1,003 matches
-
include întrebările. Întrebările ce pot fi cuprinse într-un chestionar pot fi clasificate în funcție de mai multe criterii: în funcție de natura răspunsurilor pe care le solicită, întrebările pot fi directe și indirecte (Rotariu și Iluț, 1997); în funcție de conținutul lor, întrebările pot fi factuale, de opinie, de cunoștințe și de control (De Singly et al., 1998), în funcție de forma de înregistrare a răspunsurilor acestea pot fi închise și deschise. Întrebări directe și indirecte Întrebările directe sînt cele care fac trimitere directă la un indicator ce
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCATIEI. In: GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
mai elaborată. Exemple: „Cît timp petreceți vizionînd emisiuni educative despre viața și comportamentul animalelor?” (întrebare directă, fără interpretări greu de prevăzut ale răspunsului); „Obișnuiți să spuneți minciuni?” (întrebare indirectă; răspunsul afirmativ indică nesinceritatea subiectului, iar răspunsul negativ indică sinceritatea). Întrebări factuale, de opinie, de cunoștințe, de control Întrebările factuale solicită răspunsuri care se referă la comportamentul subiecților sau al altor persoane, la situații trăite de subiecți sau de alte persoane din jurul lor. Întrebările de opinie încearcă să surprindă poziția subiectului în raport cu
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCATIEI. In: GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
educative despre viața și comportamentul animalelor?” (întrebare directă, fără interpretări greu de prevăzut ale răspunsului); „Obișnuiți să spuneți minciuni?” (întrebare indirectă; răspunsul afirmativ indică nesinceritatea subiectului, iar răspunsul negativ indică sinceritatea). Întrebări factuale, de opinie, de cunoștințe, de control Întrebările factuale solicită răspunsuri care se referă la comportamentul subiecților sau al altor persoane, la situații trăite de subiecți sau de alte persoane din jurul lor. Întrebările de opinie încearcă să surprindă poziția subiectului în raport cu situații, evenimente sau fenomene reale sau ipotetice, din
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCATIEI. In: GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
anchetate. Întrebările de control sau „itemii de minciună” nu conduc la achiziția unor informații propriu zise, ci contribuie la verificarea acurateței cu care un respondent a răspuns la alte întrebări. Exemple: „Cît timp petreceți zilnic rezolvînd temele pentru acasă?” (întrebare factuală); „Considerați că activitățile de petrecere a timpului liber sînt importante?” (întrebare de opinie); „Ați citit romanul În căutarea timpului pierdut?” (întrebare de cunoștințe). Dacă întrebarea anterioară este inclusă în chestionar, o întrebare de control ar putea fi: „Cine este autorul
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCATIEI. In: GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
prospecte etc.; ocazional, comunicări, intervenții, lucrări științifice) sau în spațiul privat (conversații spontane, mesaje prin e-mail). 2. Fenomenele care ne interesează constau în preferința marcată, în structurarea mesajelor, pentru anumite tipuri de conectivitate în dauna altora, fără alterarea informației substanțiale (factuale) transmise, dar cu efecte pragmasemantice importante; vom numi aceste fenomene, cu un termen aproximativ, conversie discursivă. Trebuie să precizăm că este vorba, în sens strict, despre conversia unităților discursive (în particular, a enunțurilor) construite cu ajutorul conectorilor (inclusiv cu expresie ) și
[Corola-publishinghouse/Science/85001_a_85787]
-
1: Numim conversie discursivă situația în care o structură-ocurență2S2, marcată pragmasemantic, se află într-un context comunicativ în care poate fi substituită prin S1 (o structură neutrală pragmasemantic), S1 și S2 fiind echivalente din punctul de vedere al informației substanțiale (factuale) furnizate. Df.2: Numim structură neutrală pragmasemantic orice structură-ocurență S care, într-un context comunicativ dat, satisface integral Maximele Conversaționale subordonate Principiului Cooperării (Grice, 1975). Df.3: Numim structură marcată pragmasemantic orice structură - ocurență S care, într-un context comunicativ
[Corola-publishinghouse/Science/85001_a_85787]
-
dacă funcția disjunctivă primește valoarea v ori de câte ori cel puțin unul din membrii disjuncției este adevărat, atunci va primi valoarea v și când toți sunt adevărați). Ca atare, voi putea substitui pe și cu sau fără a nega ceva din informația factuală conținută în forma conjunctivă, pierzând doar ceva din aceasta (efectele pragmatice ale substituției le vom discuta mai jos). La fel, între deși și chiar dacă există compatibilitate, deci convertibilitate direcționată: la același tipar concesiv (biplan 12: asertiv și presupozițional), deși adaugă
[Corola-publishinghouse/Science/85001_a_85787]
-
mă îndoiesc. 4.4.1.3. Vom observa că echivalența logico-semantică nu implică cu necesitate același grad de complexitate logico-semantică și nici același tipar pragmasemantic: conectarea copulativă prin și ori prin juxtapunere (cu conector ) produce enunțuri purtătoare ale aceleiași informații factuale cu cele construite prin corelativul nu numai.... ci și (verificabilă în aceleași condiții de adevăr), dar calculul logico-semantic al acestei informații este net mai elaborat în cazul corelativului; acesta declanșează, în plus, și o implicatură conversațională generalizată, inexistentă în cazul
[Corola-publishinghouse/Science/85001_a_85787]
-
cauză: între Deși i-am spús că nu e bine ce face, i-a scris scrisoarea aceea îngrozitoare și I-am spus că nu e bine ce face, totuși i-a scris scrisoarea aceea îngrozitoare nu există diferențe de informație factuală, nici de raport logico-semantic între propozițiile conectate, însă în primul caz prezența concesivului proiectează de la început tipul de raport asupra întregului enunț, în timp ce în al doilea caz acesta este instituit retrospectiv, prin prezența adverbului concesiv; efectul opțiunii alternative nu este
[Corola-publishinghouse/Science/85001_a_85787]
-
de a lega constituenți nonpropoziționali fiind dată de elipsă 22) cu și (considerat adverb, dar demonstrându-și în acest caz natura duală, conjuncțională și/sau adverbială, în funcție de context), dar și funcționează drept copulativ în planul enunțiativ strict (cel al informației factuale), dar ca adversativ în plan metadiscursiv 23. Atare interpretare îi explică prezența neutrală pragmasemantic în contexte ca: (10) "De la ruși vine gazul", dar și scumpirile ("Realitatea TV", 22.VI.2008) (11) Cu toată tristețea, dar și cu nădejde punem punct
[Corola-publishinghouse/Science/85001_a_85787]
-
2. 2. CONECTORII CONDIȚIONALI 2.1. Dacă (în utilizarea sa propriu-zis condițională 3) instituie, intre cele două propoziții conectate, un raport de implicație logico-semantică, la nivelul aserțiunii*: Dacă A,B B dacă A Implicația funcționează, de cele mai multe ori, în plan factual, ca în: (1) Dacă vrei cu tot dinadinsul, te pun la curent (dar o să-ți pară rău), dar și în plan metadiscursiv, argumentativ: (2) Dacă luminile sunt aprinse, e acasă. Din considerente de relevanță discursivă, condiționalul este interpretat de obicei
[Corola-publishinghouse/Science/85001_a_85787]
-
adevărat, altfel intrăm într-un cerc vicios. (cf. T. Dima, Criteriologia adevărului, în P. Botezatu, Adevăruri despre adevăr, 1981:181). Criteriul coerenței, deși aduce destule contribuții la stabilirea adevărului, în special în disciplinile formale, analitice (matematica, logica formală), în disciplinele factuale el nu poate constitui de unul singur criteriologia adevărului enunțurilor, ci numai împreună cu criteriul corespondenței, chiar dacă și corespondența și-a pierdut sensul “tare”, fiind o corespondență parțială sau globală și nu punct cu punct. Dacă criteriul coerenței nu ar fi
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
idei. Dacă întrebările închise sunt puse succesiv pot determina senzația de interogatoriu, iar folosirea lor inadecvată poate genera frustrări sau poate produce tăceri stânjenitoare. În continuarea sunt redate câteva tipuri de întrebări ce pot fi utilizate în timpul unui interviu: întrebări factuale, vizează elemente de comportament și se referă la o situație obiectivă și verificabilă prin alte mijloace; „În ultimul an ați modificat ...?”, „Cât de des efectuați ...?”, „Considerați că sunteți suficient de calificat să efectuați ...?”, „Ce vă împiedică să modificați ...?”, „Care au
AUDITUL CALITĂŢII by SILVIA MIRONEASA () [Corola-publishinghouse/Science/342_a_756]
-
orice generalizare și orice comparație, antropologia nu s-ar bucura de mare interes. Bineînțeles, se poate întâmpla ca afirmarea regularităților și a invarianților să se fundamenteze pe abilitatea autorului de a articula în mod ingenios un mare număr de informații factuale în sprijinul unei idei generale, dar nu este mereu cazul. Orice argumentare devine subiect de dezbatere între profesioniști, în cadrul a ceea ce Habermas numește o situație de vorbire ideală, adică o practică ce nu admite decât căutarea adevărului ca orizont. Această
Antropologia by Marc Augé, Jean-Paul Colleyn () [Corola-publishinghouse/Science/887_a_2395]
-
La letteratura del mondo (1984) de Armando Gnisci, preocupată de mondialitatea literaturii o dovedește din plin reflexia comparatistă fundamentală (de la G. Mazzini, la A. Farinelli și L. Foscolo Benedetto și E. Auerbach) tinde în mod constant la omologarea teoretică. Nu factuală, ci de substanță: european-mondial în literatură. Se pot adăuga și alte nume mai recente: Claudio Guillen, A. Owen Aldridge și din nou Etiemble cu recenta sa carte: Ouverture(s) sur un comparatisme planetaire (1988) etc. Nu este vorba, repetăm, de
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
Este exclus nu numai orice eurocentrism, dar și orice etnocentrism. 3. Capitală rămâne mai ales orientarea acestor studii. Ele au două direcții esențiale: a) Cea dintâi, tradițională, în prelungirea comparatismului european așa-zicând clasic, studiază relațiile și contactele istorice, raporturile factuale dintre literaturile europene și asiatice, extra-europene în general. Circulația operelor literare și influențele lor reciproce, studiul izvoarelor, traducerilor și imitațiilor literare, formează obiectul de predilecție al acestor cercetări. b) A doua, mult mai ambițioasă, urmărește elementele comune detectabile, deci universale
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
este dezirabil să fie realizate în cadrul societății?"16. Cohen pare să admită aici că, deși nu strict filosofice, și celelalte două întrebări, al căror răspuns adecvat presupune și întrebuințarea altor argumente decât cele de natură filosofică, precum datele și metodele factuale proprii științelor sociale (întrebări care, altfel spus, necesită o abordare pluri sau interdisciplinară, pentru a utiliza un termen adesea abuzat astăzi de unii cercetători), pot și trebuie să fie considerate totuși ca aparținând filosofiei politice 17. Aceasta din urmă este
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
temeiul faptelor și enunțuri adevărate sau false pe temeiuri logice, între adevăruri contingente și necesare. În mod îndreptățit această distincție a fost caracterizată drept o anticipare a celebrei distincții între adevăruri analitice și adevăruri sintetice, între științe formale și științe factuale, distincție consacrată de filosofia analitică modernă a limbajului științei. Hume, în opinia lui Mircea Flonta, este considerat drept filosoful clasic care a dat formularea cea mai clară punctului de vedere empirist asupra cunoașterii. Distincția lui între relații între idei și
Principii de bază ale cercetării știinţifice by Ruxandra Postelnicu () [Corola-publishinghouse/Science/91486_a_93182]
-
posteriori. Prima distincție are o natură logică, iar cea de a doua este o disociere epistemologică. Distincția analitic-sintetic are o natură logică, deoarece în propozițiile analitice adevărul sau falsitatea derivă din semnificația termenilor propoziției, în timp ce propozițiile sintetice au un conținut factual. Pe de altă parte deosebirea dintre a priori și a posteriori este una epistemologică, între două tipuri de cunoaștere. Prin a priori Kant a avut în vedere cunoașterea independentă de experiență, dar nu sub aspectul genezei. El considera cunoașterea ca
Principii de bază ale cercetării știinţifice by Ruxandra Postelnicu () [Corola-publishinghouse/Science/91486_a_93182]
-
cauzalitate univocă și indiscutabilă. Legea determinismului universal domină până și reprezentările despre intervențiile divinității în existența ființelor, privite ca parte a sistemului mecanicist, redundant și inexpresiv. La aceasta tradiție iconoclastă punctată decisiv de raționalism se adaugă în secolul XVIII empirismul factual, prin David Hume și Isaac Newton, care afirmă o altă "opoziție" față de imaginar, faptul, antonim al confuziei, delirului, iraționalului și fantasmelor onirice. Derivat din percepție sau produs al observației și al experimentului, faptul poate fi și un eveniment, precum cel
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
mod autoritar întregul tablou al societății. Viziunea istoriei mentalităților asupra lumii premoderne a integrat într-un mod propriu și acest fapt. În general, cercetătorul nu s-a mai poziționat frontal și imobil față de obiectul său de studiu, ca în istoriografia factuală, citind relativ comod cronologiile, ci l-a studiat, precum un biolog, din toate direcțiile, disecându-l până în cele mai mici detalii de viață privată obișnuită. Imaginea lumii medievale și-a pierdut astfel bidimensionalitatea "clasică". Înțeleasă acum ca un corp geometric
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
Astfel, putem afla ce au făcut în realitate decidenții, iar din efectele previzibile ale comportamentului acestora putem conchide asupra obiectivelor pe care le-ar fi putut avea. Dar examinarea faptelor nu este suficientă. Pentru a da sens materiei de bază factuale a politicii externe, trebuie să abordăm realitatea politică cu un fel de schemă rațională, o hartă care ne sugerează posibilele sensuri ale politicii externe. Cu alte cuvinte, ne punem în situația unui decident care trebuie să facă față unor chestiuni
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
specifică a sferei politice și la o lărgire corespunzătoare a celei nonpolitice; iar ultima a fost deschisă speculațiilor raționale detașate. Obiectivele care mai înainte fuseseră văzute drept premii în lupta pentru putere au fost abordate acum într-o manieră distantă, factuală și gestionate conform tehnicilor specifice economiei, administrației și dreptului. În primul rând, științele naturale și religia s-au eliberat de sub dominația politică și și-au stabilit autonomia. Apoi, cucerind statul, liberalismul a eliberat un domeniu din ce în ce mai mare de sub controlul politic
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
care a zburat în misiuni de bombardament în Vietnam: „Este ca și cum ai fi învățat să repari televizoare, ca și cum ai fi un tehnician”. În felul acesta, tehnologia războiului modern slăbește drastic, dacă nu distruge complet, capacitatea de a face acele distincții factuale fără de care este imposibilă diferențierea între acte de război morale și imorale. Sub impactul acestei schimbări fundamentale a concepției despre război, nu numai că limitările morale ale uciderii în război, la care ne-am referit anterior, au fost larg încălcate
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
diferite comportamente psihoindividuale și psihosociale ale liderului (modul de formulare a ordinelor și criticilor, de acordare a sprijinului și sugestiilor, de furnizare a informațiilor, de stimulare a inițiativei personale, de evaluare a activității grupului, de centrare pe aspectele obiective și factuale din activitatea grupului sau pe cele personalizate și afective), fiecare dintre ele producând efecte vizibile în comportamentele subordonaților și în viața de grup. Calitatea și extensia acestor efecte vor afecta direct eficiența activității de conducere. Tocmai de aceea, majoritatea studiilor
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]