3,289 matches
-
unei clădiri parcă părăsită, alături de vama grecească. 16 iunie... o zi de sâmbătă. Soarele iese dintre crestele munților când noi continuând drept în sud, ieșind dintre munți pe câmpii cu livezi de măslini și vița de vie, cu tamburi de fân și cu stropitori rotative. Oameni l-au prăsit or plivit, toți îmbrăcați cu cămăși cu mâneci și pantaloni lungi, deși e căldură mare. Se mai văd și tractoare... După vre-o 26 ore de drum, după ce mai lăsăm în Paralia
O VACANŢĂ ÎN GRECIA de IOAN NICOARĂ în ediţia nr. 609 din 31 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/350848_a_352177]
-
cai l-ar fi consumat. Totuși în iesle se afla ceva ce nu știa nici paznicul și nici Simonică! Caii, mai ales Cezar, dădea semne de interes și se tot apropia cu botul de iesle parcă spunând că nu e fânul dorit de el și vecinul său. Apropiindu-se de iesle Simonică a strigat; - Mă care ești acolo? Dintre zăbrelele de lemn s-au văzut ceva mișcări cumva neprecise! În grajd nu era încă lumină suficientă și cei doi nu știau
CICLUL TUNICA SI SUMAN; OASPEŢI SURPRIZĂ de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 717 din 17 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351727_a_353056]
-
adolescent, citeam călare, citeam în căruța care troncănea alene pe-nserate; mai târziu - în troleibuz, în tren, sau flanând pe aleile Cișmigiului. Chiar și în somn visam că citesc. Mă umpleam de realitatea din preajmă. Mă istoveau dragostele din podul cu fân de deasupra grajdului (înțelegi, desigur, că mă refer la o parte din tinerețea mea!). Cititul din marea carte a vieții mă înnebunea, deopotrivă cu buchisitul cărților. Citeam de toate și înțelegeam mai nimic. La pășune, cu calul; cu gâștele; la
UN OM NEBUN ŞI-ATÂT DE OM ! de RONI CĂCIULARU în ediţia nr. 400 din 04 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346626_a_347955]
-
404 din 08 februarie 2012 Toate Articolele Autorului Popas Frunză de salcâm Sorbită-n gura clipei Albă troiță Pedeapsă N-are nici o vină Pustnic la schit de maici Cetind ceaslovul Pasiune În timpul liber Țese aripi de fluturi Răsfoind zborul La fân Muchia coasei Simfonie de greier Vaiet pe note... Influență Cutremur oprit Găina are cuibar Tocmai la vecin La râu Copii la scăldat, În dezmierd, gol pe prundiș Un soare captiv Referință Bibliografică: Vaiet pe note / George Nicolae Podișor : Confluențe Literare
VAIET PE NOTE de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 404 din 08 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346724_a_348053]
-
stele ard Coroniță ninsă dalbă Maica pruncul de mi-l scaldă Mi-l afundă de trei ori Ieslea-i leagăn până-n zori Coroniță dalbă sfântă Maica pruncului îi cântă Noaptea sfântă de Crăciun S-a năcut Domnul Cel bun Coroniță fân uscat Maica sfântă L-a înfășat Iosif de L-a luat în brață Frig cumplit de dimineață Coroniță muguri verzi Bethleeme astăzi vezi Pe Mesia Domnul mic, Bob de grâu ascuns în spic Coroniță lână udă Maica blândă stă s-
CORONIŢA LUI IISUS (COLIND) de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 355 din 21 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351021_a_352350]
-
fenestra) e în relație cu vântul. Ca atare nu vom comite un sacrilegiu dacă vom compara cu un cuvânt având sensul de „vânt“. Acesta există în chineză sub forma feng, unde g nu se pronunță, dovadă taifun, în cărțile rusești fîn, toate fără g final, ca de altfel și în engl. föhn, „vânt cald“ (care a dat numele uscătorului de păr). De fapt cuvântul chinezesc se compară cu i.e. *uen-t „vânt“ cu u>v în latină și alte limbi indo-europene, iar
THE WORLD OF ETYMOLOGY. LUMEA ETIMOLOGIEI de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1467 din 06 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352203_a_353532]
-
pe mă‑ta... Ea n‑are vină, să știi... - Ce? a mugit Gavrilă sforțându‑se. Unde, când? - Demult... Am amenințat‑o că‑l bag pe Vasile... că‑l bag în pușcărie și... și am prins‑o în șopron... când lua fân, a relatat Viorel pe scurt, ca într‑o spovedanie, ceea ce nimeni nu știa. M‑a pedepsit Dumnezeu, băiatule. - Te... te‑a pedepsit... pe tine? Tu... tu ești... tatăl meu? - Da, Gavrilă, băiatule, eu sunt tatăl tău. Să mă ierți, băiatule
CHEMAREA DESTINULUI (23) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 301 din 28 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356453_a_357782]
-
Acasa > Stihuri > Anotimp > MI-E DOR Autor: Ion Untaru Publicat în: Ediția nr. 266 din 23 septembrie 2011 Toate Articolele Autorului Mi-e dor de casa părintească Și de căpițele de fân De mine, puiul de român, De tot ce poa' să-mi amintească, De-acea copilărie sfântă Când umblam cu pantalonii scurți, De droaia de copii din alte curți Cu care mă luam la trântă; Prispa de lut a casei noastre
MI-E DOR de ION UNTARU în ediţia nr. 266 din 23 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355778_a_357107]
-
Acasa > Stihuri > Momente > OTAVA IERBII SCHIMBĂ FÂNUL Autor: George Safir Publicat în: Ediția nr. 244 din 01 septembrie 2011 Toate Articolele Autorului Ne ducem unii câte unii. La sânul lor ne vor străbunii, Să îngrășăm pământul țării; Ca mâine vom fi dați uitării! Ne ducem unul câte
OTAVA IERBII SCHIMBĂ FÂNUL de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 244 din 01 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356015_a_357344]
-
Cum iese mama la portiță: „De când te-aștept, să vii, Gheorghiță!” Vor crește și copiii noștri, La fel vor crește și ai voștri; I-om cicăli cu telefonul Și vor veni, când va vrea Domnul! Referință Bibliografică: Otava ierbii schimbă fânul / George Safir : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 244, Anul I, 01 septembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 George Safir : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele
OTAVA IERBII SCHIMBĂ FÂNUL de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 244 din 01 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356015_a_357344]
-
înflorit!” La Petru Lascău, poezia naturii este de inspirație folclorică, amintind de stihurile lui Vasile Alecsandri - „este și doină din fluier de fag/ lacrimi de dor și de drag”. Frumusețea clasică a versului - „albul din turme de miei/ arome de fân și floare de tei” („Impresii de Crăciun”) redă spiritualitatea spațiului românesc, păstrând sobrietatea și simplitatea ritmului popular. Universul poetic al lui Petru Lascău este complex și metaforic și prin excelență, pacifist. „Să-nfrângem ura prin cântare/ s-aducem pacea sfântă
„SEMNĂTURA IUBIRII”, VERSURI CREŞTINE DE PETRU LASCĂU de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 246 din 03 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355990_a_357319]
-
gurii căscate în așteptarea unei pere mălăiețe, în contemplarea nobleței din aurul gutuii și, o!, da!, în dulcea amețeală din boabele de struguri ce saltă arcușul pe coarda întinsă și trezește dorul flăcăului de-o hârjoană printr-o claie de fân cu o Ileană bălaie a cărei singură zestre sunt cei mai minunați șapte ani de acasă... poți să cauți în toate cărțile lumii, dar nu vei găsi nicio asemănare între cele două cuvinte, fiindcă numai eu am simțit în acest
MIROASE A TOAMNĂ de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 594 din 16 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355014_a_356343]
-
articole pe care le edita spre publicare în revistele cu care colabora, articole pe care eu le devoram ca un „copilaș” de numai 57 de ani. Nu știam ce vrea să-nsemne asta, dar mergeam înainte amândoi, el cu trimisul „fânului” literar, eu cu „rumegatul”. Și astfel mi-am făcut o imagine mai clară despre scris și menirea acestuia. Am cunoscut prozatori, poeți, oamenii ai scrisului de limbă română pripășiți pe diferite meridiane și paralele ale lumii! Cu mulți am luat
TAINA SCRISULU (22) – ADEVĂRUL SAU DESĂVÂRŞIREA de ALEXANDRU TOMA în ediţia nr. 590 din 12 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355029_a_356358]
-
pitici îmi măsoară timpul, tropotind prin adâncuri... Ba, deseori evadează din mare și se clătesc de sare cu valuri de nori, nechezând prin înalturi... Și între ape și cer eu trudesc să le cosesc cu o coasă știrbă, fără arcer, fân de adâncuri, fân de înalturi... De aceea, oare, nechezați, tropotind mereu în jurul meu, căluți de mare - semne de-ntrebare? Îmi pare rău, dar fânul meu nu-i nici iarbă de mare nici iarbă de zare... Fânul meu pentru voi e
CĂLUŢI-DE-MARE de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 467 din 11 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/355378_a_356707]
-
timpul, tropotind prin adâncuri... Ba, deseori evadează din mare și se clătesc de sare cu valuri de nori, nechezând prin înalturi... Și între ape și cer eu trudesc să le cosesc cu o coasă știrbă, fără arcer, fân de adâncuri, fân de înalturi... De aceea, oare, nechezați, tropotind mereu în jurul meu, căluți de mare - semne de-ntrebare? Îmi pare rău, dar fânul meu nu-i nici iarbă de mare nici iarbă de zare... Fânul meu pentru voi e mereu început de
CĂLUŢI-DE-MARE de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 467 din 11 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/355378_a_356707]
-
Și între ape și cer eu trudesc să le cosesc cu o coasă știrbă, fără arcer, fân de adâncuri, fân de înalturi... De aceea, oare, nechezați, tropotind mereu în jurul meu, căluți de mare - semne de-ntrebare? Îmi pare rău, dar fânul meu nu-i nici iarbă de mare nici iarbă de zare... Fânul meu pentru voi e mereu început de răspuns suspendat între jos și sus, între cândva și apoi, între răsărit și apus.... Am, totuși, să vă dăruiesc, căluți nărăvași
CĂLUŢI-DE-MARE de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 467 din 11 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/355378_a_356707]
-
coasă știrbă, fără arcer, fân de adâncuri, fân de înalturi... De aceea, oare, nechezați, tropotind mereu în jurul meu, căluți de mare - semne de-ntrebare? Îmi pare rău, dar fânul meu nu-i nici iarbă de mare nici iarbă de zare... Fânul meu pentru voi e mereu început de răspuns suspendat între jos și sus, între cândva și apoi, între răsărit și apus.... Am, totuși, să vă dăruiesc, căluți nărăvași de mare, câte un punct pentru fiecare, ca să vă desăvârșesc ca...semne
CĂLUŢI-DE-MARE de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 467 din 11 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/355378_a_356707]
-
ȚENE Drum prin ploaie Norii s-au așezat căciulă peste sat, Casele s-au ascuns în pădure, Acolo au prins rădăcini, n-au mai plecat Au rămas de straje la mure. Vitele pasc ploaia prin iarbă, În cer se-așează fânul în snop Împrăștiind peste lume iz de nalbă Când tremur pentru tine ca un plop. Alergăm împreună printre picături de ploaie Ca un dans ce-l dăruim acum Zilei ce sub tălpile noastre se-nmoaie Așezându-se înaintea mirilor drum
DRUM PRIN PLOAIE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 311 din 07 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355420_a_356749]
-
contextul arhitectonic al Marii Recuperări a tuturor stilurilor. Desigur, renașterea prozei politice românești e și ea un garant clasic pentru Marea Recuperare, polemica nefiind posibilă decât atunci când doi prieteni caută împreună, în termeni biblici, adevărul și, odată găsindu-l în fân, îl despică-n patru. Iar adevărul incoruptibil pe sfert va fi că orice incompetent e un hoț! Deci dușmănia nu încape între doi nechezoli, ci doar între cuplul lor amoros și poporul cititor, deoarece ca postac sau intelectual, nu poți
POSTROMÂNISMUL (2) – NECHEZOLII DE AMBE SPEŢE ŞI POSTACUL INTELECTUAL PUBLIC de CAMELIAN PROPINAŢIU în ediţia nr. 605 din 27 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355287_a_356616]
-
nu i-am simțit; Soarele se lasă-n asfințit. În suflet port acum balastru, Abia văd cerul că-i... albastru. Îmi trag o labă peste bot; Bătrân nu sunt, cred că mai pot. În viață ce câștigi se pierde, Doar fânul e din iarbă... verde. Prin plete mâna mi-o petrec; În viață toate vin și trec... Ochiul stâng clipește-alegru, Dreptul vede numai... negru. Ți-o trage viața pe la spate Când crezi că ești stăpân pe toate; Cazi în genunchi și
ÎMI TRAG O LABĂ PESTE BOT de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 254 din 11 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355483_a_356812]
-
v-a dat bani ca să vă cumpărați două perechi de mănuși de box. V-a plăcut boxul? - Da, mi-a plăcut, dar n-am mers prea departe cu pugilismul. Am rămas la pumnelile pe care le făceam în scârta cu fân. - Care sunt filmele dumneavoastră preferate? - „Zbor deasupra unui cuib de cuci” cu Jack Nicolson și „Andrei Rubliov” al lui Tarkovski. - Sunteți autorul unui roman despre copilăria sovietică, roman ce va apărea în vara aceasta la Editura „Polirom” din România - „Iepurii
INTERVIU CU PĂRINTELE IEROMONAH SAVATIE BAŞTOVOI P. I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 311 din 07 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355417_a_356746]
-
și pozitive ce se amestecă și se suprapun și încărcătura benefică a gîndului nu ne va mai influența emoțiile. Stăteam pe banca din fața casei și filtram printre gene lumina zilei de toamnă. O mare de frunze ruginite prin iarbă. Floarea fînului amețea aerul și ne tulbura spiritele. Brazii de pe dealul de peste apă înverzeau cerul. Noi, oamenii, nu putem percepe decît ceea ce ne putem reprezenta. O ploaie violentă seamănă cu o tulburare a ordinii cosmice, pentru că inundă pămîntul, strivește totul în calea
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN (ROMAN) CAP 2 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 295 din 22 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356805_a_358134]
-
și mătăsos, se umple de dezgustul trăirilor. Bate cîmpii! striga Vax Albina, responsabilul cu protecția socială, n-are metodă, n-are concepție, n-are contracepție ... și e grosolan să arunci cu noroi în cele sfinte, cum ar fi căpițele de fîn, caprele negre, care culeg norii cu boturile și acele raze ce se strecoară printre scînduri în magazie, atunci cînd tai lemne. Ce tot ne așa și pe dincolo! își risipea el elocvența, ia mai stai puțin, nene Mancuse, că te-
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 59-61 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 549 din 02 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356746_a_358075]
-
de neputința exprimării. Iubim și sperăm și sîntem ca fructele și ca semințele, dar dom' colonel, care scăpase de consoartă, blestemînd-o de soartă, se băga în sufletele tuturor, amintindu-le că le-a zis el să se pună pe făcut fîn, pentru că vaca e vacă, dom'le, ugere pline cu lapte crud și fierbinte, din care poți să faci brînză și unt, da' ce mare scofală faci, dacă nu pui și tu mîna la aia și la ailaltă, că așa se
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 59-61 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 549 din 02 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356746_a_358075]
-
cu sapa și cu hîrlețul în mînă și spre amiază pe deal, după uscături, că iarna e aproape și odată îți bate la ușă și vaca zbiară în grajd de foame, că lapte vrei tu, boule! răgea el, amenințător, da' fîn, canci! Se găsise cineva să-i dea și lui un păhărel și se părea că mai băuse pe undeva, pentru că nu se dădea dus, iar madam Jorjet apăruse la gard și îl blestema de cele sfinte, pentru că gemea vaca nemulsă
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 59-61 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 549 din 02 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356746_a_358075]