812 matches
-
de război ca Cicerone Theodorescu, Cântece de galeră (1946) - unde se regăsesc și imagini absolut remarcabile: "duci de-a călare cerul pe ceafă și pe spate" (În marș). Mihnea Gheorghiu evoluează de la o poezie de influență suprarealistă, a viziunilor tulburi, fantomatice din volumul de debut Anna-Mad (1942) - în care elemente din domeniul geografiei, biologiei, fizicii se asociază cu aluzii culturale - spre o lirică de război și chiar una socială, angajată în Primăvara în Valea Jiului (1949): "o evlavie adâncă îi leagă de
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
contururile autoportretului, poza este însă voită, accentuată astfel încât aparenta seriozitate este subtil contrazisă tocmai de emfază. Ora fantastică, Cetățile albe, Șapte vânturi, Noaptea geniului anunță chiar prin aceste sintagme-titlu universul poetic aparte pe care Stelaru îl construiește, unul al umbrelor, fantomatic care prelungește imaginarul suprarealist. Toți cei patru poeți cunosc încercările unui destin tulbure. Lui Dimitrie Stelaru i se ia bucuria cea mai mare, aceea de a putea evada în spațiul literaturii și de a-și vedea opera publicată, Constant Tonegaru
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
caldă cu mister/ urcă să fie tava florilor de nufăr", e o lume, în consecință, răsturnată în care cosmicul susține terestrul. Acvaticul și terestrul se prelungesc, de asemenea, unul într-altul, fără ca limitele să mai fie fixate, viziunea devine una fantomatică, ca într-o reverie stranie, halucinantă ce reușește să refacă, din ape străvezii, lumi apuse sau poate chiar inexistente (Odihnă sumară). Titlurile textelor surprind și ele aceeași dispariție lentă a vieții: somnul, odihna, oboseala, care devin caracteristici principale ale întregii
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
călător prin moarte. Feminitatea aceasta ambiguă rămâne astfel unica sa călăuză. E foc și apă totodată, niciodată soare, întotdeauna prezență lunară, semn al instinctualului, al iraționalului izbucnit din străfunduri. Deși uneori impresia e de contopire, de unire cu această ființă fantomatică ("Ești pasul meu de patru vânturi"), totuși apropierea e adesea imposibilă Ascultă vuietul adâncurilor dintre noi/ Cum crește în amurgurile lumii, ca o mare", Eumene). Sentimentului finalului de lume, al pierderii în neant e copleșitor. Amurgul, motiv consacrat, atât de
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
sunt caracteristici ale spațiului postapocaliptic. Nu este, cum s-ar putea bănui, un univers aflat în pragul finalului de lume, ci creează, mai degrabă, senzația că distrugerea aceasta a trecut și spațiul descris e al paiațelor care au supraviețuit, personaje fantomatice care nu-și găsesc locul. Lumea se transformă într-un teatru, oamenii nu sunt decât măști fade, societatea este una a decăderii, iar ironia amară ia naștere tocmai din conștientizarea acestei inutilități ("Ridicoli Don Chișoți prin vechi saloane/ privim năuntru
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
cel al abisului ("Stăpânul Cetății a închis porțile albe/ Când cântecul luminilor s-a sfârșit", "Să mergem prieteni înfrânți/ Spre împărăția sumbră a lui Hell", Lumina întunericului). Concretizarea abstractului face, de asemenea, parte din acest joc al creării unui univers fantomatic în care oamenii devin umbre Cerul s-a încins cu neguri/ Și soarele ne-a încețoșat zalele;/ Să mergem că-n urma noastră,/ Sunt stelele, bocitoarele.// "vom fi umbrele așteptate", Lumina întunericului). Simbolurile sacralității par să se înscrie și ele
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
înfierbântată mă sugrumă îndată/ cu îmbrățișare de iederă brună". De aici totul se pierde în același senzorial, ciudat, în care sugestia sexuală și grotescul se prelungesc una-n altul, "Sărutul meu de departe, de foarte departe/ pe sânii ei țuguiați fantomatic va trece;/ spre pulpe lunecând ca un melc,/ pe coapse își va lăsa visul umed și rece". Sunt poate aici reminiscențe din universul barbian al sexualității exacerbate din lumea gasteropodelor, totul însă se datorează "curei de hașiș", care stă și
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
poate nicăieri mai clară ca pe finalul acestui text: "Oh, nu - nu eram romantic, lacrimile mele erau de petrol lampant/ dintr-un rezervor ce-mi întreținea privirea care fără nicio eroare/ dădea conture perfecte și imense tuturor lucrurilor certe/ devenite fantomatice în acest moment cu semnificație intensă de plecare.// Târziu a venit destituirea mea din anotimp!/ Prelungă ca o figurină de El Greco năluca mea valsată de platani/ pe bemoli ar fi vrut să mimeze cumplita ei aventură/ dar parafrazele lui Noiembrie
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
implică transformarea lumii în spațiu al ludicului. În realitate, e o altă modalitate de a reda indecizia, vagul pe care-l presupune amurgul, fie el unul al spațiului exterior, fie unul al spațiului interior. Preparative pentru tăcere creionează un univers fantomatic, desprins parcă din legendă. Se aplică tehnica înghețării. La Tonegaru, această tehnică apropie textele de cele ekphrastice, e aici un descriptiv incert, cu scene plasate în trecut, "Alunecau încet armuri de nobile vlăstare/ pornite ușor spre țările de ceață". E
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
amalgamarea imaginilor care corespunde confuziei interioare. Viziunea este însă una deformatoare, de aici impresia de peisaj învăluit în umbre ale cărui contururi se disting cu greu. Impresia creată este aceea că avem în față un desen abstract ale cărui forme fantomatice pot fi încărcate de simboluri diverse, numitorul comun fiind dat de dinamismul sub semnul căruia e pus tabloul prezentat: "Negre ca niște cutii pentru viori/ se simt străine forțe călătoare,/ păsări de țiglă trec chemându-se prin nori/ ori niște
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
acest tip de sensibilitate este relevantă în acest sens: "Oh, nu - nu eram romantic, lacrimile mele erau de petrol lampant/ dintr-un rezervor ce-mi întreținea privirea care fără nici o oroare/ dădea conture perfecte și imense tuturor lucrurilor certe/ devenite fantomatice în acest moment cu semnificație intensă de plecare." (Noembrie patetic). Intervenția retorică își are rolul ei bine stabilit într-un asemenea demers demitizant, face parte dintr-o adevărată recuzită. Linda Hutcheon remarca, de altminteri, că "parodia postmodernă nu ignoră contextul
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
moartea. Viziunile sunt de coșmar și tragismul lor este accentuat de impresia că acest coșmar se confundă cu viața însăși. Deși poeziile acestea ancorează cititorul în universul banal, cotidian, viziunea asupra acestei lumi este una personală. Spațiile descrise capătă caracter fantomatic, sunt deformări ale realității, construite într-un permanent dialog cu poezia pur descriptivă. Sunt spații care accentuează senzația de sufocare, este o poezie a claustrării, a universului absurd. Viața însăși se transformă într-un joc tragic și de aici impresia
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
cotidian central: "Angajăm absolvenți de învățământ superior, exclus Spiru Harem!" 24 iulie 2009 Zilele trecute s-a încheiat actul I din cea mai mediatizată și de neînțeles sinucidere politică de până acum: doamna Monica Iacob-Ridzi, vremelnică ministresă a unui minister fantomatic și inutil, a fost împinsă de colegii ei de partid în ghearele inchiziției penelisto-pesediste din Parlament. Cu o eficiență care ar fi de lăudat dacă nu ar fi fost interesată, echipa de anchetatori improvizați a muncit zi și noapte pentru
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
insecuritate, iată bilanțul trist al unor probleme grave, nerezolvate de decenii. Peste toate, ministrul Berceanu, diversionist șmecher și abil manipulator de presă, și-a îndreptat rapid degetul acuzator, fin manichiurat, cum îi stă bine unui metrosexual de fițe, asupra unui fantomatic "acar Păun" oltean, interogat prompt de procurori vreo 14 ore. "Terorism!" - striga artistic, la televizor, ministrul transporturilor, în speranța că suntem atât de proști încât să nu vedem că, din bugetul astronomic alocat de Guvern la dispoziția domniei sale, doar patru
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
din el, se autonomizează în narațiune, - ridicând-o pe o treaptă în care verva îl apropie de Caragiale, iar vigoarea plastică îl pune cu greu alături de altcineva, la noi. De unde începe lumea lui Voiculescu ? Ea are, ca și luna, voaluri fantomatice de aburi, fruntariile pierdute în zări, într-un nețărmurit geografic greu de închipuit, în care crânguri de cerbi, oameni, herghelii de cai petrec și cutreieră nemărginiri de spații, viscolite de arșițe și zăpezi, înecate în ierburi și fum de nouri
Academia b?rl?dean? ?i Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83084_a_84409]
-
în negru!) și de alte formații ale serviciilor secrete, pentru care integritatea corporală și viața cetățenilor sunt fleacuri. Pentru a contracara activitatea organizațiilor civice, Președintele moscovit ordonă înființarea unor societăți „civile” paralele, precum la noi, mai anul trecut, apărea un fantomatic sindicat al ONG-urilor condus de colonelul Dogaru, omul oligarhului și securistului Voiculescu. Sunt tolerate și încurajate partide ultra naționaliste precum Partidul 77 Unității Naționale Ruse sau Partidul Marea Rusie (corespondentul României Mari a lui Vadim Tudor), care, cum și
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
în negru!) și de alte formații ale serviciilor secrete, pentru care integritatea corporală și viața cetățenilor sunt fleacuri. Pentru a contracara activitatea organizațiilor civice, Președintele moscovit ordonă înființarea unor societăți „civile” paralele, precum la noi, mai anul trecut, apărea un fantomatic sindicat al ONG-urilor condus de colonelul Dogaru, omul oligarhului și securistului Voiculescu. Sunt tolerate și încurajate partide ultra naționaliste precum Partidul 77 Unității Naționale Ruse sau Partidul Marea Rusie (corespondentul României Mari a lui Vadim Tudor), care, cum și
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
pe care i-a consacrat-o un alt critic, Ruth Guttman Ben Zvi, este gata, dar până la ora la care scriu aceste rânduri nu a ieșit încă de sub tipar. Dacă izolarea trăită de muzicienii români a transformat într-o amintire fantomatică figura pianistului care și-a petrecut totuși primii 33 de ani ai vieții în România, nu la fel stau lucrurile în Israel și în lumea largă în care sunt răspândiți discipolii săi de după 1959. Meritul cel mai mare îi revine
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2198_a_3523]
-
trebuie să conțină o saga, o istorie de familie, în buna tradiție sud-americană, cu mame fascinante și servitori cu povești fabuloase, cu surori din altă lume și frați plini de cruzime și cu un foarte important și în același timp fantomatic tată vitreg. Pe de-o parte, există lumea glamoroasă, în care se joacă golf și se voiajează în Europa, pe de altă parte lumea Vilmei, metisa cea frumoasă și fără noroc, a Nildei, bucătăreasa care miroase a usturoi și povestește
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2166_a_3491]
-
lui Valmont, însă cei doi nu sunt decât proiecții ale protagoniștilor și ale rolurilor pe care aceștia și le vor asuma pe rând. În sfârșit, a cincea apariție este aceea a unui bătrân senil lecturând o carte imaginară, figură la fel de fantomatică ce va anihila cu un glonte, în finalul scenei, partea bărbătească a cuplului amintit mai sus, fără ca acest fapt să tulbure interesul carnal pe care tânăra îl arată pentru toți cei prezenți la masă. „A ghost sonata of sexual frustration
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2175_a_3500]
-
gospodărești ale primarului au prevalat atât de puternic încât oamenii n-au mai ținut cont de apartenența sa politică. Așa stau lucrurile cu primarul din Timișoara, Ciuhandu, reales cu brio pentru a treia oară, deși face parte dintr-un partid fantomatic, PNȚCD. El a tras și consiliul orășenesc după sine. În alte cazuri, a fost evidentă în primul rând opțiunea politică a electoratului, care a ținut să marcheze respingerea PSD, alegându-l pe Băsescu din primul tur și patru primari de
Profeții despre trecut și despre viitor by Silviu Brucan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/2139_a_3464]
-
lui Năstase să bată în retragere și să întindă o mână oamenilor lui Iliescu, dar era târziu. La Biroul Executiv Central, forul statutar nedemolat, vechea gardă l-a lăsat să se ocupe de alegeri numai cu micul său Birou Coordonator fantomatic. Mitrea și Dan Ioan Popescu au părăsit sala imediat după discursul premierului. Reorganizarea PSD s-a amânat, conturile vor fi reglate abia la anul, până atunci lui Năstase nu i-a rămas decât să îndemne la strângerea rândurilor în fața urnelor
Nişte ciori vopsite-n roşu by Răsvan Popescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1376_a_2711]
-
cumperi toată presa din România“. În sfârșit, la Parchetul Militar, Dan Voinea, scos din fruntea instituției de PSD, revine în atenția opiniei publice cu redeschiderea dosarelor revoluției. Miza e uriașă și Dan Voinea o atacă frontal. În loc să umble după teroriștii fantomatici, Voinea mută centrul atenției pe „cei care și-au asumat răspunderi“, vorba lui Iliescu. Cei mai mulți morți se înregistrează după 22 decembrie ’89, când se autoinstaurează puterea „emanată“, care cheamă oamenii să apere televiziunea, radioul sau Ministerul Apărării. Rezultatul este o
Nişte ciori vopsite-n roşu by Răsvan Popescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1376_a_2711]
-
dintre acestea aparține lui Birică, flăcăul lipsit de speranța însurătorii și cu atât mai mult de speranța de a putea trăi acest mit, deoarece satul, surprins istoricește în al doilea deceniu al secolului al XX-lea, este încă bântuit de fantomatice mentalități: Tocmai pentru el, cel lipsit de speranță, mitul fericirii prin iubire pare a deveni posibil: . M. Preda insistă asupra evoluției acestei familii într-o amplă descriere pentru a surprinde mecanismele lumii interioare și exterioare care pot secătui iubirea. Modul
„Moromeţii” - cronică de familie sau roman social-istoric?. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Mihaela Butnaru () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1382]
-
altfel, ea nu are decât corespondență aparentă în realitatea memoriei, fiind, de fapt, o creație a imaginarului, pur fantasmală: „Făptură palidă ca lămâița, pierdută în celălalt veac, rătăcită pe Câmpii Elizee vide, îmi stăruie până azi în minte, întrevăzând-o fantomatică, «logodnică de-a pururi», galactică plutind, mai degrabă dezintegrând văzduhul ca o altă Dame blanche, decât pe valuri în curgere moale ca Ofelia, încununată cu rozmarin și anason.“ În creațiile activității inconștiente a bărbatului - după cum observă C. G. Jung, de
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]