1,008 matches
-
limbă maternă, nimeni nu mai înțelege nimic. Funcția creativă a limbii este redusă aproape la zero, cuvintelor li se face o nedreptate cumplită, iar realitățile din spatele lor sunt practic ignorate. O „victimă” a unei astfel de atitudini este și cuvântul „fanariot”. Îl auzim în talk-show-uri televizate, îl citim în articole de ziar, îl deslușim în înfocatele discuții dintre precupeții și cumpărătorii de la piață. Tot ce este corupt, rău, falsificat în țară este desigur, „fanariot”. Tot ce nu funcționează este o consecință
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
unei astfel de atitudini este și cuvântul „fanariot”. Îl auzim în talk-show-uri televizate, îl citim în articole de ziar, îl deslușim în înfocatele discuții dintre precupeții și cumpărătorii de la piață. Tot ce este corupt, rău, falsificat în țară este desigur, „fanariot”. Tot ce nu funcționează este o consecință a „fanariotismului”, totul se cumpără și se vinde cu un cinism nemaiîntâlnit pentru că vezi, așa ne-au învățat fanarioții. Și, de parcă toate acestea nu ar fi fost de ajuns, Micul Dicționar Enciclopedic, girat
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
se vinde cu un cinism nemaiîntâlnit pentru că vezi, așa ne-au învățat fanarioții. Și, de parcă toate acestea nu ar fi fost de ajuns, Micul Dicționar Enciclopedic, girat de Editura Științifică și Enciclopedică, ediția a doua, din 1978, la intrarea cuvântului „fanariot”, după explicarea sensului istoric, menționează și al doilea sens, cel figurat și anume: „fanariot, adică imoral, venal, corupt, perfid”. Ce simplu se poate folosi girul unei celebre publicații și edituri, pentru a desființa din patru cuvinte mai bine de un
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
lor istorică, diplomatică, dar mai cu seamă lingvistică, se fac imediat utili Sultanului, devenind tălmaci oficiali (dragomani) ai Înaltei Porți, negociatori și practic, miniștri de externe. Dată fiind învățătura Coranului care îi împiedica pe mahomedani să învețe limbi străine, dragomanii fanarioți devin o prezență indispensabilă în diplomația otomană, ajungând în final ca dintre ei, Înalta Poartă să numească domni (sau hospodari) în Țările Române, pe câte o perioadă limitată la trei ani. Se vorbește astfel de o EPOCĂ FANARIOTĂ în istoria
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
străine, dragomanii fanarioți devin o prezență indispensabilă în diplomația otomană, ajungând în final ca dintre ei, Înalta Poartă să numească domni (sau hospodari) în Țările Române, pe câte o perioadă limitată la trei ani. Se vorbește astfel de o EPOCĂ FANARIOTĂ în istoria Principatelor Române, care durează mai bine de un secol, de la 1711, în Moldova, odată cu instalarea lui Nicolae Mavrocordat ca domn și de la 1716, în Țara Românească prin numirea aceluiași Nicolae Mavrocordat ca hospodar al țării, până la Revoluția lui
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
colectiv a produs o HETEROIMAGINE (imagine din exterior asupra Celuilalt) și o AUTOIMAGINE (imaginea Aceluiași asupra propriului sine) atât de diferite, încât ele par a avea referenți cu totul diferiți și a se proiecta asupra unor epoci istorice diferite. Secolul fanariot a fost atât de zbuciumat încât a numărat nu mai puțin de 40 de domnii în Muntenia și 36 în Moldova. Majoritatea hospodarilor s-au recrutat din câteva familii de marcă de origine greacă, cum ar fi Mavrocordat, Moruzi, Sturdza
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
și post pașoptist, fiind un martor ocular și fin observator al evenimentelor, persoanelor, tendințelor politice, sociale și morale ale vremii. În toată această frescă istorică, există însă și un intertext, întrețesut pe toată dimensiunea imaginii realizate, și anume portretul lumii fanariote și chipul fanariotului însuși. Memoriile sunt de altfel deschise de imaginea idilică a copilăriei din casa de pe malul Bosforului, în care orele de limbi străine, matematică și literatură predate de profesori titrați și bunul gust al unei vieți domoale și
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
lume aflată în cel mai fragil cu putință echilibru între puterea suzerană (Imperiul Otoman) și cea protectoare (Imperiul Țarist) avea într-adevăr nevoie de diplomați pregătiți în școala Fanarului pentru a supraviețui. Cel mai patetic și luminos discurs în problema fanariotă, Nicolae Șuțu îl lansează însă în finalul părții întâia a memoriilor sale, în capitolul dedicat în întregime fanariotului ca personaj istoric. El se întreabă: „ Să vedem mai întâi ce semnificație se dă cuvântului fanariot. E o laudă, o injurie sau
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
Cum am putea să negăm sau să ignorăm acest lucru, dacă ne gândim doar că în Țările Române, între 1720 și 1820 s-au tipărit peste 300 de cărți, afară de altele multe aduse de peste hotare? Că în București, în secolul fanariot existau trei biblioteci publice? La sfârșitul epocii fanariote se tipăresc două Condici de Legi, aceea a lui Scarlat Callimachi în Moldova (1817) și a lui Ioan Caragea în Țara Românească (1818). Mult înainte însă de această dată, la 1765, Mihai
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
acest lucru, dacă ne gândim doar că în Țările Române, între 1720 și 1820 s-au tipărit peste 300 de cărți, afară de altele multe aduse de peste hotare? Că în București, în secolul fanariot existau trei biblioteci publice? La sfârșitul epocii fanariote se tipăresc două Condici de Legi, aceea a lui Scarlat Callimachi în Moldova (1817) și a lui Ioan Caragea în Țara Românească (1818). Mult înainte însă de această dată, la 1765, Mihai Fotinopol redactase la București un Manual de Legi
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
de această dată, la 1765, Mihai Fotinopol redactase la București un Manual de Legi, rămas însă în manuscris până la publicarea lui în 1869. Cum am putea să nu ne amintim de figuri precum cea a lui Nicolae Mavrocordat, primul domnitor fanariot atât al Moldovei (1711) cât și al Munteniei (1716) care, după ce ctitorește Mănăstirea Văcărești în marginea Bucureștiului, o înzestrează cu o bibliotecă cuprinzând cărți și manuscrise rare, cumpărate pe sume uriașe pentru acea vreme? Fiul său, Constantin Mavrocordat care îi
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
la o singură trăsătură identitară: lăcomia pentru primul, și slăbiciunea psihică pentru al doilea. Departe însă de a marca aceste trăsături ca fiind definitorii pentru toți fanarioții, el își pune întrebarea legitimă, am spune: cui ar mai fi vândut domnii fanarioți dregătoriile, dacă nu ar fi fost boieri pământeni dornici să le cumpere? Oare nu cumva meteahna exista înaintea presupusei cauze externe? Nicolae Șuțu luptă cu noblețe și eleganță în Memoriile sale împotriva stereotipului fanariot care deja se fabricase la nivelul
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
fost boieri pământeni dornici să le cumpere? Oare nu cumva meteahna exista înaintea presupusei cauze externe? Nicolae Șuțu luptă cu noblețe și eleganță în Memoriile sale împotriva stereotipului fanariot care deja se fabricase la nivelul mentalului colectiv la sfârșitul epocii fanariote și anume: fanariotul este vinovat de pervertirea sufletului nobil al românului pământean către corupție, înșelăciune, fals, hoție. Cu mijloacele erudiției și a evidenței istorice, Nicolae Șuțu creează în Memoriile sale o Autoimagine ponderată, cât mai echilibrată, menită să readucă în
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
este vinovat de pervertirea sufletului nobil al românului pământean către corupție, înșelăciune, fals, hoție. Cu mijloacele erudiției și a evidenței istorice, Nicolae Șuțu creează în Memoriile sale o Autoimagine ponderată, cât mai echilibrată, menită să readucă în lumină, meritul enclavei fanariote în modernizarea societății românești și impregnarea ei cu propriile aspirații către libertate, identitate națională, universalitate, pietate și iluminare. Stereotipul fanariot și-a croit însă drum nestingherit timp de două veacuri, căpătând o forță care face ca heteroimaginea (imaginea asupra Celuilalt
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
asupra Celuilalt) să se depărteze atât de mult de Autoimagine, încât ea nu mai este o imagine, ci o imagine-realitate, o imagine-referent, o imagine-construct, care a devenit ea însăși o realitate, construindu-și în jur un ambient pe măsură. Stereotipul fanariot, pe care îl vehiculăm în România secolului al XXI-lea, nu mai are nimic în comun cu fanarioții. Este doar un mod jalnic de a ne scuza propriile slăbiciuni și tendințe spre rău, o eschivă penibilă de la a da socoteală
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
vehiculăm în România secolului al XXI-lea, nu mai are nimic în comun cu fanarioții. Este doar un mod jalnic de a ne scuza propriile slăbiciuni și tendințe spre rău, o eschivă penibilă de la a da socoteală. De sfârșitul epocii fanariote ne despart de altfel 200 de ani, timp în care am fi avut atâta timp în care să ne dezbărăm de apucăturile așa-zis fanariote, dacă am fi vrut... Ne întrebăm în final, împreună cu Nicolae Șuțu: și dacă până la urmă
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
slăbiciuni și tendințe spre rău, o eschivă penibilă de la a da socoteală. De sfârșitul epocii fanariote ne despart de altfel 200 de ani, timp în care am fi avut atâta timp în care să ne dezbărăm de apucăturile așa-zis fanariote, dacă am fi vrut... Ne întrebăm în final, împreună cu Nicolae Șuțu: și dacă până la urmă fanarioții au fost atât de răi precum pretindem, pe noi, urmașii lor ca trăitori pe aceste meleaguri, cine ne-a obligat să-i imităm ?... INFLUENȚA
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
de a fi de nivelul celor din Apus. Unii tind a idealiza această scurtă perioadă În care, e drept, aveam leul puternic datorită petrolului, În primul rând, și unei imagini cvasi-pozitive În ochii Europei, dar... relele care curgeau din epoca fanariotă și din mai adâncurile secolelor de istorie ne apăsau prea mult pentru a le eradica În câteva decenii. Și-apoi, s-a mai „Întâmplat ceva”, similar oarecum cu ce „ni s-a Întâmplat” după decembrie ’89: unitatea națională, nesperată doar
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
capabilă de concluzii largi, universale și de o viziune asupra lumii Înconjurătoare sau de când un rege neamț, preluând cele „două provincii”, iute unite În persoana unui ofițer inimos, dar fără puterea de a se impune puternicelor partide boierești (de origine fanariotă În bună parte!Ă, ne-a declarat regat și apoi l-a lăsat pe nepotul său, mereu sfătuiți de un adevărat Înțelept și patriot, I.C. Brătianu, să „descopere” Românilor de pe ambele curburi ale Carpaților că se pot instala În Europa
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
medievală și modernă. Grecii au oferit românilor, În Evul Mediu, un important model politic, religios și cultural. În plus, destul de mulți greci s au stabilit În țările române, proces care a culminat În secolul al XVIII-lea, În perioada zisă „fanariotă“ (de la principii numiți de Poartă, În majoritatea lor greci din cartierul Fanar al Constantinopolului). S-a petrecut atunci o adevărată invazie de cuvinte grecești; majoritatea lor nu a rezistat Însă procesului de modernizare din secolul al XIX-lea. Sunt Însă
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
condiții istorice care nu le-au fost deloc favorabile. Secolul al XVIII-lea a marcat apogeul integrării În lumea balcanică și orientală. Domnitorii, uneori români, dar În majoritate greci, sunt acum simpli administratori ai Porții. Însoțindu-i pe acești domnitori „fanarioți“, se stabilesc În țările române o mulțime de greci. Familiile aristocratice se amestecă. Se petrece o simbioză culturală româno-grecească. Greaca devine limba de cultură, precum fusese slavona În urmă cu câteva veacuri. Boierii se Îmbracă după moda orientală. Copiii lor
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
7"/> Anii decisivi: 1821-1866 1821 este anul când evenimentele Încep să se precipite. țările ro mâne sunt teatrul unei duble revoluții. Grecii, care se aflau aici ca la ei acasă, dau, con duși de Alexandru Ipsilanti, fiul unui fost domnitor fanariot, semnalul mișcării de elibera re de sub turci. Din Oltenia pornește o armată de nemulțu miți — cu un program de revendicări sociale destul de vag formulat — sub conducerea lui Tudor Vladimirescu. Este greu de spus ce urmărea cu adevărat acest personaj jumătate
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
mai bine zis, mlaștina) unde s-a amenajat mai târziu Parcul Cișmigiu; astăzi, panta abia se mai simte, dar pe atunci diferența de nivel era mai accentuată. În secolul al XVIII-lea, Bucureștiul a cunoscut o puternică infuzie orientală. Domnitorii fanarioți, veniți de la Constantinopol, ar fi dorit să facă din București o replică a capitalei otomane, pentru a se simți ca la ei acasă. Nu prea au avut Însă timp, fiindcă domniile erau extrem de scurte. S-a amplificat totuși rețeaua de
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
admirat astăzi este Hanul lui Manuc (construit În 1808 de un bogat negustor armean), cu un magnific foișor de lemn, pe două niveluri, de-a lungul celor patru laturi ale curții sale interioare. Dar până și clădirile păstrate din epoca fanariotă (care durează până la 1821) nu sunt, decât cu rare excepții, anterioare momentului 1800. Din Bucureștiul de până la 1800 nu a rămas mai nimic; doar un număr de biserici, și ele În mare parte refăcute. Deși vechi prin istorie, Bucureștiul este
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
și chiar și în exagerările, erorile și rătăcirile noastre. Orientali sau apuseni, latini, geto-daci sau slavi, nordici sau sudici, europeni - cu sensul de vestici sau central-europeni - sau balcanici, evident, în sensul „rău” al cuvântului, adică infestați de corupția și versatilitatea fanariotă, și, poate și mai grav, bolnavi iremediabil de lenea orientală și de fatalismul ei invincibil?! În cartea mea Spiritul românesc în fața unei dictaturi, scrisă la Paris cu puțin înaintea revoluției, constatam, după un studiu al lui Ibrăileanu Regionalismul în literatura
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]