2,802 matches
-
înguste de chei și defilee alternează cu cele largi cu terase, așezări și suprafețe cultivate. Există și versanți împăduriți (păduri de amestec la bază, până la 1 300 m, și de conifere până la 1 800 m), precum și areale de pajiști și fânețe (mai ales în vecinătatea satelor). Calitatea mediului înconjurător se modifică mult de la un loc la altul, cele mai importante transformări fiind în sectoarele inferioare ale văilor, în așezări, în lungul drumurilor și în locurile de exploatare forestieră, minieră etc. Ca
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
sau pe fundul văilor mici a unor însemnate cantități de pământ, piatră, deșeuri etc. Un exemplu sunt exploatările de sulf din masivul Călimani, în Carpații Orientali, și de minereuri cuprifere din Rarău, Stânișoara, Munții Apuseni. - extinderea suprafețelor cu pășuni și fânețe, prin defrișarea pădurilor din vecinătatea satelor și din zonele cu altitudini până la 1 600 - 1 800 m, formând astfel un mediu al pajiștilor secundare. - realizarea unor construcții mari, îndeosebi hidrotehnice, este însoțită de ample modificări de mediu: excavarea versanților, amplasarea
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
spațiul cu cele mai multe așezări, deoarece condițiile naturale fiind extrem de favorabile au permis dezvoltarea lor continuă încă din Antichitate. În timp, multe din caracteristicile mediului natural au suferit transformări: pădurile de foioase au fost treptat înlocuite cu suprafețe agricole (pomicultură, viticultură, fânețe, culturi cerealiere etc.), pe terase și, în mai mică măsură, pe versanți s-a dezvoltat o rețea densă de așezări și de căi de comunicație; în sectoarele cu resurse de subsol (petrol, cărbune, gaze naturale, sare în Subcarpați, Depresiunea Colinară
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
cerealiere pe suprafețele slab înclinate și plantații pomicole și viticole pe versanții cu pantă mai mare și cu expunere spre sud și est). Pădurile vecine au fost în cea mai mare măsură defrișate, locul lor fiind luat de terenurile agricole, fânețe și pășuni. Peticele de pădure rămase acoperă versanții nordici și unele culmi mai înalte. Li se adaugă pâlcurile plantate pe versanții afectați de alunecări, torenți. Pe ansamblu este un mediu intens modificat prin activitățile antropice, mai ales în spațiul orașelor
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
cu iezer și vie. La 1622 Ștefan Vodă Tomșa întărea stăpânirea lui Feltin, pe care l numește „gazda Domniei mele din Târgul Cotn arilor, cu un râmnic și un loc de heleșteu ce se nume ște „Rătul Peatirii și cu fânețe lângă Bahlui, ce este în hotarul târgului Cotnari și să aibă a-și ține și a și face eleșteu și râmnic și să aibă a cosi f ân în jurul lui Feltin... (care era un vestit pivnice r domnesc și avea
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
apelor freatice din zonă, a fost redusă aria proceselor aluvionare din zonă, deci a fost modificată succesiunea 87 geomorfologică normală. Prin modificarea condițiilor de biotop, omul a modificat și modul de utilizare a terenurilor. De exemplu, suprafețele de pășuni și fânețe care au favorizat în trecut creșterea unui mare număr de animale (mai ales ovineă pe întreg sectorul de Luncă de la Călărași până la Brăila, au scăzut considerabil de la îndiguire. Acest sector este destinat acum obținerii recoltelor cerealiere. Dacă ne referim la
CONSERVAREA MEDIULUI ŞI A BIODIVERSITĂŢII by Dana Popa Răzvan Al. Popa () [Corola-publishinghouse/Science/739_a_1106]
-
cu ea roade bogate. Razele soarelui cad printre vii și livezi, dezmierdând frunzele. Cerul senin este de un albastru strălucitor. Din lunci, răsună tălănci și fluiere doinind. Ciobanii își pasc oile liniștiți. În aerul călduț, este un miros dulce de fâneață și de sulfină. Pe dealuri, oamenii își adună strugurii pârguiți. În grădină, gospodarii recoltează legume și fructe. O lină pulbere de vânt adie peste lanul de porumb. Copacii se dezbracă de frunzele pe care le-au purtat din primăvară până-n
Compunerea şcolară by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Science/652_a_1025]
-
și subzone s-au evidențiat următoarele: a. La nivelul județului Neamț (total sectoare ): y suprafața agricolă are o pondere de 48% din totalul existent. Ponderea este deținută de terenul arabil (60% din suprafața agricolă), urmat de suprafețele cu pășuni și fânețe (38%) și doar 2% în privința suprafețelor cu vii și livezi; y suprafața pădurilor ocupă 52% din totalul existent pe județ; y zonele de câmpie dețin 41% din totalul terenului agricol existent, 34% cele colinare joase și doar 5% în zonele
REDRESAREA GOSPOD?RIILOR ??R?NE?TI PRIN PRACTICAREA AGROTURISMULUI ?N JUDE?UL NEAM? by Gheorghe GEMENE () [Corola-publishinghouse/Science/83105_a_84430]
-
y suprafața pădurilor ocupă 52% din totalul existent pe județ; y zonele de câmpie dețin 41% din totalul terenului agricol existent, 34% cele colinare joase și doar 5% în zonele de munte; y raportat la totalul suprafețelor cu pajiști, ponderea fânețelor este de 76% și 38% al pășunilor. Ponderea suprafeței agricole o dețin gospodăriile agricole individuale (85%) din total. Numărul total al gospodăriilor individuale: 137024, suprafața medie fiind de 1,43 hectare. b. La nivelul sectorului privat: y raportând la categoriile
REDRESAREA GOSPOD?RIILOR ??R?NE?TI PRIN PRACTICAREA AGROTURISMULUI ?N JUDE?UL NEAM? by Gheorghe GEMENE () [Corola-publishinghouse/Science/83105_a_84430]
-
total al gospodăriilor individuale: 137024, suprafața medie fiind de 1,43 hectare. b. La nivelul sectorului privat: y raportând la categoriile de folosință funciară existente pe total județ, suprafețele agricole dețin 94%, suprafața arabilă este de 93%, pășunile 97% și fânețele 95%; y raportând la categoriile de folosință din sectorul privat a rezultat 57% arabil, 39% pajisti, 4% vii și livezi; y sectorul privat deține ponderea în privința suprafețelor cu pajiște din zona montană (83%), și a suprafețelor cu teren arabil în
REDRESAREA GOSPOD?RIILOR ??R?NE?TI PRIN PRACTICAREA AGROTURISMULUI ?N JUDE?UL NEAM? by Gheorghe GEMENE () [Corola-publishinghouse/Science/83105_a_84430]
-
suprafețelor cu pajiște din zona montană (83%), și a suprafețelor cu teren arabil în zona de câmpie (23%) și colinară joasă (42%). c. La nivelul gospodăriilor populației: • pe categorii de folosință funciară ponderea este de 54% arabil, 28% pășuni, 17% fânețe, 1% livezi și vii; • ponderea terenului arabil este de 28% în zonele de șes (13 localități), 48% în zona colinară joasă (24 localități) și de 18% în zona colinar - montană (17 localități) și 6% din zona montană (20 localități); • ponderea
REDRESAREA GOSPOD?RIILOR ??R?NE?TI PRIN PRACTICAREA AGROTURISMULUI ?N JUDE?UL NEAM? by Gheorghe GEMENE () [Corola-publishinghouse/Science/83105_a_84430]
-
și vii; • ponderea terenului arabil este de 28% în zonele de șes (13 localități), 48% în zona colinară joasă (24 localități) și de 18% în zona colinar - montană (17 localități) și 6% din zona montană (20 localități); • ponderea pășunilor și fânețelor este de 11%, respectiv 2% în zona de câmpie; 8% respectiv 37% în zona colinar-joasă; 10% respectiv 6% în zona colinar - montană; 40% respectiv 80% în zona montană. • majoritatea efectivelor fiind în sectorul privat și raportate la nivelul întregii țări
REDRESAREA GOSPOD?RIILOR ??R?NE?TI PRIN PRACTICAREA AGROTURISMULUI ?N JUDE?UL NEAM? by Gheorghe GEMENE () [Corola-publishinghouse/Science/83105_a_84430]
-
tradiționale românești, preparate după rețetele originale ce atrag atât turiștii români cât și pe cei străini. După datele DGAIA - Neamț, ponderea suprafeței agricole raportată la totalul celei existente pe județ este de 23% (5% teren arabil, 43,4% pășuni, 80% fânețe, 2% vii, 13% livezi). Suprafața medie este de 2,1ha distribuite inegal. Ponderea o dețin exploatațiile cu 0,5ha (35,8%), urmat de categoria 1,0-3ha (32,8%). Ponderea gospodăriilor individuale cu 5-10ha este nesemnificativă. Din prelucrarea și centralizarea datelor
REDRESAREA GOSPOD?RIILOR ??R?NE?TI PRIN PRACTICAREA AGROTURISMULUI ?N JUDE?UL NEAM? by Gheorghe GEMENE () [Corola-publishinghouse/Science/83105_a_84430]
-
din valorificare eficientă a produselor proprii. În general se aplică un mecanism simplu, după care, din veniturile obținute prin vânzarea animalelor, se cumpără efective superioare calitativ și cantitativ celor pe care le-a avut înainte. • din evidențierea suprafețelor arabile, pășuni fânețe pe zone și subzone diferite, a rezultat că sunt posibilități reale de a crește 5-6 vaci pe gospodărie într-o primă fază și 20 într-o fază următoare. De asemenea este necesar ca pensiunea agroturistică să cuprindă un șeptel format
REDRESAREA GOSPOD?RIILOR ??R?NE?TI PRIN PRACTICAREA AGROTURISMULUI ?N JUDE?UL NEAM? by Gheorghe GEMENE () [Corola-publishinghouse/Science/83105_a_84430]
-
5 % în anul 1989; ea avut rolul de tampon ocupațional împotriva efectelor socio-economice ale tranziției; • resursele financiare se referă la o suprafață agricolă totală de 14.858.845 ha (2000), suprafața arabilă având o pondere de 63,2 %, pășunile și fânețele de 33,3 %, restul fiind ocupat de vii și livezi. Fondul forestier se cifrează la 6.669.933 ha (27,7 % din teritoriul național); • structura proprietății arată că sectorul privat deține 8.098,3 milioane ha teren arabil din totalul
MODALIT??I DE VALORIFICARE A PRODUSELOR AGRICOLE. COMPLEXELE AGROINDUSTRIALE by Sorin LEESCU () [Corola-publishinghouse/Science/83095_a_84420]
-
de 9.379,74 mii ha, circa 210,2 mii ha teren viticol din totalul de 271,7 ha, 174,6 mii ha teren pomicol din totalul de 254,9 mii ha și 4.302,2 mii ha pășuni și fânețe din totalul de 4.925,9 mii ha; • modul de exploatare include 10,9 mii exploatații care dețin o suprafață de 2.475 mii ha, cu o medie de 227,1 ha și 4.170.300 milioane de gospodării individuale
MODALIT??I DE VALORIFICARE A PRODUSELOR AGRICOLE. COMPLEXELE AGROINDUSTRIALE by Sorin LEESCU () [Corola-publishinghouse/Science/83095_a_84420]
-
multe parcele, în funcție de zona geografică lipsite în mare parte de dotări tehnice, cu venituri minime și producție orientată predominant spre autoconsum; • La nivelul gospodăriilor populației din județul Neamț categoriile de folosință funciară sunt structurate astfel: 54% arabil, 28% pășuni, 17% fânețe, 1% livezi și vii. Suprafața medie pe gospodărie individuală este de 1,43 hectare; Ponderea gospodăriilor individuale din zona montană este de 24-28% raportate la totalul gospodăriilor populației individuale din spațiul rural al județului Neamț. Gospodăriile care au în proprietate
PROFILUL GOSPOD?RIEI ??R?NE?TI ?I A SATULUI NEM?EAN DIN ZONELE CU POTEN?IAL AGROTURISTIC by Gheorghe GEMENE () [Corola-publishinghouse/Science/83109_a_84434]
-
începu încă în 1669...Ea se lucră în 1670 și fu gata în 1671, toamna. Așa trebuie să fie. Anul 1672 este anul inaugurării”. Chiar Duca Vodă dăruiește la 6 august 1671 Mănăstirii Cetățuia ctitoria sa - loc de țarină și fânețe la Valea Rușilor și a Holbocăi, iar despre ctitoria sa spune: „... și noi cu multă osârdie și cu multă cheltuială dintru agonisita noastră am nevoit ...șam început ș-am zidit din pajiște această rugă, sfânta m(ă)n(ă)stire
Iaşii dealurilor albastre by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1211_a_1919]
-
părinții rugători...și cu tot sfatul nostru, boieri mari și mici ca să o întărim și cu loc de hrană din hotarul locului g(o)s(po)d a târgului Iași...Valea Rușilor și a Holbocăi cu loc de țarină și fânețe, să fie de odaie sfintei m(ă)n(ă)stiri”. Biserica Sfântul Nicolae din Holboca a fost ridicată în 1802, de boierul Nicolae Balș. Înaintea acesteia a existat o altă biserică, din lemn, ale cărei temelii se văd la câțiva
Iaşii dealurilor albastre by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1211_a_1919]
-
în comun un teritoriu, inclusiv teren arabil, pe care comunitatea de rude îl exploatează, fără să-l poată apăra. Terenul arabil, obținut în urma defrișărilor sau existent în mod natural, era împărțit în loturi egale și tras la sorți, iar islazurile, fânețele, apele și pădurile erau folosite în devălmășie . La fiecare „gospodărie” exista un număr de animale, oi, vite mari, cai, a căror întreținere nu necesita posesia unei suprafețe de teren pentru pășunat sau pentru recoltatul fânului. Prin „gospodărie” trebuie să înțelegem
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
muncitoare, sau trezit că au fost proprietari asupra unor terenuri pe care neam de neamul lor nu le-au avut și nici măcar nu le-au lucrat. Absurditatea cererilor merge până acolo încât sunt revendicați munți întregi, cu păduri, pășuni, fânețe, moșii, livezi și vii, adică vechile braniști domnești sau mănăstirești, invocându-se boierii și răzeșii închipuite, cu pretinse acte de la vechii domni și voievozi care au domnit cu câteva secole în urmă în Țările Române. Confruntat cu această avalanșă de
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
feudale românești, o stăpânire devălmașă, arhaică, nediferențiată, a comunităților sătești, care îmbrăcau forma de obști teritoriale, provenite din obștile gentilice. Această stăpânire devălmașă, mai corect spus, folosire devălmașă, care se referă la posesiunea și folosirea în comun a pădurilor, apelor, fânețelor, islazurilor, pășunilor, mai puțin a terenurilor de arătură, care, multă vreme, au fost trase la sorți, ca fiecare să aibă parte, prin rotație, de toate categoriile de bonitare a solului, nu putea produce, în absența unei organizări statale, prin ea
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
nu mai puteau fi revendicate de domnie. Cel mai mare proprietar rămânea domnul, care întruchipa statul și care stăpânea domeniul domnesc, format din nenumărate moșii, braniști 15 (complexe de păduri, terenuri interzise colonizării și folosirii fără voia proprietarului absolut), imașuri, fânețe, iazuri, ape, supușii din ocoale, ținuturi și orașele cu locuitorii lor. Numai proprietarii, cu urice, aveau dreptul de a se manifesta juridic, vânzând și cumpărând, dăruind, schimbând moșii și sate, care, după ce s-a încheiat epoca daniilor domnești (sec. XIV
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
zona de șes și cei din zona de munte. Deosebirea constă în faptul că primii, țăranii de la șes, primesc de regulă de la boier sau mănăstire, de la domn-stat, dacă e vorba de târguri sau braniști domnești, pământ în câmp, de arătură, fânețe și păscătoare, fără să fie nevoie de un efort suplimentar pentru amenajări funciare (curățitură, drenări, despăduriri etc), în timp ce țăranii din zona de munte sunt cei care, prin munca lor, cu sapa, hârlețul, cazmaua și focul au obținut suprafețele de teren
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
în agricultură. Vechile raporturi, de tip feudal, dintre țărani cu sau fără delnițe (părți din fosta moșie indiviză) pe de o parte și boier - mănăstire - domn - stat, prezenta avantajul că fiecare familie primea sau își făcea singură suprafețele de arătură, fânețe, pășuni de care aveau nevoie, care intrau în folosința sa ereditară. După ce clăcașii au devenit oameni liberi și proprietari deplini, au trebuit să-și divizeze loturile, în funcție de numărul copiilor, așa că, în maximum 30 de ani de la împroprietărire, țăranul a rămas
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]