3,990 matches
-
și nu mă desfigurez uitând cine sunt... . - Aș face chiar o comparație. Dacă vom privi o pădure în ansamblul ei ea este o unitate de copaci. Apropiindu-ne mai mult, vom putea observa, că sunt diferite esențe lemnoase. Fagul este fag, pinul este pin, salcâmul este salcâm. Cu alte cuvinte, nu este nici o problemă faptul că românii se adaptează și se integrează în societățile occidentale, dar este esențial să nu-și uite esența. Se vorbește foarte mult despre capacitatea intelectuală deosebită
INTERVIU CU Î.P.S. PĂRINTE DR. SERAFIM JOANTĂ – ARHIEPISCOPUL ORTODOX ROMÂN AL GERMANIEI, AUSTRIEI ŞI LUXEMBURGULUI ŞI MITROPOLITUL EUROPEI CENTRALE ŞI DE NORD... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1249 [Corola-blog/BlogPost/360994_a_362323]
-
ele la adăposturi. Țăranul domnișan, așezat la gura vetrei, își sucește cu dichis o țigară, citind jurnalul. Vinul fiert sau țuica aburindă, șunca afumată, cu o ceapă roșie zdrobită cu pumnul pe masă, mămăliguța răsturnată pe talerul de lemn de fag, cu cașacavalul opărit sau afumat înfipt în ea, sau făcută bulz cu brânza din burduf, îi îndeamnă la ospătare pe ai casei. Sania cu zurgălăi era plăcerea zilelor de sărbătoare, în Domneștiul din timpurile vechi. Se făceau plimbări pe ulițele
OBICEIURI UITATE de ION C. HIRU în ediţia nr. 228 din 16 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360748_a_362077]
-
prispa din față, lipită cu pământ galben; pe creasta casei, de-o parte și de alta, scârțâie la fitece bătaie de vânt, două limbi de tinichea, așezate pe două goange cât gâgâlicea. Curtea, îngrădită cu nuiele de alun; hambar de fag, obor de vite și grajd pus la pământ pe patru tălpoaie groase”. Oftând, când Barbu conchise: „Acolo ai stat, Sultănico!?” O tristețe a apărut în ochii fetei și ai bătrânei, dar în centrul satului, o clădire imensă, o Casă de
O ALTĂ SULTĂNICĂ de ION C. HIRU în ediţia nr. 229 din 17 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360854_a_362183]
-
Tudor și Irina cu Alexandru ca de obicei în spate. Cărarea șerpuia prin platoul ce ducea spre cabană. De ambele părți a spațiului defrișat de copaci se întindea pădurea deasă de conifere printre care își arăta măreția și stejarii sau fagii. La baza pădurii pe ambele părți muntele începea să coboare. Acest platou în coborâre era de fapt o creastă de munte golită de copaci. Pe ea se făcea și alimentarea cu cele necesare cabanei Gârbova, alimente sau alte lucruri necesare
EXCURSIA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 219 din 07 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360837_a_362166]
-
o gră �dină mare. Beci răcoros pentru păstrarea vinurilor și sifoanelor în căl �durile toride ale verii și călduros în zilele geroase ale iernii pentru păstrarea zarzavaturilor la nisip, a murăturilor și mai ales a bor � �canelor cu bureți de fag care stăteau așezați precum peștii, iar din când în când vedeai albul cățeilor de usturoi ce le da un gust deosebit. Bucătăria comunica cu salonul hanului printr-o ferestruică mică de unde te îmbiau mirosurile sarmalelor cu praz în compoziție, în loc de
DOMNEŞTIUL OAMENILOR SIMPLI de ION C. HIRU în ediţia nr. 229 din 17 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360867_a_362196]
-
puteau ridica racla sfintei Filofteia - 10 - 15 oameni - așa de grea se lăsa. Era o pedeapsă pentru acei oameni. Credincioșii apelau și la tradiție, de comun acord cu Costică, îl dezbrăcau în pielea goală, îl acopereau cu frunze de arine, fag, stejar, pe cap îi puneau o coroană, din crenguțe tinere și desculț bătea străzile satului cântând: „Paparudă, rudă/ Vino și mă udă/ Dă, Doamne, o ploaie/Să curgă șiroaie/ Câmpul să-nverzească/ Recolta să crească.” Oamenii ieșeau la porți și
DOMNEŞTIUL OAMENILOR SIMPLI de ION C. HIRU în ediţia nr. 229 din 17 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360867_a_362196]
-
ne dezvăluie secretul pregătirii acestui produs culinar, unic, pentru realizarea căruia sunt necesare 45 de ouă, 4 kilograme și jumătate de făină, o jumătate litru de ulei, 1 kilogram de zahăr, 4 lingurițe de sare, 4 lingurițe de leșie de fag, 2 lămâi, esență de rom, 40 grame drojdie, praf de copt, amoniac. Marele secret este cel al frăgezirii cu rom, țuică amestecată cu rom sau leșie de fag obținută după rețete tradiționale, muscelene, dintr-o lingură cu vârf de cenușă
FESTIVALUL COVRIGILOR CU OU, LEREŞTI, JUD. ARGEŞ de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1249 din 02 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360964_a_362293]
-
kilogram de zahăr, 4 lingurițe de sare, 4 lingurițe de leșie de fag, 2 lămâi, esență de rom, 40 grame drojdie, praf de copt, amoniac. Marele secret este cel al frăgezirii cu rom, țuică amestecată cu rom sau leșie de fag obținută după rețete tradiționale, muscelene, dintr-o lingură cu vârf de cenușă de fag adăugată la o cană de apă fiartă, al coacerii în cuptor încins, pe vatră, după ce s-a scos jarul obținut din lemne de brad, cât și
FESTIVALUL COVRIGILOR CU OU, LEREŞTI, JUD. ARGEŞ de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1249 din 02 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360964_a_362293]
-
lămâi, esență de rom, 40 grame drojdie, praf de copt, amoniac. Marele secret este cel al frăgezirii cu rom, țuică amestecată cu rom sau leșie de fag obținută după rețete tradiționale, muscelene, dintr-o lingură cu vârf de cenușă de fag adăugată la o cană de apă fiartă, al coacerii în cuptor încins, pe vatră, după ce s-a scos jarul obținut din lemne de brad, cât și al muncii neîntrerupte din momentul începerii frământatului până se termină coptul. Timp de aproximativ
FESTIVALUL COVRIGILOR CU OU, LEREŞTI, JUD. ARGEŞ de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1249 din 02 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360964_a_362293]
-
Întâlnim păduri de carpen, gorun și tei în special pe versanții însoriți ai văii Râul Mare și bazinul Jiul de Vest, alături de arin. Locurile mai adăpostite dau naștere unei vegetații cu caracter termofil : sânziene, bărbișoara, trifoiul iepuresc, răsura, păduri de fag sau în amestec cu brad și molid. La altitudini mai mari de 1700 de metri întâlnim tufărișuri de jneapăn, smardar, afin, merișor, ienupăr pitic, ghințura. Etajul alpin cuprinde specii de păiuș, păiușca uriașă, rogoz, țăpoșica, clocotiș, coacăza, iarbă vântului. La fel de
PARCUL NATIONAL RETEZAT, O EXPERIENTA DE NEUITAT de ALEXANDRU CĂNĂVOIU în ediţia nr. 1249 din 02 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360990_a_362319]
-
ca de pojar Și pântecu-i de nimfă Simțea sărutul ca de jar Prin sânge și prin limfă. Și neștiind că starea ei În vrăjă o s-o prindă, Privi în lac, văzu scântei, Oglinzi ce se oglindă Și din pădurile de fagi Și brazi cu vântu-n șuier, Un dor de cei doriți și dragi Răzbea duios din fluier... * * * Din depărtări de vis și dor, A regelui codană Simți în pântec drag odor Mișcând precum o geană... Mioarele pe zi creșteau Sub grija
POEM DUPĂ PROZA SCURTĂ LEGENDA LUI DRAGOBETE DE FLOAREA CĂRBUNE de ROMEO TARHON în ediţia nr. 1145 din 18 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364083_a_365412]
-
lor ascunzișuri, fiindcă rostul pădurii e poiana. Nu te lega de lucruri, de timp și de oameni, înșelătorului viclean nu-i fă jocul; nu rândui, încercând cu stâncă să sameni, fiindcă rostul ordinii este focul. Asculta cum în trunchiuri de fagi urca marea, și vezi cum întregul e una cu partea; accepta că toate se-ntâlnesc, cum uitarea, fiindcă rostul lui Unu este moartea. Citește mai mult Cutreiera fără odihnă prin hătișuri,unde fiare feroce își ling rană;curajos răscolește a
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/368252_a_369581]
-
lor ascunzișuri,fiindcă rostul pădurii e poiana.Nu te lega de lucruri, de timp și de oameni,înșelătorului viclean nu-i fă jocul;nu rândui, încercând cu stâncă să sameni,fiindcă rostul ordinii este focul.Ascultă cum în trunchiuri de fagi urca marea,și vezi cum întregul e una cu partea;accepta că toate se-ntâlnesc, cum uitarea,fiindcă rostul lui Unu este moartea.... XII. FINIȘ, de Răul Bâz, publicat în Ediția nr. 1379 din 10 octombrie 2014. Vreau să-mi
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/368252_a_369581]
-
a norocului -dacă ar face-o,niciodată nu s-ar mai putea întoarcela condiția de pasăre.... XIV. O SCUFUNDARE, de Răul Bâz, publicat în Ediția nr. 1373 din 04 octombrie 2014. Să mergem, prietene, cu pas rar în pădurea de fagi, în albele trunchiuri strămoși să ne descoperim, pe pietre lângă izvor odihnind, candizi antropofagi, cu gustul de san al fragilor să ne dedulcim. În apă, cu salturi lungi se-ntretaie pești mici, argintii și verzi libelule deasupră-le-n cerc se rotesc
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/368252_a_369581]
-
pământ să ne-ntindem cuminți, izvoarele ierbii cum cântă să le ascultăm, liniștitoare pe-obraji să simțim respirații fierbinți și-n uterul cald al pădurii să ne scufundăm. Citește mai mult Să mergem, prietene, cu pas rar în pădurea de fagi,în albele trunchiuri strămoși să ne descoperim,pe pietre lângă izvor odihnind, candizi antropofagi,cu gustul de san al fragilor să ne dedulcim.În apă, cu salturi lungi se-ntretaie pești mici, argintiiși verzi libelule deasupră-le-n cerc se rotesc.Sub
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/368252_a_369581]
-
Acasa > Stihuri > Semne > GOYA INVERS Autor: Boris Mehr Publicat în: Ediția nr. 1365 din 26 septembrie 2014 Toate Articolele Autorului Săgeată-n zid, un Goya invers, Când corbii scriu romane Cheevers, Pe munți mai urcă brazi și fagi, Din munți coboară morții dragi. E foamete în cer și jos, La poala unui chiparos, Voi spânzurați doar manechini, Iar Goya cu capriciul-chin. Ce fructe, ce mai răzbunări, Cu salve roșii până-n zări, O placă memorială pune, Nepoate peste-al
GOYA INVERS de BORIS MEHR în ediţia nr. 1365 din 26 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/368427_a_369756]
-
și-alteori, Deși, mărunți și foșnitori, Punând vestă codrului Fără voia nimănui; Cad tăcuți din înălțimi, Delicați și anonimi. În peisajul alb, regal, Zburdă în poiană-un cal; Se mai prind în cânt sticleți Și mai vezi crescând nămeți. În fagii bătrâni și groși, Corbii stau ca niște moși, Croncănind nepăsători, Că au mai văzut ninsori... Referință Bibliografică: CORBII / Gheorghe Vicol : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1453, Anul IV, 23 decembrie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Gheorghe Vicol : Toate
CORBII de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1453 din 23 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367925_a_369254]
-
-n tihnă bună să mă știi Și să mă ocrotești Cum ești stăruitor să faci ca să se știe Că satul nostru de sub munte Ți-a fost copilărie E-aici de veacuri multe Aicea te-am scăldat cu frunza cea de fag Cu cele ierburi din poiene Te-am legănat cu tare drag În nopți fără de gene Să-ți amintești cum an de an Veneai mereu la munte Ca să te bucuri de cei dragi De neamurile multe Să-mi scrii Gheorghiță cum
SCRISOARE DE LA MAMA, DE GHEORGHE PÂRNUŢĂ de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 216 din 04 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/367359_a_368688]
-
biserica din Joseni iar unii au murit de foame, așa s-a auzit de bogătașul satului Paraschiv Baștea. Foame am indurat mai mult după ce am revenit la Rucăr. Când eram de vreo 5 ani, plecam primăvara după frunză verde de fag, după lăpuș, măcriș și mălaiul cucului, iar mai târziu după fragi, zmeură, affine, mure, prăjituri și alte bunătățuri n-am mâncat cât ați fost voi micuți. Cam prin octombrie-noiembrie frontul s-a mutat mai aproape de noi (ca și când ar fi fost
AMINTIRILE MAMEI, DE GHEORGHE PÂRNUŢĂ de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 216 din 04 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/367368_a_368697]
-
dorm la umbra deasă a pomilor iar păsările se scaldă în țărînă. Bunica a pregătit arămia cea mare (cât zece găleți la un loc) și-a așezat-o pe pirostrii deasupra unui șanț plin cu lemne de ulm și de fag. Spre seară-și cheamă vecinii la clacă. A pregătit plăcinte și mai are vin din vechea recoltă. Înarmate cu lingri din tinichea si căldări din aramă, femeile au sosit și sunt gata să-nceapă munca. Câțiva bărbați taie pepenii în
MIERE DIN PEPENI VERZI de CÂRDEI MARIANA în ediţia nr. 208 din 27 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367398_a_368727]
-
era scăldat de razele soarelui și pustiu. Doar fluturii alergau printre flori și gâzele. Se auzeau păsările cântând printre copaci și din depărtare, sunetul unei tălăngi. Era poate vreo cireadă prin apropiere la păscut. Liniștea era spartă doar de foșnetul fagilor și al molizilor, în adierea molcomă a vântului de amiază. Cum au ajuns în mijlocul poienii, obosită de alergătură, Ana se aruncă la pământ și stând pe spate, întinse brațele ca o răstignire. Cerul era cenușiu. Chiar atunci se vedea un
BALUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 191 din 10 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366698_a_368027]
-
și nu mă desfigurez uitând cine sunt... . Stelian Gomboș: - Aș face chiar o comparație. Dacă vom privi o pădure în ansamblul ei ea este o unitate de copaci. Apropiindu-ne mai mult, vom putea observa, că sunt diferite esențe lemnoase. Fagul este fag, pinul este pin, salcâmul este salcâm. Cu alte cuvinte, nu este nicio problemă faptul că românii se adaptează și se integrează în societățile occidentale, dar este esențial să nu-și uite esența. Se vorbește foarte mult despre capacitatea
INTERVIU CU MITROPOLITUL SERAFIM JOANTA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 202 din 21 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366824_a_368153]
-
mă desfigurez uitând cine sunt... . Stelian Gomboș: - Aș face chiar o comparație. Dacă vom privi o pădure în ansamblul ei ea este o unitate de copaci. Apropiindu-ne mai mult, vom putea observa, că sunt diferite esențe lemnoase. Fagul este fag, pinul este pin, salcâmul este salcâm. Cu alte cuvinte, nu este nicio problemă faptul că românii se adaptează și se integrează în societățile occidentale, dar este esențial să nu-și uite esența. Se vorbește foarte mult despre capacitatea intelectuală deosebită
INTERVIU CU MITROPOLITUL SERAFIM JOANTA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 202 din 21 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366824_a_368153]
-
să mă las împușcat // trupul meu pluti-va inert aisberg / și tu îmi vei fi somnorosul Titanic / jumătatea ta nevăzută din ape / va fi jumătatea mea tiranic” Ai crede că e expresie în delir sau suprarealistă: „doamnă ce tarife au fagii / prelungi aducînd a parabolă / ce pact ciudat de rășină / cu trunchiurile ați încheiat / desigur sînt patru nopți de cînd alunec / pe perne moi în paradis / și nici măcar o creangă incultă / sau un pian topit în urechile surde / spuneți și dumneavoastră
SIMION SUSTIC de ANGELA MONICA JUCAN în ediţia nr. 88 din 29 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366990_a_368319]
-
tigru”. Este, însă, un discurs coerent dar încifrat despre (cu sau fără voia ori știrea poetului) profanarea sacrului și rectificarea prin contopirea în sacru. Poezia trebuie pusă sub tăiș, despicată, apoi recompusă. Omorâtă și reînviată. Tariful - valoare publică, vulgară - aplicat fagului - copac magic, despre umbra căruia se crede că e loc de odihnă al zânelor - e o atingere a lumescului de supranatural și „de altfel zînele au plecat / într-un cosmos irigat / cu ape subtile”. „Fagii prelungi” - concret, arbori de circa
SIMION SUSTIC de ANGELA MONICA JUCAN în ediţia nr. 88 din 29 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366990_a_368319]