect a monedei din hârtie. Neutralitatea banilor este un concept pur teoretic. Banii trebuie să susțină tendința naturală spre expansiune a sistemului economic și social. Este o tendință ce
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
de hârtie, de cele mai multe ori de calitate comună. Este ca și cum unei ființe care nu știe că s-a inventat roata încerci să-i explici că oamenii au ajuns deja pe lună. Folosința monedei din hârtie poate fi asemuită cu o exuberanță, cu o tendință uluitoare spre creștere și dezvoltare pe care numai capitalismul le putea inaugura. Este instrumentul de utilitate maximă care prilejuiește și pune în valoare dimensiunile multiple ale dezvoltării capitaliste. O lume flexibilă și în expansiune avea nevoie de
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]