2,882 matches
-
înăbușe libertatea OMULUI.” Din când în când, textul e străfulgerat de metafore-sentințe precum: „Noi suntem mereu desculți, ca Libertatea.” sau „Calul voia să se răzbune pe răufăcător, dar nu alerga cu iuțeala cerbului”. Andrei Neagu redescoperă narațiunea de tip parabolic, fabula și fabulația, interesându-l nu atât morala (prezentă întotdeauna, dar implicită), cât înțelepciunea senină, arhetipul de gândire, întâmplările nefiind decât engrame ale acestui arhetip, o probă a labirintului, până la urmă. Pildele sunt uneori crude, alteori liliale, alteori un aliaj între
AESOPICAE de LUCIAN STROCHI în ediţia nr. 2251 din 28 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/380898_a_382227]
-
polițist de profesie, cu un master în Drept și absolvent al Școlii Populare de Artă Craiova, secția Actorie - a scris și publicat câteva volume de poezii („Atingerea muzei”, „(În)cântarea cuvintelor”, „Roua de lumină”, „Lumina dragostei”) un volum de poezie-proză („Fabule și pamfletării”) un volum de proză scurtă („Vindecătorul de proști”) un volum de teatru („Despre oameni și câini”). Și-a regizat propriile piese de teatru și alte câteva ale altor autori( Caragiale, G. Feydeau), a jucat în ele - și-n
VITALITATEA VERSULUI FRUMOS- MAESTRUL ION ANDREIȚĂ DESPRE RECENTUL MEU VOLUM DE POEZIE. CU ÎNALT RESPECT, MAESTRE!! de NICOLAIE DINCĂ în ediţia nr. 2331 din 19 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/380905_a_382234]
-
au dreptul să călătorească mai ales că ei sunt cam migratori prin naștere. Pe de altă parte, încet, încet gloata a cam început să realizeze adevărul ascuns cu grijă după un paravan din ce în ce mai transparent realizând astfel sâmburele de adevăr al fabulei care ne-a explicat cândva despre egalitatea imposibilă dintre un dulău și un cățel chiar și într-o democrație. Iar când a început gloata să se miște, niște glasuri ruginite de atâta venin și ascunse până atunci prin dormitorul Parlamentului
APĂ VIE SAU APĂ CHIOARĂ? de CONSTANTIN ŞTEFAN ŞELARU în ediţia nr. 1461 din 31 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/374399_a_375728]
-
explicații filosofice complexe care au fost realizate de Akiba și Ben Jochai. „Prin cabala (care în limba ebraică înseamnă transmitere orală) se înțelege o (...) înțelepciune divină, propagată printre evrei prin transmitere orală și secretă, a cărei istorie este învăluită în fabule. Ivită în primul secol al erei noastre, ea fu sistematizată de.... rabbi Akiba și dezvoltată de către școlarul lui Simon Ben Jochai, poreclit în mod emfatic scânteia lui moise. Cabala constă într-un lung șir de formule și expuneri filosofice, care
DESPRE MOISE ȘI CABALA de ADRIANA MIHAELA MACSUT în ediţia nr. 1581 din 30 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373598_a_374927]
-
omenește? Minciuna nu are picioare lungi, dar poate alerga în patru labe. Șantajul este puterea celui slab. Un fost prieten nu ți-a fost prieten niciodată. Întotdeauna va fi nevoie de cozi de topor, altfel nu ar exista topoare ( din fabule) Când adevărul poate fi văzut și de un orb, tot se găsesc unii să-l nege. Lașitatea și lingușirea sunt surori gemene. Urmează nedreptatea și crima. Mare semn de generozitate să-i dai dreptate protivnicului. Când lupul mănâncă o oaie
SCURT, CONCIS ȘI MULT PROFUND de BORIS MEHR în ediţia nr. 2346 din 03 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374872_a_376201]
-
dos. De atunci, fiecare om și fiecare jivină își caută rostul, menirea și mântuirea. Singurul care nu s-a schimbat a fost Sfinxul, un fel de creator atotștiutor care nu se amestecă însă în viața tragică a oamenilor. Cartea, o fabulă miniroman, deplânge soarta omului, care om în cele din urmă își găsește mântuirea în Isus. Pe parcursul celor 89 de pagini găsești toate nelegiuirile, toate fărădelegile și toate nesăbuințele omului. Găsești însă și răspunsuri pline de humor și înțelepciune și aici
SEMNAL EDITORIAL – MIHAI PRUTEANU: MASCA OMULUI ÎN TRAISTĂ DOMNULUI de NICHOLAS DIMA în ediţia nr. 1698 din 25 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/374989_a_376318]
-
voință, poți muta un munte. Dacă ai creier îl lași la locul lui. După legile firii, cărăbușul nu poate zbura, dar el nu știe și continuă să zboare. Și totuși... samuraii mai întâi înving și apoi intră în luptă! Prin fabule și expresii simbolice și filozofice, autorul ajunge la Sfinx și constată că mai aproape este de la Dumnezeu la noi decât de la noi la El. Apoi, înainte de a găsi calea mântuirii, tot el ne spune trist: Câtă osteneală înghițim pe drumurile
SEMNAL EDITORIAL – MIHAI PRUTEANU: MASCA OMULUI ÎN TRAISTĂ DOMNULUI de NICHOLAS DIMA în ediţia nr. 1698 din 25 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/374989_a_376318]
-
către amintiri ,, autor Alexandru Ene. Este carte de debut. Editată la Editura Lucas, Brăila, 2016. Corectura este făcută de Aurel Furtună și Virgil Matei. Culegere computerizată de Dan Dumitrașcu Cartea ,, Drumul către amintiri ,, este împărțită pe trei categorii poetice: Versuri, Fabule, Catrene epigramatice. Toate acestea sunt dedicate soției sale Mihaela. În capitolul Versuri, descopăr sedimentări sufletești depuse pe parcursul anilor prin care Domina Sa, dorește să se regăsească în această viață singură care ne aparține fiecăruia. Prin speculații inteligente ne propune profunzimea
DRUMUL CĂTRE AMINTIRI de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 2069 din 30 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/375546_a_376875]
-
Mărșăluind pe drumul către amintiri. Aș vrea să-ntorc azi timpul înapoi, Să-mi văd din nou copilăria-n derulare, S-ascult poveștile de-atunci pe versuri noi, Convins că viața-i o avere mare. ,, ................................................... - Drumul către amintiri - În capitolul Fabule, Alexandru Ene, este mult mai reabilitat...aceasta fiind, nu altceva, decât fructul acestor scrieri. Scoate la lumina zilei, valoarea exprimării prin cuvinte mai sigure, adăugând fiecăruia în parte și o morală. Din cele 35 de fabule voi cita din următoarea
DRUMUL CĂTRE AMINTIRI de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 2069 din 30 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/375546_a_376875]
-
către amintiri - În capitolul Fabule, Alexandru Ene, este mult mai reabilitat...aceasta fiind, nu altceva, decât fructul acestor scrieri. Scoate la lumina zilei, valoarea exprimării prin cuvinte mai sigure, adăugând fiecăruia în parte și o morală. Din cele 35 de fabule voi cita din următoarea ; ,, Într-o pădure pe-un butuc, Unde-și avea tribuna O pasăre, numită cuc, Își tot cânta numele-ntruna. Și cum fredona el răgușit Chemându-și mama-n disperare Deodată un ecou s-a auzit: Un
DRUMUL CĂTRE AMINTIRI de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 2069 din 30 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/375546_a_376875]
-
Editura Elna H SRL, București, 1994 și Editura Scorpion 7, București, 1996 (ediția a II-a ); - Probleme de matematică în versuri, Editura Axa, Botoșani, 1996; - Ghicitori, Editura Axa, Botoșani, 1995; - Legenda cerbului - poezii pentru copii, Editura Axa, Botoșani, 1996; - Motanul - fabule, Editura Axa, Botoșani, 1996; - Toamna juca șotron - poezii pentru copii, Editura Clusium, Cluj-Napoca, 1997; - Academia șoriceilor - proze pentru copii, Editura Clusium, Cluj-Napoca, 1998; - Catedrala - poezii pentru copii, Editura Mușatinii, Suceava, 1998; - Regele iepurilor - poezii pentru copii, Editura Mușatinii, Suceava, 1998
CURRICULUM VITAE de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1432 din 02 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371942_a_373271]
-
Autor: Costel Zăgan Publicat în: Ediția nr. 1482 din 21 ianuarie 2015 Toate Articolele Autorului În fiecare om oceanul se caută pe sine Numai eu tac despre toamnă Tu despre ce taci frumoa so Să privim primăvara în adâncul ochilor Fabula condiției umane niciun animal nu-i mai breaz decât politica Doamne jungla a ajuns și-n cer Urmează totul cântă chiar dacă nu-și dă seama Ce repede ne uităm Ceilalți nu-s infernul propus Acasă în viitor Costel Zăgan, EREZII
EREZIA NAŞTERII de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 1482 din 21 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373038_a_374367]
-
trăsături noi, considerate drept expresii ale limbii romane comune incipiente. Despre acest icident din rândul armatei romane în luptele cu avarii (sec. V d.Hr.) ne vorbește în ‚,CRONOGRAFIA’’ , THEOPHANES CONFESSOR. Cronicarul armean, MOISE CORNIAȚI, în ‚,Cartea despre și de fabule, care e Cartea Vulpii”; menționează în secolul al IX-lea existența țării BALAK. „Țara sarmaților, din care o parte este la răsărit de ZAGHURA, care este țara bulgarilor și a germanilor, se întinde înspre Oceanul nordic până la țara necunoscută, căreia
ROMÂNIA ÎNTRE SCUTUL ANTIRACHETĂ AMERICN ŞI KATUŞA RUSEASCĂ. TIMP ŞI DESTIN de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 516 din 30 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/371142_a_372471]
-
trăsături noi, considerate drept expresii ale limbii romane comune incipiente. Despre acest icident din rândul armatei romane în luptele cu avarii (sec. V d.Hr.) ne vorbește în ‚,CRONOGRAFIA'' , THEOPHANES CONFESSOR. Cronicarul armean, MOISE CORNIAȚI, în ‚,Cartea despre și de fabule, care e Cartea Vulpii”; menționează în secolul al IX-lea existența țării BALAK. „Țara sarmaților, din care o parte este la răsărit de ZAGHURA, care este țara bulgarilor și a germanilor, se întinde înspre Oceanul nordic până la țara necunoscută, căreia
ROMÂNIA ÎNTRE SCUTUL AMERICAN ANTIRACHETĂ ŞI KATUŞA RUSEASCĂ. TIMP ŞI DESTIN de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 516 din 30 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/371147_a_372476]
-
trăsături noi, considerate drept expresii ale limbii romane comune incipiente. Despre acest icident din rândul armatei romane în luptele cu avarii (sec. V d.Hr.) ne vorbește în ‚,CRONOGRAFIA'' , THEOPHANES CONFESSOR. Cronicarul armean, MOISE CORNIAȚI, în ‚,Cartea despre și de fabule, care e Cartea Vulpii”; menționează în secolul al IX-lea existența țării BALAK. „Țara sarmaților, din care o parte este la răsărit de ZAGHURA, care este țara bulgarilor și a germanilor, se întinde înspre Oceanul nordic până la țara necunoscută, căreia
ROMÂNIA ÎNTRE SCUTUL ANTIRACHETĂ AMERICN ŞI KATUŞA RUSEASCĂ. TIMP ŞI DESTIN de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 516 din 30 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/371144_a_372473]
-
nesimțite”. Foarte bine, vor spune unii, foarte bine spun și eu dar... uite că există un „dar”... sau cum se strigă pe vremuri la circurile ambulanțe: „pe-afară-i vopsit gardu’, înăuntru-i leopardu’!”, ceea ce-i dă dreptate înțeleptului Grigore Alexandrescu și fabulelor sale: „legea e pentru căței, nu și pentru dulăi!” De-a lungul celor două decenii, TOȚI cei care s-au perindat la putere au avut grijă de viitorul lor, asigurânu-și o pensie - rentă viageră - convenabilă. Membrii Parlamentului României au girat
ION MĂLDĂRESCU [Corola-blog/BlogPost/344863_a_346192]
-
nesimțite”. Foarte bine, vor spune unii, foarte bine spun și eu dar... uite că există un „dar”... sau cum se strigă pe vremuri la circurile ambulanțe: „pe-afară-i vopsit gardu’, înăuntru-i leopardu’!”, ceea ce-i dă dreptate înțeleptului Grigore Alexandrescu și fabulelor sale: „legea e pentru căței, nu și pentru dulăi!” De-a lungul celor două decenii, TOȚI cei care s-au perindat la putere au avut grijă de viitorul lor, asigurânu-și o pensie - rentă viageră - convenabilă. Membrii Parlamentului României au girat
ION MĂLDĂRESCU [Corola-blog/BlogPost/344863_a_346192]
-
ne-a surprins cu un mesaj exprimat într-o formă paradoxala: “Nu-i nimic că nu poți fi un sfânt mare. Încearcă însă să fi măcar un sfânt mai mic!” În fața nedumeririlor noastre, el ne-a ilustrat afirmația cu o fabula amuzantă: “Se zice că o doamnă tocmai ieșise la plimbare cu un câine de rasă foarte impunător și foarte scump. La colțul străzii, i-a întâmpinat o jigodie micuța și plăpânda, care a început să-i dea târcoale dulăului zicând
AMINTIRI CU SFINTI de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 11 din 11 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344892_a_346221]
-
pornind spre poarta primitoare a propriei gospodării, care-i prefigura o nouă șansă de acces către poteca ce duce spre fundul grădinii. i.ESOP (AISOPOS)(c. 620-c. 560 î. Hr.), fabulist grec, originar din Asia Mică. Personaj semilegendar, probabil sclav eliberat. Fabulele sale, culese pentru prima oară de Demetrios din Faleron (sec. 4 î. Hr.) au fost prelucrate în versuri de Babrios și Fedru. 25.02.2012 Referință Bibliografică: Țuica lu' Păsărilă / Liviu Gogu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 828, Anul III
ŢUICA LU' PĂSĂRILĂ de LIVIU GOGU în ediţia nr. 828 din 07 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345751_a_347080]
-
CONFLUENȚE LITERARE ISSN 2359-7593 AFIȘARE MOBIL CATALOG DE AUTORI CĂUTARE ARTICOLE ARHIVĂ EDIȚII ARHIVĂ CLASAMENTE CLASAMENTE DE PROZĂ SELECTEAZĂ LUNAR TRIMESTRIAL SEMESTRIAL ANUAL JUBILIAR RETROSPECTIVA DE PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Orizont > Portret > ÎNTRE CORBIGRAMĂ, EPITAF ȘI FABULĂ Autor: Ion Pachia Tatomirescu Publicat în: Ediția nr. 1202 din 16 aprilie 2014 Toate Articolele Autorului Chiar dacă se declară iute-mânuitor al scutului „marca“ Urmuz (pseudonimul lui Demetru Dem. Demetrescu-Buzău, 17 martie 1893, Curtea de Argeș - București, 23 noiembrie 1923), potrivit unui sprinten
ÎNTRE CORBIGRAMĂ, EPITAF ŞI FABULĂ de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1202 din 16 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347838_a_349167]
-
manieră blond-absurdă» (p. 3), și prin această nouă carte, Corbigrame (III) - Urmuzeu poetic (2013)*, „tetradic-structurată“: Epigrame (1, pp. 17 - 122), Madrigaluri (2, pp. 123 - 126), Epitafuri (3, pp. 127 - 134) și Cronicari, cu „originalul“ și cu parodia-i la celebra fabulă a lui Urmuz (4, pp. 135 - 138), George Corbu (n. 17 august 1940, în Zodia Leului), „jurist-autor-leu-fulgerătorul clasicizat“ deja prin corbigramă (< corb-/< Corbu + [ep->]-igramă), că doar de-aceea-i președintele Uniunii Epigramiștilor din România, rămâne tot adept de marcă al esteticii
ÎNTRE CORBIGRAMĂ, EPITAF ŞI FABULĂ de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1202 din 16 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347838_a_349167]
-
aceasta conjugă „critic“/„umoristic“ paradoxuri existențiale ale secundei jumătăți a secolului al XX-lea și ale primei jumătăți a secolului al XXI-lea, la moduri lirice/epice în antic-moderne „tipare“ prozodice (relevate, supra, în cele patru cicluri) - epigrama, epitaful, madrigalul, fabula, parodia etc. George Corbu: (1) un portret în tuș, „executat“ în anul 1994, de Al. Clenciu (1913 - 2000; cf. supra, în „întregul caricatural“, pe copertă-fața 1); (2) un portret în creion, din anul 2006, de Leonte Năstase, publicat pe fața
ÎNTRE CORBIGRAMĂ, EPITAF ŞI FABULĂ de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1202 din 16 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347838_a_349167]
-
imprevizibil [...] a celor trei atribute; [...] cu voia prezumată a umbrei lui Urmuz, am dorit să completăm astfel tripticul la care se va fi gândit autorul atunci când a elaborat cele nouă „proze bizare“ (cum el însuși le-a definit) și cunoscuta fabulă, adăugând acestora peste timp cel de-al treilea pilon - epigrama, o tentativă cvasiimposibilă care s-a produs totuși și care are șanse de a dobândi recunoașterea de fapt literar cu totul inovator; când facem afirmația că Urmuz ar fi putut
ÎNTRE CORBIGRAMĂ, EPITAF ŞI FABULĂ de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1202 din 16 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347838_a_349167]
-
somn de frumusețe, / Înțepat de musca țețe.» (p. 132); Aici zace-un individ / Dat afară din partid.» (p. 133); etc. „Închiderea“ volumului Corbigrame (III), de George Corbu, se face „omagial-urmuzian“, mai întâi, prin reproducerea în întregime a capodoperei absurdului, Cronicari - Fabulă, de Urmuz («Cică niște cronicari / Duceau lipsă de șalvari. Și-au rugat pe Rapaport / Să le dea un pașaport. / [...] / Galileu scoate-o sinteză / Din redingota franceză / Și exclamă: „Sarafoff, / Servește-te de cartof !“ // Morala // Pelicanul sau babița.», p. 137), apoi
ÎNTRE CORBIGRAMĂ, EPITAF ŞI FABULĂ de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1202 din 16 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347838_a_349167]
-
la Piramida Extraplată de Tibissiara > Timișoara) * George Corbu, Corbigrame (III) - Urmuzeu poetic („epigrame în manieră absurdă“), București, Editura Paideia (ISBN 978-973-596-921-9), 2013 (pagini 100 x 250 mm: 148). ------------------------------- Ion PACHIA-TATOMIRESCU Timișoara 14 aprilie 2014 Referință Bibliografică: ÎNTRE CORBIGRAMĂ, EPITAF ȘI FABULĂ / Ion Pachia Tatomirescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1202, Anul IV, 16 aprilie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Ion Pachia Tatomirescu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare
ÎNTRE CORBIGRAMĂ, EPITAF ŞI FABULĂ de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1202 din 16 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347838_a_349167]