2,037 matches
-
a cărui prezență, probabil, creatorul a fost, de asemenea, conștient. Vom avea posibilitatea să observăm că unele aspecte sunt subordonate altora. Deoarece orice altă structură ierarhică a sistemului ar fi o structură labilă, vom numerota, pur și simplu, aspectele sau fațetele în ordine crescătoare pe măsură ce intervin în cursul acestei investigații. Oricare descriere a aspectelor prezentate este, inevitabil, incompletă și fiecare studiu de caz trebuie să implice o alegere scrupuluoasă a aspectelor care vor fi luate în considerare. Alegerea lor va include
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
informațiile pe care le oferă studiile lor de caz. Metoda studiului de caz nu reprezintă calea de aur pentru stilul cel mai adecvat de gândire; este o abordare simplă care poate duce la îmbogățirea repertoriilor noastre pentru a înțelege diversele fațete ale procesului creativ. A. Perioada de dinaintea anului 1832: Creatorul a construit o lume organică (O) și o lume fizică (P); O se adaptează perfect la P. B. 1832-1834: lumea fizică este supusă unui proces continuu de transformare, guvernat de legi
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
la probleme, spre deosebire de un singur răspuns corect, ce reprezintă producția convergentă. Întrucât producția divergentă este doar una dintre cele cinci operații ale intelectului, creativitatea poate fi privită ca subansamblu al inteligenței. Guilford a arătat și faptul că, în mod caracteristic, fațetele care implică creativitatea din modelul inteligenței propus de el nu se puteau măsura pe baza testelor de inteligență convenționale (și nici după o jumătate de secol nu se poate face acest lucru). De cele mai multe ori, testele de inteligență convenționale necesită
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
ȘI CREATIVITATE. Lucrările deja descrise, împreună cu progresele teoretice în definirea motivației extrinsece, au dus la o nouă concepție despre modul în care aceasta afectează creativitatea (Amabile, 1993, 1996). În primul rând, conceptul de motivație extrinsecă a fost perfecționat, incluzând două fațete: constrângere și informație (Deci și Ryan, 1985). În multe situații, motivația extrinsecă este percepută ca o constrângere externă, dar sunt momente în care poate, fără îndoială, să fie percepută ca sursă de informații utile și dorite. Pe baza acestei distincții
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
două variabile independente (ibidem). Pentru a înțelege evidenta diversitate a categoriilor ce aderă la titlul de elită fără a cădea în capcana unei foarte mari diversități, putem, bineînțeles, să adoptăm o procedură analitică, dând o serie de definiții corespunzătoare diferitelor fațete ale obiectului ce trebuie definit. Elitele: criterii de clasificare Un astfel de demers a fost cel adoptat de sociologul german Günter Endruweit într-un text de sinteză care se sprijină mai ales pe lucrările lui Urs Jaeggi (1967) și pe
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
2003) arată că persoanele care s-au abținut să participe la uniunile de comuniști sau de tineri comuniști au rate de participare scăzute și în perioada postcomunistă. Participare cetățenească și dezvoltare în România Literatura internațională dedicată participării în diversele ei fațete a stabilit handicapul fostelor țări comuniste în ceea ce priveste resursele de activism (Howard, 2003; Uslaner și Bădescu, 2004). Mai mult, participarea este considerată în primul rând o caracteristică a țărilor dezvoltate (vezi Almond și Verba, 1989). Principala concluzie și preocupare
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
mondial. Adoptând premisele constructiviste, China va fi o superputere în momentul în care se autodefinește ca atare, își asumă un rol în consecință pe plan global, iar această identitate îi este recunoscută în interacțiunile cu ceilalți actori internaționali. O altă fațetă a aceluiași principiu al interacțiunilor ca producătoare de sens subliniază că nici un comportament, nici un actor și nici o structură din spațiul social nu are înțeles altfel decât într-un context social intersubiectiv (între mai mulți agenți). Aceeași conduită poate avea un
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
a fost și încă este principala cauză a acestor confuzii și nemulțumiri. Totodată, abordarea profesiei de asistent social din perspectiva multidisciplinarității evidențiază un proces care a stat în atenția multor specialiști pe perioade mari de timp, preocupați de multiplele ipostaze/fațete ale asistenței sociale. Aceste fațete reprezintă posibilități de analiză și intervenție a asistentului social în soluționarea problemelor persoanelor vulnerabile și integrarea lor socială normală. Asistența socială poate să aibă un rol esențial în identificarea situațiilor de dificultate și în răspunsul
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
principala cauză a acestor confuzii și nemulțumiri. Totodată, abordarea profesiei de asistent social din perspectiva multidisciplinarității evidențiază un proces care a stat în atenția multor specialiști pe perioade mari de timp, preocupați de multiplele ipostaze/fațete ale asistenței sociale. Aceste fațete reprezintă posibilități de analiză și intervenție a asistentului social în soluționarea problemelor persoanelor vulnerabile și integrarea lor socială normală. Asistența socială poate să aibă un rol esențial în identificarea situațiilor de dificultate și în răspunsul punctual la acestea, prin mijloace
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
delimitează de alte profesii. Din acest punct de vedere, caracteristicile profesiei și rolurile specialistului sunt descrise cu precizie și acceptate instituțional. S-a subliniat în repetate rânduri că funcțiile multiple ale asistentutului social în comunitate ilustrează de fapt numeroasele fețe/fațete ale profesiei, fiecare dintre ele având un rol bine stabilit în actul intervenției și schimbării individuale și sociale. Tocmai aceste „mai multe fețe” asigură legitimitatea rolurilor sociale ale asistentului social în raport cu beneficiarul, în situații diferite de viață. Pentru ilustrare, aici
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
stabilit în actul intervenției și schimbării individuale și sociale. Tocmai aceste „mai multe fețe” asigură legitimitatea rolurilor sociale ale asistentului social în raport cu beneficiarul, în situații diferite de viață. Pentru ilustrare, aici aș da un exemplu care simplifică mult aceste multiple fațete și îl situează pe asistentul social în două ipostaze polare distincte: una în care el poate aborda global problemele de risc ale persoanelor/grupurilor prin evaluarea nevoilor integrate, coordonând intervenția altor specialiști în cadrul unei echipe multidisciplinare; el va evalua totodată
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
scepticism a lui „nothing works” și a ajuns în prezent, într-o diversitate de forme, la intersecția dintre justiția penală și comunitate. Definițiile utilizate pentru termenul de probațiune au fost numeroase de-a lungul timpului, însă cele mai multe surprind doar anumite fațete ale conceptului. O definiție cunoscută a Națiunilor Unite (1954 ) se referă la probațiune ca sentință: „Probațiunea ca sentință este o metodă de intervenție asupra unor infractori selectați special și constă în suspendarea condiționată a pedepsei pentru o perioadă de timp
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
videoconferințe de selecție și au constatat o preferință fermă pentru metode ce presupun întâlnirea directă, fața în față între candidat și cel ce realizează selecția. Alte studii au analizat percepția candidaților la nivel micro. Ele au încercat să identifice diferite fațete ale metodelor de selecție care conduc la o percepție negativă din partea candidaților. Studiile timpurii s-au concentrat pe efectele comportamentului non-verbal al intervievatorului, constatând că intervievatorii care emit semnale nonverbale pozitive (zâmbete, destindere) tind să fie preferați de către candidați. Bretz
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
Fidelitatea este al doilea pilon în judecarea calităților psihometrice ale unui test. Degeaba un test măsoară într-adevăr ceea ce-și propune, dacă măsurătorile sale sunt incorecte sau instabile, adică pline de erori. John și Benet-Martinez (2000) sintetizează cele patru fațete ale generalizării care pot fi analizate pentru a aprecia gradul de fidelitate a unei probe. Ele sunt prezentate în tabelul 5.2. Înainte de a prezenta acel tabel merită să discutăm pe scurt figura 5.2. Imaginea din stânga simbolizează o probă
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
mai răspândit în aprecierea fidelității măsurătorilor obținute pe bază de observație. Mai mult, coeficientul de consistență internă α Cronbach este o formă generalizată a metodei înjumătățirii probei, ca și a altor coeficienți de fidelitate specifici precum Kuder-Richardson. Tabelul 5.2. Fațete ale generalizăriii conform teoriei clasice a fidelității Fațete ale generalizării Surse de eroare Tip de fidelitate Procedură de testare Analiză statistică Timp și Situație Modificări în răspunsuri apărute de la o testare la alta, în timp sau situații diferite Stabilitate (test-retest
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
bază de observație. Mai mult, coeficientul de consistență internă α Cronbach este o formă generalizată a metodei înjumătățirii probei, ca și a altor coeficienți de fidelitate specifici precum Kuder-Richardson. Tabelul 5.2. Fațete ale generalizăriii conform teoriei clasice a fidelității Fațete ale generalizării Surse de eroare Tip de fidelitate Procedură de testare Analiză statistică Timp și Situație Modificări în răspunsuri apărute de la o testare la alta, în timp sau situații diferite Stabilitate (test-retest) Participanții sunt testați de două sau mai multe
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
mai mulți factori măsurați prin proba respectivă. α Cronbach nu acoperă toată paleta fidelității unei probe, de exemplu o valoare ridicată de peste .80 nu constituie o garanție a stabilității în timp a rezultatelor date de subiecți. Pentru a testa această fațetă a fidelității este nevoie de a aplica proba de cel puțin două ori, la intervale de timp diferite. Tot ceea ce arată α Cronbach este doar consistența internă a probei, adică în ce măsură itemii care stau la baza probei măsoară toți, cu
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
care împiedică altă persoană, grup, departament sau organizație să-și îndeplinească obiectivul propus (cf. Aiello, 1998). Orice conflict conține un potențial constructiv a cărui valorificare depinde de disponibilitatea și abilitatea părților implicate de a coopera, prin exploatarea de către acestea a fațetelor sale benefice. De regulă, conflictul se declanșează ca un semnal de alarmă, indicând membrilor grupului că relațiile trebuie să suporte schimbări pentru a lăsa loc dezvoltării personale a acestora și pentru a facilita productivitatea grupului în ansamblu. Astfel, un episod
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
de comportament (acționând în sprijinul implementării efective a schimbării). Analizând problemele unei schimbări concrete vom observa existența unui număr însemnat de factori care acționează în direcția schimbării, pe când ceilalți factori acționează împotriva schimbării. Schimbarea și rezistența la schimbare sunt două fațete ale aceluiași fenomen. 15. 1. 1. Cultură organizațională și schimbare Analiza sistematică a culturii organizaționale permite utilizarea acesteia ca instrument strategic al schimbării organizaționale. Cultura organizațională este o resursă importantă a unei organizații, ce poate acționa în interesul sau detrimentul
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
răspunsului afectiv: „Gândurile cele mai adânci și cele mai scumpe sunt acelea pentru care regretăm că n-avem lacrimi”. Când a avut minte, n-a găsit cuvinte. (Nepotrivirea este caracteristică, de exemplu, timidului, care o prezintă adesea și sub cealaltă fațetă: are disponibilitatea de a vorbi, dar nu și luciditatea sau cumpătul necesar pentru a realiza o vorbire chibzuită, cu judecată.) Cu un ochiu râde, și cu altul plânge. (Psihologii redau această situație prin sintagma „ambivalență afectivă”: persoana În cauză se
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
unei interpretări complexe, de adâncime a fenomenului, putându-se identifica chiar noi direcții de cercetare, care inițial n-au fost luate în calcul de către cercetător. Utilizarea interviului semistructurat oferă un grad sporit de libertate pentru a explora fenomenul sub toate fațetele care ni se dezvăluie de la o întrebare la alta; deși tema convorbirii este dinainte stabilită, întrebările și succesiunea lor (și cu atât mai mult răspunsurile) nu sunt prestabilite - se va folosi doar un ghid de interviu ce cuprinde numai câteva
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
în multe privințe o comunitate de iubire” (Wilson, 1970, pp. 240-241). Contraargumente și atitudini ostile fenomenului sectar nu au întârziat să se manifeste atât la noi, cât și în alte țări ale lumii; acesta se pare că reprezintă o altă fațetă a libertății de exprimare a opiniilor și credințelor. „În zilele noastre, orice stresat, bolnav mintal (paranoic, schizofrenic, oligofren) sau posedat, printr-o evoluție rapidă a bolii, ajunge la halucinații: se declară „profet, mesia, vindecător, îmbrățișează o sectă sau creează el
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
epocii. Aici se Încadrează demersul salutar al istoricilor Dumitru Preda și Mihai Retegan, care, În cazul de față, „profită” de accesul la Arhivele Ministerului de Externe pentru a dezvălui, cercetînd corespondențele diplomatice dintre misiunile românești din străinătate și centrală, o fațetă a evenimentelor din 1989. Este vorba despre 299 documente - rapoarte, informări, telegrame, note - dispuse În ordine cronologică, referitoare la transformările din Polonia, Ungaria, URSS, RDG, Cehia, Bulgaria, Iugoslavia, transmise atît din capitalele țărilor respective, cît și din alte state importante
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
un ungur, o săsoaică deportată, o evreică, un legionar, un militar, un făgărășan. Statutul felurit și paleta social-politică și etnică variată semnifică dorința coordonatorilor de a colecta mărturii de la diverse categorii din nevoia de a redescoperi trecutul În multiplele lui fațete și niveluri de receptare. Acest principiu de lucru și criteriile de alegere a subiecților nu sînt expuse dintru Început, iar cititorul este lăsat să le descopere singur. Considerăm totuși că era necesară o explicație care să detalieze metoda de lucru
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
insuficient, devenind lucrător permanent sau cu ziua al moșierului... Faptele dovedesc indiscutabil că, În cadrul sistemului capitalist, poziția pe care o ocupă micul țăran În agricultură este similară celei a meșteșugarului În industrie”. Chestiunea agrară ne permite să analizăm o altă fațetă a modernismului extrem ce caracterizează gândirea lui Lenin: elogiul adus tehnologiei celei mai moderne și, mai presus de toate, electricității. El era celebru pentru afirmația următoare: „Comunismul Înseamnă Puterea sovietică plus Electrificarea Întregii țări”. Pentru el și pentru alți adepți
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]