889 matches
-
century", în Revue Roumaine de Philosophie, tom 37, nr. 1-2, București, 1993, pp. 51-55. 749 Angela Botez, "Lucian Blaga despre rolul antinomiei transfigurate în cunoașterea din secolul XX", în op. cit., p. 284. 750 E. Toró, Fizică modernă și filosofie, Editura Facla, Timișoara, 1973, pp. 34-35. 751 Ion Mihail Popescu, op. cit., p. 150. 752 Vezi Vintilă Horia, "Préface à une rénovation", în Lucian Blaga, L'Éon dogmatique, Editions L'Age d'Homme, Laussane, 1988. 753 Noua reprezentare a lumii, Editura "XXI: Eonul
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
numeros se adunase pe strade și în tribune spre a asista la trecerea cortegiului de la președinția Consiliului până la Mitropolie. La orele 81/2 drapelele armatei, însoțite de toate muzicile militare, au fost aduse la Palat unde a urmat retragerea cu facle. MM.LL. Regele și Regina și A.S. principele hereditar de Hohenzollern cu fiii săi au privit de pe balcon la această serbare militară. D. ministru de Rezbel, împreună cu toți d-nii ofițări generali și superiori erau invitați la Palat unde se afla
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
minijup", 2000; „Ridendo", 2002; „Sechestrați în umor", 2004 și „Corecții cu zâmbete", 2006. Nu putem trece de acest capitol fără să reținem una din epigramele lui, din „Antologia epigramei românești", realizată de Giusepe Navara în 1985 și tipărită la Editura Facla din Timișoara: „Poetului insipid: Citind poemul lui rebel, / Un adevăr ni se impune: / Nu-i important ce spune el, / E important ce... nu ne spune." <G. Navara, „Epigrame alese", 1985, p. 129/>... Volumele de umor au fost prefațate de Teodor
Clipe de vrajă by Valentina Lupu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/640_a_1035]
-
soldați din gardă apăruseră ca din senin. Contu rurile lor se mișcau aidoma unor umbre care dansau. Apoi se Îndepărtară iarăși și pașii lor se auziră din ce În ce mai slab dintr-una din nenumăratele galerii laterale. Numai pâl pâirea roșiatică a unei facle se mai vedea la capătul corido rului lung ce ducea la sala de ceremonii. — Cred c-au plecat, șopti o voce. Noroc cu draperia de aici. — Da, era cât pe ce să ne descopere. Pe aici viermuiește de gărzi. Se
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
cu oarecare greutate. Pătrunseră Într-o Încăpere Îngustă, luminată doar de razele palide ale lunii printr-o fereastră Înaltă cu un singur ochi de geam. Mirosea a piatră umedă și a mucegai. Fata fu Împinsă Înăuntru și, după ce slujitorul puse facla Într-un sfeșnic pe masă, ieși fără să spună un cuvânt, răsucind de două ori cheia În broască. O voce spuse: — Nu te mișca de-aici și cască bine ochii. Greu de crezut că doamna va putea sparge ușa, dar
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
Plecăm, spuse el. Hildebrand, pregătește totul. Luăm cu noi toți oamenii, afară de paza castelului. Pune-l pe scutierul Arnold În frunte, el vede pe Întuneric de parc-ar fi o mâță. Oamenii să Înfășoare În zdrențe copitele cailor. Nu vreau facle, nu vreau lumini, nu vreau zgomot. Vreau o armată de umbre tăcute. Nimeni nu trebuie să știe c-am plecat. De Îndată ce ieșim, se Închid porțile castelului și nu mai iese nimeni. Nimeni, nici măcar o pasăre! Să Închidă porțile, să ridice
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
Conrad. N-am ce face cu ei. Ori o să atârne În furci, ori Îi isprăvim acum, pe dată. Toți sunt trădători și le slujesc ucigașilor și trădătorilor, așa că judecata lor va fi scurtă. Apoi, dintr-odată, izbucniră chiote de război. Facle se aprinseră și oșteni Înarmați până În dinți răsăriră de peste tot. Tânărul prinț Împreună cu ai săi traseră săbiile și se aruncară În luptă. Erau luptători Încercați și armele lor do borau totul În jur. Dar dușmanii erau numeroși. Mereu răsă reau
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
la Început e atât de Îngust. Înăuntru tunelul se lărgește și se poate Înainta În picioare. Pătrunseră În vizuină. Dintr-odată se văzură Într-o Încăpere În care puteau sta În picioare. Unul dintre ostași scăpără amnarul și, la lumina faclei, văzută că pereții erau par dosiți cu piatră de râu. Totul era Întocmit cu mare price pere și dădea impresia a fi foarte trainic, fără pericol de prăbușire. Doar umezeala și mirosul de mucegai care-ți tăia respirația arătau că
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
dădea impresia a fi foarte trainic, fără pericol de prăbușire. Doar umezeala și mirosul de mucegai care-ți tăia respirația arătau că nu se mai trecuse pe acolo de ani buni. Înaintau cu fereală, orbecăind la lumina din ce În ce mai slabă a faclei. Bodo simți cum Îl cuprinde amețeala. Era mult prea slăbit și-și spuse că nu va rezista nici să Înainteze, nici să străbată calea Întoarsă. Picioarele i se Înmuiară și se Împiedică de un morman negru, prăvălindu-se deasupra. Îngrozit
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
va rezista nici să Înainteze, nici să străbată calea Întoarsă. Picioarele i se Înmuiară și se Împiedică de un morman negru, prăvălindu-se deasupra. Îngrozit, simți sub el un corp omenesc și-l strigă cu voce Înceată pe slujitorul cu facla. Când se aplecară asupra mormanului, la lumina ce pâlpâia șters văzură trăsăturile Împietrite de groază ale seniorului de pe Stouff. Era În armură, ca și cum s-ar fi pregătit de luptă. Coiful și-l ținea În mâna Înțepenită și la gât avea
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
ucis ultimul prieten! Doamne Sfinte, strigă el Îngrozit, Înseamnă că Eglord a fugit. A scăpat. A fugit Înainte să ajungem noi aici. și și-a luat și prada cu el! Totul e pierdut, nu-l mai putem prinde! Oșteanul cu facla, un slujitor bătrân care văzuse multe În viață, cercetă cu atenție tunelul și spuse: — Domnule Bodo, nu vă fie cu supărare, nu cred că a putut ieși cineva. N-avea pe unde. Ați văzut ce greu am răzbit noi. și
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
nu) mai bine: din Țara Măgarilor?, iar mai jos era redat pamfletul: „De dragul lui Adolf din closet”, cu cugetări menite să servească și altora ca întâmplări ale vieții. La „Pro domo” i-au răspuns N.D. Cocea și Mircea Eliade în Facla, iar Tudor TeodorescuBraniște chiar în Hiena. Braniște îi cerea lui Pamfil Șeicaru să fie „indulgent căci, vai! madame democrația e jună - jună de tot - o minoră; mica democrație are încă mult timp voie să-și vâre degetele mărunte în năsuciorul
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
în care perinele lui Pogor începuseră să-și joace rolul, chestiunea fu dezlegată în sensul părerei optimiste. Apoi, altă discuțiune, cum să se numească gazeta. Dar timizi, cum eram la început, pentru a nu-i da un nume pretențios ca Facla, Lumina, Zorile, Renașterea, cu care se împodobiseră altădată niște ciuperci sporadice ce au trăit cât roza lui Malherbe, ne-am oprit cu toții asupra titlului modest: Convorbiri literare. După ce lucrul fu hotărât definitiv în mijlocul unui ura frenetic, ne-am dus cu toții
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
of Queensland, Australia. DRAGOȘ, Aurel, caricaturist de valoare. Importante caricaturi ale lui Aurel Dragoș sunt publicate de Lorin Popescu în ziarul „Curentul”din octombrie 1928. Aurel Dragoș a fost apreciat pentru caricaturile politice și sociale din: „Chemarea”, „Luptătorul”, „Adevărul”, „Dimineață”, „Facla”, „Clopotul”, „Lupta”etc. DRĂGĂNESCU-VERICEANU, Veturia, traducătoare a poeziei eminesciene în limba franceză; FILIP, Constantin V. (n. 1934), doctor în științele agricole, profesor doctor la Institutul Agronomic din Iași; FLORESCU, MIHAI (1895-1925), actor; FOCȘA, Gheorghe (n. 1903-1995), sociolog, etnograf și muzeograf
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
Iuliu Zanne, Proverbele românilor, vol. VI, Editura Socec, București, 1901. 208. Radu Rosetti, Pentru ce s-au răsculat țăranii, ediție Îngrijită de Z. Ornea, Editura Eminescu, București, 1987 (prima ediție la Editura Socec, București, 1907). 209. Liviu Rebreanu, Răscoala, Editura Facla, Timișoara, 1987. 210. Maurice d’Hauterive, Mémoire sur l’état ancien et actuel de la Moldavie, présenté à S.A.S. Prince Alexandre Ipsilanti en 1787, București, 1902 ; cf. 124, p. 323. 211. Liviu Rebreanu, Gorila, Editura Minerva, București, 1985. 212. Marian
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
și Enciclopedică, București, 1979. 354. Valer Butură, „Enciclopedie de etnobotanică românească. Credințe și obiceiuri despre plante”, vol. II, În Sociétés européennes, sous la rédaction de Paul H. Stahl, Paris, vol. 4, 1988. 355. Petre Ispirescu, Legende sau basmele românilor, Editura Facla, Timișoara, 1984 (prima ediție, 1882). 356. Evreii din România Între anii 1940-1944, vol. I, Legislația antievreiască, alcătuit de Lya Benjamin, Editura Hasefer, București, 1993. 357. Teresia B. Tătaru, Terminologia botanică creștină la poporul român. Studiu etnobotanic, Augsburg, 1993. 358. Gheorghe
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Din vremuri de urgie, Editura „Scriitori evrei”, București, 1924. 434. Hannah Arendt, Originile totalitarismului [prima ediție, The Origins of Totalitarism, 1948], Editura Humanitas, București, 1994. 435. Gala Galaction, Roxana. Papucii lui Mahmud. Doctorul Taifun, ediție Îngrijită de Al. Ruja, Editura Facla, Timișoara, 1986. 436. Pincu Pascal, „Catagrafia evreilor din Piatra Neamț din anul 1859”, În Studia et Acta Historiae Iudaeorum Romaniae, vol. IV, pp. 67-93, Ed. Hasefer, București, 1999. 437. Mihail Sadoveanu, Baltagul, Ed. Gramar, București, 1996. 438. Andrei Țăranu, „Prejudecăți semnificative
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Ilenei Dinculescu, studenta mea la masterat la Centrul de Studii Ebraice al Univer sității din București, pentru semnalarea acestui articol. 736. Cuvântul belfer („Învățător, profesor”) a intrat În limba română din dialectul idiș (germ. Behelfer). 737. Liviu Rebreanu, Ion, Editura Facla, Timișoara, 1988. 738. Curzio Malaparte, Kaputt, traducere și postfață de Eugen Uricaru, Editura Univers, București, 1999 (prima ediție, 1944). 739. La Începutul anilor ’40, pentru presa de extremă dreapta din Ungaria, „jidanul” era o „creatură murdară”, care „emană mirosul boarfelor
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
șpalt, în urma unui telefon de la București. în asemenea condiții ce rost mai are să scrii despre edițiile critice care sînt așa cum le știm și nu pot fi altfel. Nu aveam o stare sufletească prea bună și din pricina neplăcerilor făcute de Editura Facla unde, culme a ironiei, unui roman acceptat de redactorul respectiv, directorul i-a cerut referat extern. A venit și acesta din partea lui N. Manolescu („roman excelent, original, foarte bine scris” etc.) și sînt curios ce o să mai inventeze. încît nu
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
cele din urmă nu mi-a mai ajuns. Am început să mă aventurez în afara lui. Am început cu împrejurimile cu filmele lui Sean Connery, pe care, după doi de analiză a virtuților comparate ale interpreților lui 007 (timp în care facla evlaviei mele luminase mai puternic cînd pe unul, cînd pe altul), l-am declarat cel mai bun dintre ei. Verdictul a justificat cei doi ani de judecată ; era verdictul corect la care ar fi ajuns orice om normal care, fără
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]
-
se strică zăgazul unei ape și o poartă tăinuită, și într-o peșteră cu arcade și bolți corectate de daltă, plină cu simulacre de zei, sunt găsite închise în sicriu de lemn negru analele românilor, a căror lectură la lumina faclelor avea să constituie romanul. Grandea apucă doar a da descripția "Sarmigetuzei" într-o fantezie neagră. Vlăsia sau Ciocoii noi, roman satiric debutând cu elementul infernal din Le diable boiteux al lui Lesage, având ca erou principal pe Ioan Catinà poetul
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
of hematological analysis for characterizing common carp breeds in V. (a. Katasonov ed., Genetika i Seiekeija Ryb., VNIIPRCH Publ., Moscow (RE), pp. 188-198. 140. POTLOG A.S., SUCIU Z., LAZUREANU A., NEDELEA G.,MOISUC A., Principii moderne în ameliorarea plantelor. Ed.Facla Timișoara, 1989. 219 141. PURDOM, S. E. (1969). Radiation-induced gynogenesis and androgenesis in fish. Heredity 24: 431-444. 142. ROBERT, C., FOULEY, J. L., Genetic variation of traits measured in several environments. Gen. Select.Evol. Elsevier.1995. 143. SAPRYKIN, V. G. (1977
CONTRIBUŢII LA AMELIORAREA CRAPULUI DE CULTURĂ ÎN CONDIŢIILE ECOLOGICE ALE AMENAJĂRII PISCICOLE MOVILENI, JUDEŢUL IAŞI by Dr. ing. Gheorghe Huian () [Corola-publishinghouse/Science/678_a_977]
-
a peștelui și altor organisme acvatice cultivate în apele interioare. Referat annual la contract de cercetare științifică nr.S15/1994. 172. VASILESCU, G. (1986). Hidrologie, Universitatea Galați, 123-178. 173. VINTILA I., Bazele ameliorării genetice a populațiilor de animale domestice. Ed. Facla, Timișoara, 1988. 174. VOICAN V., RADULESCU I., LUSTUN L., Practica selecției și reproducerii la pești. Ed. Ceres, Buc. 222 175. VASILYEV, V. P. (1985). Evolutionary karyology offish. Nauka Publ., Moscow (R). 176. VASILYEV, V. P. and E. D. VASILYEVA. (1982
CONTRIBUŢII LA AMELIORAREA CRAPULUI DE CULTURĂ ÎN CONDIŢIILE ECOLOGICE ALE AMENAJĂRII PISCICOLE MOVILENI, JUDEŢUL IAŞI by Dr. ing. Gheorghe Huian () [Corola-publishinghouse/Science/678_a_977]
-
patriei și nu-i lăsa cuceritorului decât grămadă de cenușă și de ruine. Pe columna lui Traian se văd femei dace cum chinuiesc prizonierii romani. Pe unii îi țin legați de mâini și de picioare, goi, și-i ard cu facle aprinse. Din interpretarea reliefurilor de pe columna lui Traian rezultă că norocul războiului a șovăit între daci și romani până ce arta, știința și numărul au biruit. Regele Decebal s-a furișat pe vreo potecă de munte spre a aduna cetele risipite
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
antihitlerist. Ofițer până în 1962, o vreme va fi redactor-șef la revista Arhivelor Statului, apoi secretar literar al Ansamblului „Ciocârlia”, redactor la televiziune, din 1971 la revista „Pentru patrie”, membru în consiliul de conducere la „Săptămâna”. Debutează în 1945, la „Facla” din Brăila, unde e prezent cu proză și cronici literare, iar prima carte, Croitor pentru săraci , îi apare în 1962. Volumul de debut și Microbuzul de seară (1964) adună proze scurte despre drame provinciale și întâmplări din al doilea război
TEODORU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290147_a_291476]