1,845 matches
-
Timiș, pe teritoriul administrativ al orașului Făget. Aria naturală cu o suprafață de 20 hectare se află în extremitatea nord-estică a județului Timiș, în aria teritorială nordică a satului Bătești, pe partea dreaptă a drumului național (DN68A) care leagă orașul Făget de localitatea Margina. Rezervația naturală a fost declarată arie protejată prin "Legea Nr.5 din 6 martie 2000" (privind aprobarea "Planului de amenajare a teritoriului național - Secțiunea a III-a - zone protejate") și reprezintă o suprafață cu fâneațe aflată în
Pajiștea cu narcise Bătești () [Corola-website/Science/328382_a_329711]
-
înscrise pe lista monumentelor istorice din județul Cluj, elaborată de Ministerul Culturii și Patrimoniului Național din România în anul 2010: Satul este atestat documentar din anul 1297 într-un act de hotărnicie a Mănășturului, având ca vecinătate "Codrul Mare" („Bykfev”, „Făgetul”). La acea dată se numea ""Pass Mikis"", în 1367 ""Mykus"", în 1461 ""Villa Mike"s", în 1523 ""Mikews"", în 1733 ""Mikus"", iar în anul 1854 ""Mikes"" sau ""Micuș"". În legătură cu acest sat, legenda spune că aici ar fi existat o cetate
Micești, Cluj () [Corola-website/Science/300340_a_301669]
-
cel Mic, va reuși să o înfrângă doar după ce adună o armată de 30.000 de oameni și o puternică artilerie. În urma unei puternice ofensive transilvănene condusă de George Borbely, armata creștină cucerește cetățile Bocșa, Șoimoș, Cenad, Nădlac, Pâncota, Arad, Făget, Lipova și Vârșeț dar Timișoara rămâne neatinsă. O primă încercare de recucerire a orașului are loc în 1596 când o oaste a lui Sigismund Bathory, împreună cu 4000 de soldați trimiși de Mihai Viteazul și 4000 de creștini din Banat încep
Timișoara () [Corola-website/Science/296958_a_298287]
-
pe un drum de pământ. Din 1999 a rămas fără locuitori. Biserica din fosta localitate Baștea a fost cumpărată în anul 1913 de către credincioși din satul Holdea. Frumoasa bisericuță este edificată în același stil arhitectonic ca și bisericile bănățene din jurul Făgetului timișan aflat la mică distanță. Construită din bârne masive de stejar după sistemul „blockbau”. Elementele spațial-arhitecturale sunt cele specifice cultului creștin ortodox, dispuse pe axa vest-est: pronaosul (tinda), naosul (nava) și absida altarului. Naosul (nava), încăperea destinată exclusiv bărbaților, este
Biserica de lemn din Baștea () [Corola-website/Science/320796_a_322125]
-
și absida altarului. Naosul (nava), încăperea destinată exclusiv bărbaților, este de formă dreptunghiulară. Intrarea în naos este situată pe latura de sud. Absida altarului este poligonală, nedecroșată, în prelungirea pereților corespunzători ai naosului. Turnul prezintă, ca și bisericile din zona Făgetului, elemente constructive si decorative ale barocului apusean. O particularitate este prelungirea acoperișului deasupra intrării, pe latura de vest, realizându-se o formă simplă de pridvor care se mai întâlnește doar la bisericile din Coșevița și Românești. În anul 1937 biserica
Biserica de lemn din Baștea () [Corola-website/Science/320796_a_322125]
-
se află în localitatea Curtea din județul Timiș. A fost construită în anul 1794. Are hramul „Sf.Cuvioasă Paraschiva” (14 octombrie). Biserica se află pe noua listă a monumentelor istorice sub codul LMI: . Situat la circa 12 km sud-est de Făget, aproape de confluența celor două cursuri ale Begheiului: Bega Caldă și Bega Rece, satul Curtea e atestat documentar la începutul veacului al XVI-lea, ca făcând parte din același mare domeniu al cetății Șoimoșului, aflat, la 1517-1518, în proprietatea aceluiași George
Biserica de lemn din Curtea, Timiș () [Corola-website/Science/311891_a_313220]
-
Béthlen, pentru ca, în anul 1658, cetatea Șoimoș dimpreună cu întreg Banatul de Lugoj- Caransebeș să fie ocupată de turci. Conscripția din 1717 pomenește Curtea cu un număr de 50 de case, fiind una din cele mai mari localități din zona Făgetului. Se pare că vechea vatră a satului era situată la circa doi km mai spre răsărit, unde se mai găsesc urme de locuire: vetre, cioburi de ceramică și unde microtoponimia a păstrat denumirile „Pe la sat", „Dealul Bisericii", „Magazia" etc. Sistematizarea
Biserica de lemn din Curtea, Timiș () [Corola-website/Science/311891_a_313220]
-
tradiționale aducând în prim plan noutățile artistice ale epocii. Pe o cruce de lemn, păstrată în altar, apare pe postament inscripția în chirilică: „Această cruce s-a făcut Sfintei Biserici la Curtea prin îndrumarea preacinstitului domn Petru de Atanasievici, proto-vesbiterul Făgetului la anul 1820". Iar mai jos, tot cu chirilice: "Lazăr Gherdanovici, zugrav din Lugoj, 1820". Biserica de lemn din Curtea posedă încă un bogat inventar liturgic, deși o parte - mai ales cărți de cult - a fost trecut în noua biserică
Biserica de lemn din Curtea, Timiș () [Corola-website/Science/311891_a_313220]
-
Sovata este o companie hotelieră din România care deține complexele de tratament Sovata și Lacul Roșu. Este deținută de grupul hotelier ungar "Danubius Hotels", și deține hotelurile Sovata, Făget și Brădet. A fost privatizată în mai 2001, când APAPS a vândut firmei "Salina Invest" din Târgu Mureș 82,17% din capitalul Sovata, printr-o tranzacție în valoare de 6,9 milioane dolari. În anul 2007, grupul hotelier Danubius Hotels
Balneoclimaterica () [Corola-website/Science/323223_a_324552]
-
2007 (privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanță comunitară, ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natură 2000 în România). Acesta se întinde pe o suprafață de 25.112 hectare și include rezervațiile naturale Acumularea Pârcovaci, Făgetul Secular Humosu și Pădurea Tudora. Situl dispune de cinci clase de habitate comunitare ("Păduri dacice de stejar și carpen", "Păduri de fag de tip Asperulo fagetum", "Păduri de stejar cu carpen de tip Galio-Carpinetum", "Păduri ripariene mixte cu Quercus robur
Dealul Mare - Hârlău () [Corola-website/Science/334203_a_335532]
-
Câteva ruine ale conacului Bethlen se mai pot vedea și astăzi. Totuși, pe teritoriul satului s-au descoperit mai multe mărturii arheologice care atestează o locuire mult mai veche. Conscripția din 1717 arată satul valah numit "Iktar", aparținea de districtul Făget și avea 15 case. Pe harta contelui Mercy din 1723-1725, apare cu numele de "Ektar", iar pe harta oficială de la 1761 este inclusă în districtul Lugoj. În 1779 s-a alipit județului Timiș. Pe hotarul nordic al satului s-a
Ictar-Budinț, Timiș () [Corola-website/Science/301368_a_302697]
-
în 1909. Atestarea documentară a Budințului este puțin mai recentă decât a Ictarului. El apare menționat într-o diplomă maghiară din anul 1444, cu numele de "Budfalva". Conscripția de la 1717 arată că satul "Budinc" avea 18 case și aparținea districtului Făget. A fost din totdeauna un sat românesc. Ortodocșii din Budint aveau o biserică comună cu cei din Ictar. În 1841 are loc trecerea a circa jumătate din familiile ortodoxe la ritul greco-catolic. Biserica devine mixtă. Pe fondul scăderii populației din
Ictar-Budinț, Timiș () [Corola-website/Science/301368_a_302697]
-
1526 Ungaria va fi înfrântă și va fi transformată în pașalâc turcesc. După distrugerea definitivă a Cetății Severinului, părțile oltene ale Banatului de Severin au ajuns sub stăpânirea Banilor craioveni iar Banatul Severinului și-a delimitat hotarele între Orșova și Făget. După distrugerea Cetății Severinului, dându-i numele emblematic de doliu Cerneți ("cerniți") severinenii au fondat o altă așezare mai ferită de incursiunile turcești la aproximativ 6 kilometri spre nord-est față de vechea cetate arsă. Pană la reconstrucția modernă a Severinului, Cernețiul
Drobeta-Turnu Severin () [Corola-website/Science/296950_a_298279]
-
suprafață de 148.850 hectare. Aria protejată se suprapune în mare parte sitului de importanță comunitară - Munții Maramureșului. Parcului Natural Munții Maramureșului reprezintă un areal montan (păduri, pajiști, goluri alpine, stâncării și văii) bogat în floră constituită din gorunete și făgete, molidișuri, jnepenișuri și ierburi; ce adăpostește, conserva și asigură condiții prielnice de viețuire mai multor specii de fauna sălbatică (reprezentată de o gamă diversă de mamifere, păsări, reptile, amfibieni, pești și insecte) protejată la nivel local său european. Parcul include
Parcul Natural Munții Maramureșului () [Corola-website/Science/324814_a_326143]
-
Rembrandt, Tizian etc. Întors în țară, a predat desenul la Liceul „Coriolan Brediceanu” din Lugoj, deschizând și o școală de pictură în clădirea teatrului. Virgil Simonescu a realizat în perioada 1908-1910 prima pictură a bisericii "Adormirea Maicii Domnului" din orașul Făget iar în anul 1911, a pictat în stil neo-bizantin iconostasul din lemn al bisericii din Șanovița, Timiș. La 6 iulie 1924 s-a încheiat un contract între Comuna bisericească din Orșova și pictorul Virgil Simonescu, prin care acesta se obliga
Virgil Simonescu () [Corola-website/Science/333500_a_334829]
-
Bucovăț este un sat în comuna Dumbrava din județul Timiș, Banat, România. Satul Bucovăț se află localizat în partea estică a județului Timiș, în apropierea orașului Făget, între municipiile Lugoj și Deva. Distanțe rutiere: Dumbrava - 5 km Făget - 11 km Lugoj - 33 km Timișoara - 92 km Deva - 75 km București - 461 km Căi de acces: Accesul rutier se face în pricipal pe DN68A/E673 Lugoj (TM) - Ilia
Bucovăț (Dumbrava), Timiș () [Corola-website/Science/301345_a_302674]
-
Bucovăț este un sat în comuna Dumbrava din județul Timiș, Banat, România. Satul Bucovăț se află localizat în partea estică a județului Timiș, în apropierea orașului Făget, între municipiile Lugoj și Deva. Distanțe rutiere: Dumbrava - 5 km Făget - 11 km Lugoj - 33 km Timișoara - 92 km Deva - 75 km București - 461 km Căi de acces: Accesul rutier se face în pricipal pe DN68A/E673 Lugoj (TM) - Ilia (HD), iar apoi din comuna Dumbrava până în localitatea Bucovăț pe DJ694
Bucovăț (Dumbrava), Timiș () [Corola-website/Science/301345_a_302674]
-
pe DJ694 Dumbrava (TM) - Fârdea (TM), drum pietruit. Accesul feroviar se face pe magistrala secundară de cale ferată CFR 212 Lugoj (TM) - Ilia (HD), prin intermediul haltei Răchita (comuna Dumbrava), aflată la o distanță de 6 km, sau prin intermediul gării orașului Făget, gară aflată la o distanță de 10 km. Aeroportul cel mai apropiat este Aeroportul Internațional „Traian Vuia” Timișoara, aflat la o distanță de 96 km. Localități învecinate: Localitatea Bucovăț este atestată documentar încă din anul 1440, când aceasta aparținea de
Bucovăț (Dumbrava), Timiș () [Corola-website/Science/301345_a_302674]
-
față doar o cruce ridicată pe acel loc mai amintind de existența sa. În momentul de față localitatea dispune de următoarele lăcașuri de cult: □ Biserica ortodoxă ""Adormirea Maicii Domnului"" - construită în anul 1920 aparține de Mitropolia Banatului, Arhiepiscopia Timișoarei, Protopopiatul Făget; □ Biserica baptistă ""Maranata"" - construită în anii ’90 pe locul vechii biserici baptiste datând din anul 1905; Casă de rugăciune penticostală - înființată în anul 2006; În sat funcționează o grădiniță cu program normal și o școala primară cu clasele l-lV
Bucovăț (Dumbrava), Timiș () [Corola-website/Science/301345_a_302674]
-
cu clasele l-Vlll. În prezent există transport școlar pentru elevii din clasele V-Vlll, care învață la școala generală din comuna Dumbrava. De asemenea, există și transport școlar pentru elevii de liceu care frecventează cursurile Liceului Teoretic „Traian Vuia” din orașul Făget. Singura manifestare cultural-religioasă din sat are loc în preajma zilei de 15 august când se sărbătorește Adormirea Maicii Domnului. Cu această ocazie localitatea este în sărbătoare timp de 1-2 zile, în aceste zile având loc și ruga satului (nedeea), ocazie cu
Bucovăț (Dumbrava), Timiș () [Corola-website/Science/301345_a_302674]
-
localitatea, rudele celor din sat, precum și locuitori din localitățile învecinate se adună în curtea școlii unde au loc manifestări folclorice cuprinzând muzică și dansuri populare, începând de seara și terminând a doua zi dimineața. Satul face parte din zona etnografică Făget, particularizată prin inepuizabilul tezaur de creații autentice transpuse atât în cantec cât și în basm, proză populară sau folclor muzical. Casele vechi din lemn și porțile sculptate, care încă se mai găsesc în sat, prezintă un farmec deosebit. Localitatea dispune
Bucovăț (Dumbrava), Timiș () [Corola-website/Science/301345_a_302674]
-
carpen, plop și frasin, asigurând locuitorilor satului necesarul de lemn pentru încălzire, dar fiind și o altă sursă de venituri pentru aceștia. Rata șomajului este destul de ridicată. Majoritatea persoanelor angajate lucrează în sistemul bugetar sau la firme private din orașul Făget, în special în industria ușoara și în industria de prelucrare a lemnului. Infrastructură: Satul este străbătut de drumul județean DJ694 Dumbrava (TM) - Fârdea (TM), drum pietruit, aflat într-o stare relativ bună. În sat există o stradă de cca. 1
Bucovăț (Dumbrava), Timiș () [Corola-website/Science/301345_a_302674]
-
Școala de Arte Timișoara. În calitate de sculptor, realizează în cadrul unui amplu proiect: Portretul, o lume o serie de busturi, monumente și statui ale unor personalități bănățene expuse în spații publice (peste 50) din Estoril- Portugalia, Vârșeț-Serbia, București.Timișoara, Lugoj, Arad, Caransebeș, Făget, Margina...(dintre acestea: Sorin Titel, Virgil Birou, V. Cristea, Gh. Leahu, St. Iordănescu, Nicolae Boboc, Filaret Barbu, Ion Românu, G.I. Tohăneanu, Ioan Imbroane, Ioachim Miloia, Alexandru Mocioni, Virgil Economu, Miron Cristea, Regina Maria, Lucian Blaga, ș.a.. Pt. detalii accesați http
Aurel Gheorghe Ardeleanu () [Corola-website/Science/328804_a_330133]
-
din Bulgaria.<br> Aflată inițial (începutul secolului XX) la marginea comunei Șerban Vodă în proprietatea unor oameni înstăriți, zona a început progresiv să fie parcelată și astfel au luat naștere primele străzi: Militaru Stoian, Opriș Ilie, Puțul cu Tei, Stejărișului, Făgetului, Nucetului, Ulmetului, Sălcetului, Cornetului, Brădetului, actuala George Bacovia și Alunișului. Ulterior dezvoltarea s-a extins și către est luând astfel ființă străzi precum: Aron Pumnul și Nehoiași. <br> În timpul regimului comunist, cartierul a fost schimbat radical, culturile agricole (livezile în
Giurgiului () [Corola-website/Science/314942_a_316271]
-
Precipitațiile atmosferice medii anuale prezintă valori cuprinse între 600 mm și 800 mm, valori mai mari înregistrându-se în munții Meseș și Plopiș, iar mai mici în Depresiunea Almaș - Agrij și pe valea Someșului. Floră bogată în: păduri de foioase (făgete și gorunete unde predomina fagul, carpenul, gorunul, stejarul, cerul, teiul, frasinul, paltinul de munte, ulmul), plantații de conifere (pinul), specii de arbuști (tulichina, șocul roșu și negru, vonicerul, alunul, cornul, sângerul, clocotișul, lemnul câinesc), specii de ierburi (vinarița, trepădătoarea, colțișor
Județul Sălaj () [Corola-website/Science/296667_a_297996]