6,551 matches
-
Prin urmare, constrângerea astfel exercitată reprezintă punerea în mișcare a unei forțe exterioare subiectului pasiv al infracțiunii, care poate fi de natură fizică sau morală. În cazul constrângerii fizice, aceasta poate fi exercitată, în mod direct, prin energia fizică a făptuitorului sau prin punerea în mișcare, de către acesta, a unei alte energii de aceeași natură, capabilă să înfrângă rezistența fizică a subiectului pasiv. Spre deosebire de aceasta, constrângerea psihică se exercită prin efectuarea de către făptuitor a unui act de
DECIZIA nr. 56 din 24 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296449]
-
prin energia fizică a făptuitorului sau prin punerea în mișcare, de către acesta, a unei alte energii de aceeași natură, capabilă să înfrângă rezistența fizică a subiectului pasiv. Spre deosebire de aceasta, constrângerea psihică se exercită prin efectuarea de către făptuitor a unui act de natură să inspire victimei temerea că, în viitor, ea sau o altă persoană apropiată ei va suporta un rău. În ambele cazuri, pentru realizarea conținutului constitutiv al infracțiunii, constrângerea trebuie să fie efectivă. Având în vedere
DECIZIA nr. 56 din 24 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296449]
-
de legiuitor pentru acele situații în care o faptă prevăzută de legea penală este săvârșită de un număr mai mare de persoane decât cel care ar fi fost necesar potrivit cu natura acelei fapte. Așadar, pentru ca o pluralitate de făptuitori să poată fi socotită pluralitate de infractori, deci participație penală (propriu-zisă sau improprie), trebuie ca fapta săvârșită de aceștia să fie „o faptă prevăzută de legea penală“, așa cum rezultă, de altfel, chiar din textul de lege criticat. Împrejurarea că
DECIZIA nr. 503 din 17 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295756]
-
de evadare, fie în forma simplă, fie în cea agravată sau în cea asimilată, astfel cum acestea sunt reglementate la art. 285 alin. (1)-(3) din Codul penal, implică, în mod esențial, starea legală de deținere sau de reținere a făptuitorului. ... 5. Se menționează că hotărârea definitivă de condamnare la pedeapsa închisorii sau a detențiunii pe viață se pune în executare, potrivit art. 555 din Codul de procedură penală, prin emiterea mandatului de executare a pedepsei de către judecătorul delegat cu
DECIZIA nr. 557 din 29 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295595]
-
faptă de sustragere de la executarea unei pedepse sau a unei măsuri preventive privative de libertate care este comisă după punerea în executare a hotărârii judecătorești prin care este dispusă o astfel de pedeapsă sau de măsură preventivă, respectiv când făptuitorul se află în stare legală de reținere sau de deținere, fapta incriminată prin art. I pct. 1 din legea criticată, asimilată de legiuitor faptelor de evadare, este comisă anterior punerii în executare a mandatului de executare a pedepsei detențiunii pe
DECIZIA nr. 557 din 29 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295595]
-
la art. 285 alin. (3^1) din Codul penal este suficientă pentru ca dispozițiile alin. (4) ale art. 285 din Codul penal să fie aplicabile, respectiv pentru ca, la pedeapsa dispusă prin hotărârea judecătorească de la a cărei executare se sustrage făptuitorul, să fie adăugată pedeapsa aplicată pentru infracțiunea de evadare. ... 78. Cu privire la consecințele penale stabilite de dispozițiile art. 285 alin. (4) din Codul penal în privința omisiunii de a se prezenta la organul de poliție, în vederea punerii în
DECIZIA nr. 557 din 29 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295595]
-
insolvenței. În ceea ce privește condițiile răspunderii, Curtea a arătat că răspunderea civilă în discuție presupune îndeplinirea următoarelor condiții: (i) săvârșirea unei fapte ilicite, (ii) existența prejudiciului, (iii) existența legăturii de cauzalitate dintre fapta ilicită și prejudiciu și (iv) vinovăția făptuitorului, iar, în conformitate cu dispozițiile Codului civil [art. 1.357 alin. (1)], cel care cauzează altuia un prejudiciu printr-o faptă ilicită, săvârșită cu vinovăție, este obligat să îl repare și, prin urmare, faptele care pot atrage răspunderea civilă (a persoanelor
DECIZIA nr. 572 din 31 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/300372]
-
judecată, sau, dimpotrivă, să nu fie sancționați, de vreme ce un alt organ constatator și o altă instanță de judecată nu ar considera că fapta constituie contravenție; (ii) se creează o diferență de tratament juridic în cadrul aceleiași categorii de făptuitori, fără a exista vreo justificare obiectivă și rezonabilă; (iii) ordinele și deciziile Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei conțin reglementări extrem de vaste, așa încât, practic, orice încălcare a vreunei prevederi din aceste ordine/decizii are vocația de a constitui
DECIZIA nr. 668 din 3 decembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/300392]
-
conduită contrară acesteia. În jurisprudența sa, Curtea a reținut că sancțiunile contravenționale, principale și complementare, au adresabilitate generală și au atât un rol preventiv-educativ, cât și unul represiv și punitiv, reprezentând o formă de constrângere care vizează, în special, patrimoniul făptuitorului. Aplicarea sancțiunilor contravenționale, respectiv sancționarea propriuzisă a subiectului de drept pentru nesocotirea normelor de drept contravențional, are loc potrivit unor principii, similar sancțiunilor de drept penal (Decizia nr. 152 din 6 mai 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea
DECIZIA nr. 668 din 3 decembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/300392]
-
drept contravențional printro conduită contrară acesteia. Totodată, Curtea reține că sancțiunile contravenționale, principale și complementare au adresabilitate generală și au atât un rol preventiv-educativ, cât și unul represiv și punitiv, reprezentând o formă de constrângere care vizează, în special, patrimoniul făptuitorului. Aplicarea sancțiunilor contravenționale, respectiv sancționarea propriuzisă a subiectului de drept pentru nesocotirea normelor de drept contravențional, are loc potrivit unor principii, similar sancțiunilor de drept penal (Decizia nr. 152 din 6 mai 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea
DECIZIA nr. 30 din 28 ianuarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/300359]
-
judecătorul va lua în considerare atât susținerile suspectului sau inculpatului legal citat și ale procurorului, înscrisurile noi prezentate, cât și lucrările și materialele din dosarul de urmărire penală, apreciind inclusiv prin raportare la circumstanțele concrete ale faptei săvârșite, la conduita făptuitorului și împrejurările care au dus la neexecutarea integrală sau parțială a obligației de a presta muncă neremunerată și dacă această neexecutare s-a realizat cu rea-credință. Evident, reluarea urmăririi penale nu poate fi dispusă dacă a intervenit o cauză care
DECIZIA nr. 105 din 27 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/301131]
-
7 ani de închisoare și 3 ani interzicerea unor drepturi pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 197 alin. 2 lit. b) din Codul penal din 1969 (violul, atunci când victima se află în îngrijirea, ocrotirea, educarea, paza sau în tratamentul făptuitorului), este de a preveni infracțiunile de natură sexuală, de exploatare a unor persoane sau săvârșite asupra minorilor, de a combate recidiva și de a facilita identificarea infractorilor. ... 53. Totodată, Curtea reamintește că reabilitarea este o cauză ce înlătură consecințele condamnării
DECIZIA nr. 502 din 17 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/299582]
-
parte, cu aceea prevăzută de art. 168^1 din Codul penal din 1969, sub aspectul denumirii marginale, al conținutului constitutiv și al tratamentului sancționator. Deosebirea dintre norma penală anterioară și cea în vigoare privește introducerea în actuala reglementare a cerinței ca făptuitorul să cunoască caracterul fals al știrilor, datelor sau informațiilor ori documentelor falsificate pe care le comunică sau răspândește, precum și înlocuirea sintagmei „siguranța statului“ cu „securitate națională“. Obiectul juridic special al infracțiunii constă în relațiile sociale referitoare la securitatea națională
DECIZIA nr. 495 din 17 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295645]
-
comunicare sau răspândire de știri, date, informații ori de documente false ori falsificate. Pentru întregirea elementului material trebuie îndeplinite două cerințe esențiale. Pe de o parte, este necesar ca știrile, datele, informațiile sau documentele să fie false ori falsificate, iar făptuitorul să cunoască acest aspect. Pe de altă parte, este necesar ca acțiunea de comunicare sau de răspândire de știri, date, informații false ori documente falsificate să pună în pericol securitatea națională. Urmarea imediată constă în crearea unei stări de pericol
DECIZIA nr. 495 din 17 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295645]
-
dispozițiilor art. 404 din Codul penal, cu atât mai mult cu cât norma de incriminare analizată prevede, astfel cum am arătat, și o altă cerință esențială pentru întregirea elementului material al infracțiunii de comunicare de informații false, respectiv cerința ca făptuitorul să cunoască caracterul fals ori falsificat al știrilor, datelor, informațiilor sau documentelor pe care le comunică sau răspândește, astfel încât faptele anterior menționate să poată fi încadrate în sfera de aplicare a textului criticat. Această din urmă cerință esențială, stabilită
DECIZIA nr. 495 din 17 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295645]
-
Legea nr. 85/2014, prin jurisprudența antereferită, Curtea a arătat că răspunderea civilă întemeiată pe dispozițiile acestui articol de lege presupune îndeplinirea următoarelor condiții: săvârșirea unei fapte ilicite, existența prejudiciului, existența legăturii de cauzalitate dintre fapta ilicită și prejudiciu și vinovăția făptuitorului. Totodată, în conformitate cu art. 1.357 alin. (1) din Codul civil, „cel care cauzează altuia un prejudiciu printr-o faptă ilicită, săvârșită cu vinovăție, este obligat să îl repare“ , iar astfel faptele care pot atrage răspunderea civilă a persoanelor avute
DECIZIA nr. 699 din 19 decembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/299939]
-
p. 921]; spre deosebire de accesul informatic, percheziția informatică va avea un caracter static, deoarece va surprinde numai datele informatice existente la un moment dat, or, accesul la un sistem informatic permite monitorizarea tehnică a activităților pe care le desfășoară făptuitorul pe o perioadă mai întinsă de timp (în acest sens, M. Suian, Metode speciale de supraveghere sau cercetare, Ed. Solomon, București, 2021, p. 265). ... 107. În ipoteza în care accesul la un sistem informatic este realizat la distanță, distincția între
DECIZIA nr. 56 din 18 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/275148]
-
cu infracțiunile enumerate mai sus; ... b) măsura este necesară și proporțională cu restrângerea drepturilor și libertăților fundamentale, date fiind particularitățile cauzei, importanța informațiilor sau a probelor ce urmează a fi obținute ori gravitatea infracțiunii; ... c) probele sau localizarea și identificarea făptuitorului, suspectului ori inculpatului nu ar putea fi obținute în alt mod sau obținerea lor ar presupune dificultăți deosebite ce ar prejudicia ancheta ori există un pericol pentru siguranța persoanelor sau a unor bunuri de valoare. ... (2) Măsura se dispune de
DECIZIA nr. 64 din 2 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/276458]
-
Aceasta, întrucât chiar și infracțiunile din aceeași categorie pot fi săvârșite în maniere foarte diferite, care să denote un pericol social diferit. Altfel spus, individualizarea pedepsei este necesară pentru atingerea scopului său, pedeapsa trebuind să corespundă nevoilor de reeducare ale făptuitorului. Pentru realizarea acestei finalități, individualizarea pedepselor penale este făcută etapizat, mai întâi de legiuitor, prin dispozițiile legii penale, apoi de instanțele de judecată învestite cu soluționarea cauzelor penale, iar, în final, de organele administrative ale locului de detenție, fiecare dintre
DECIZIA nr. 455 din 13 iulie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/276935]
-
vedere tocmai raportarea subiectului activ al infracțiunii de mărturie mincinoasă la activitatea organelor de urmărire penală și că dispozițiile articolului criticat nu creează discriminare între autorii faptelor de mărturie mincinoasă care își retrag declarațiile neconforme cu realitatea înainte de reținerea făptuitorului sau de punerea în mișcare a acțiunii penale și autorii faptelor de mărturie mincinoasă care nu îndeplinesc condițiile prevăzute în textul criticat. ... CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele: 4. Prin Încheierea din 19 iunie 2019, pronunțată
DECIZIA nr. 457 din 13 iulie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/276943]
-
constă în efectuarea actului procesual prevăzut de lege prin care se formulează învinuirea (acuzarea) împotriva unei persoane și se declanșează activitatea de tragere la răspundere penală a acesteia. Prin această activitate se naște raportul procesual penal fundamental dintre stat și făptuitor, iar suspectul devine inculpat (parte în procesul penal), urmând a fi adus în fața instanței penale, în scopul aplicării sancțiunii prevăzute de legea penală dacă se va stabili că a săvârșit cu vinovăție infracțiunea de care este acuzat. Aceasta are
DECIZIA nr. 457 din 13 iulie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/276943]
-
înainte ca presupusul făptuitor să devină parte a procesului penal, prin punerea în mișcare a acțiunii penale, și înainte ca acesta să poată fi reținut. Așadar, având în vedere conținutul măsurii preventive a reținerii, care implică privarea de libertate a făptuitorului, precum și cel al punerii în mișcare a acțiunii penale, care presupune formularea unei acuzații împotriva suspectului și dobândirea de către acesta a calității procesuale de inculpat, legiuitorul a ales drept limite temporale până la care martorul trebuie să procedeze
DECIZIA nr. 457 din 13 iulie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/276943]
-
drept limite temporale până la care martorul trebuie să procedeze la retragerea mărturiei mincinoase pentru a beneficia de cauza de nepedepsire prevăzută la art. 273 alin. (3) teza întâi din Codul penal două momente procesuale în care situația juridică a făptuitorului se schimbă în una mai puțin favorabilă, prin restrângerea exercițiului libertății sale individuale sau prin punerea sa sub acuzare. Desigur, dispunerea măsurii preventive a reținerii sau punerea în mișcare a acțiunii penale trebuie să fie determinată de aspectele relatate de
DECIZIA nr. 457 din 13 iulie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/276943]
-
să ducă la soluționarea corectă a cauzei penale. ... 25. Or, având în vedere aceste considerente, martorul care comite o faptă dintre cele prevăzute la art. 273 alin. (1) și (2) din Codul penal, dar care își retrage mărturia anterior reținerii făptuitorului sau punerii în mișcare a acțiunii penale se află într-o situație diferită de cea a martorului care, săvârșind una dintre faptele anterior menționate, își retrage mărturia la un moment procesual ulterior reținerii sau punerii în mișcare a acțiunii penale
DECIZIA nr. 457 din 13 iulie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/276943]
-
a acțiunii penale. ... 28. Pentru aceste motive, Curtea a reținut că dispozițiile art. 273 alin. (3) teza întâi din Codul penal nu creează discriminare între autorii faptelor de mărturie mincinoasă care își retrag declarațiile neconforme cu realitatea înainte de reținerea făptuitorului sau punerea în mișcare a acțiunii penale și autorii faptelor de mărturie mincinoasă care nu îndeplinesc condițiile prevăzute prin textul criticat și își retrag în faza judecății mărturia mincinoasă dată anterior în cauză. ... 29. Întrucât nu au intervenit elemente noi
DECIZIA nr. 457 din 13 iulie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/276943]