819 matches
-
de contrast (inclusiv urmărirea tranzitului intestinal la nivelul colonului - pasaj anterograd) 5. Ex. radiologic craniu în mai multe incidente, inclusiv sinusuri ale feței 6. Frotiu PAP 7. Ex. radiologic coloana vertebrală pe segmente 8. Probe respiratorii (CV, VEMS) 9. Exudat faringian B. Ambulatoriul de specialitate Analize de sânge: 1. Hemoleucograma completă (hemoglobina, hematocrit, numărătoare eritrocite, numărătoare reticulocite, numărătoare leucocite, formula leucocitara, numărătoare trombocite) 2. Sideremie 3. VSH 4. Fibrinogemie 5. Proteină C reactiva 6. Uree serica 7. Creatinina serica 8. Acid
EUR-Lex () [Corola-website/Law/129609_a_130938]
-
Creatinina serica 25000 Crioglobuline 30000 Determinare grup sanguin ABO 35000 Determinare grup sanguin Rh 35000 Electroforeza proteinelor serice 70000 Examen coproparazitologic (3 probe) 60000 Examene microscopice pe frotiu 30000 Examene pe alte culturi bacteriene 40000 Explorare echilibru acido-bazic 40000 Exudat faringian + antibiograma 60000 Factor antinuclear 110000 Factor reumatoid 40000 Fibrinogen seric 60000 Fosfataza alcalina 33000 Gamă GT 35000 Glicemie 25000 Glucoză urinară 25000 Hemoculturi 75000 Hemoleucograma completă 60000 Hormoni tiroidieni T3 90000 Hormoni tiroidieni T4 90000 IDR la PPD 20000 Imunofixare
EUR-Lex () [Corola-website/Law/129609_a_130938]
-
de contrast (inclusiv urmărirea tranzitului intestinal la nivelul colonului - pasaj anterograd) 5. Examen radiologic craniu în mai multe incidente, inclusiv sinusuri ale fetei 6. Frotiu PAP 7. Examen radiologic coloana vertebrală pe segmente 8. Probe respiratorii (CV, VEMS) 9. Exsudat faringian 10. Examen radiologic membre 11. Babeș-Papanicolau B. Ambulatoriul de specialitate Analize de sânge: 1. Hemoleucograma completa (hemoglobina, hematocrit, numărătoare eritrocite, numărătoare reticulocite, numărătoare leucocite, formula leucocitară, numărătoare trombocite) 2. Sideremie 3. VSH 4. Fibrinogemie 5. Proteina C reactivă 6. Uree
EUR-Lex () [Corola-website/Law/132348_a_133677]
-
culturi bacteriene 40.000 33. Examen bacteriologic BK*:- frotiu lama 75.600 34 cultura BK 129.000 35. Examen microscopic în parazitologie 75.000 36. Examen macroscopic al fragmentelor parazitare 20.000 37. Explorare echilibru acido-bazic 40.000 38. Exsudat faringian + cultura 35.000 39. Factor antinuclear 110.000 40. Factor rheumatoid 40.000 41. Fibrinogen seric 60.000 42. Fosfataza alcalină 33.000 43. Frotiu și colorații speciale materii fecale (în parazitologie) 150.000 44. Gama GT 35.000 45
EUR-Lex () [Corola-website/Law/132348_a_133677]
-
de contrast (inclusiv urmărirea tranzitului intestinal la nivelul colonului - pasaj anterograd) 5. Examen radiologic craniu în mai multe incidente, inclusiv sinusuri ale fetei 6. Frotiu PAP 7. Examen radiologic coloana vertebrală pe segmente 8. Probe respiratorii (CV, VEMS) 9. Exsudat faringian 10. Examen radiologic membre 11. Babeș-Papanicolau B. Ambulatoriul de specialitate Analize de sânge: 1. Hemoleucograma completa (hemoglobina, hematocrit, numărătoare eritrocite, numărătoare reticulocite, numărătoare leucocite, formula leucocitară, numărătoare trombocite) 2. Sideremie 3. VSH 4. Fibrinogemie 5. Proteina C reactivă 6. Uree
EUR-Lex () [Corola-website/Law/132355_a_133684]
-
culturi bacteriene 40.000 33. Examen bacteriologic BK*:- frotiu lama 75.600 34 cultura BK 129.000 35. Examen microscopic în parazitologie 75.000 36. Examen macroscopic al fragmentelor parazitare 20.000 37. Explorare echilibru acido-bazic 40.000 38. Exsudat faringian + cultura 35.000 39. Factor antinuclear 110.000 40. Factor rheumatoid 40.000 41. Fibrinogen seric 60.000 42. Fosfataza alcalină 33.000 43. Frotiu și colorații speciale materii fecale (în parazitologie) 150.000 44. Gama GT 35.000 45
EUR-Lex () [Corola-website/Law/132355_a_133684]
-
la nefrită interstițială cronică și apoi instalarea IRC; - deasemenea tratamentul cu citostatice (cisplatina), cu tuberculostatice, sunt nefrotoxice; administrarea de antihipertensive în doze mari din mai multe clase pot determina hipertensiune arterială secundară sau hipertensiune reno-vasculară; Infecțiile bacteriene și virale: - infecțiile faringiene și respiratorii streptococice pot provoca glomerulonefrită acută; - infecțiile cu stafilococ, escherichia coli, proteus pot determina infecții la diferite niveluri ale aparatului urinar: cistite, pielonefrite, nefrite sau chiar abcese renale; - infecția cu bacil Koch provoacă TBC renal; infecția cu helicobacter pilory
Nursing, nefrologie, urologie şi transplant renal: manual pentru asistenţi medicali by Adina Covic, Elena Scor ţ anu () [Corola-publishinghouse/Science/1774_a_92276]
-
specifică pe bilet dacă pacientul a venit în contact cu pisici. Valoare normală: absent . RECOLTAREA SPUTEI Definiție Expectorația (sputa) reprezintă secrețiile adunate în căile respiratorii eliminate după efortul de tuse. Bolnavii trebuie educați să nu o confunde cu salivă, secreția faringiană sau secreție drenată prin orificiile posterioare ale foselor nazale și aspirate de bolnav. Scopul: 1. examen bacteriologic pentru determinarea germenilor patogeni; 2. examen bacteriologic pentru determinarea Bacilului Koch; 3. examen micologic pentru determinarea ciupercilor (candida albicans); 4. examen parazitologic pentru
Nursing, nefrologie, urologie şi transplant renal: manual pentru asistenţi medicali by Adina Covic, Elena Scor ţ anu () [Corola-publishinghouse/Science/1774_a_92276]
-
Complementului seric; - Biopsia renală. GNA poststreptococică se vindecă în proporție 90%. Se tratează cu antiinflamatoare steroidiene și prin corectarea dezechilibrelor hidro-electrolitice pentru reluarea funcției renale. Clasificarea generală a glomerulonefritelor ( pg. 813, Harrison): I. GN acută poststreptococică, apărută după o infecție faringiană sau cutanată cu streptococ hemolitic grupa A( descrisă mai sus); II. GN postinfecțioase, consecutive unor infecții bacteriene, virale, parazitare (septicemie, endocardită, pneumonie etc.); III. GN din cadrul bolilor sistemice: lupus eritematos diseminat (LES), vasculită, Granulomatoza Wegener, purpura Henoch- Schönlein, sindromul Goodpasture
Nursing, nefrologie, urologie şi transplant renal: manual pentru asistenţi medicali by Adina Covic, Elena Scor ţ anu () [Corola-publishinghouse/Science/1774_a_92276]
-
scurgere de urină, hematom - Cavitatea peritoneală: pancreas, colon, cateter de dializă - Tract urinar: vezică, prostată rinichi nativi - Sistem nervos central: listeria, criptococcus, aspergilius, TBC, nocardia - Infecții sistemice: virale, TBC Investigații de cerut - Radiografie toracică - Ecografie de grefon renal - Culturi: exudat faringian, examen de spută, sumar de urină și urocultură, coprocultură, examen bacteriologic al secrețiilor de la nivelul plăgii operatorii - Serologie: anticorpi virali, în special CMV - CT cerebral, puncție lombară în caz de suspiciune de infecție a sistemului nervos central Etiologia infecțiilor bacteriene
Nursing, nefrologie, urologie şi transplant renal: manual pentru asistenţi medicali by Adina Covic, Elena Scor ţ anu () [Corola-publishinghouse/Science/1774_a_92276]
-
tot acoperit, să se răcească. Toată cantitatea se bea în cursul unei zile câte o lingură din timp în timp. Se face o cură de 20-30 zile. Allium cepa (ceapa) conține substanțe antibiotice (!). Este folosită ca antiseptic, emolient, în infecții faringiene (steptococ) și în tusea rebelă sau catar bronhic. Se administrează sucul de ceapă, 100-200 g pe zi sau sub formă de decoct din două lingurițe de ceapă tocată la 200 ml apă. Se bea două căni pe zi. În astmul
Fitoterapie clinică by Mihai V. Botez, Gabriela Anastasiu, Viorica Puiu () [Corola-publishinghouse/Science/1133_a_2195]
-
cu două lingurițe de petale la 200 ml apă. Se face gargară de mai multe ori pe zi. Macerat din petale de trandafir cu miere pentru tratamentul glositelor la sugari. 5.4. FARINGITĂ ACUTĂ ȘI CRONICĂ Sunt inflamații ale mucoasei faringiene în totalitate, inclusiv a țesutului limfatic amigdalian. Cele mai obișnuite sunt faringitele cronice banale cauzate de streptococi, stafilococi, pneumococi, germeni, care prin infecțiile repetate ale faringelui conduc la cronicizarea bolii. Bolnavii au disfagii (dureri în timpul deglutiției), senzații de înțepături, căldură
Fitoterapie clinică by Mihai V. Botez, Gabriela Anastasiu, Viorica Puiu () [Corola-publishinghouse/Science/1133_a_2195]
-
200 ml apă în clocot. Se poate folosi ca inhalație și pentru spălături nazale cu două lingurițe de flori la 200 ml apă în clocot. 9.4. RINO-FARINGITA, FARINGITA ACUTĂ ȘI CRONICĂ Faringita este inflamația acută sau cronică a mucoasei faringiene produsă de virusuri sau microbi, când cuprinde mucoasa nazală, astunci se numește rinofaringită. Poate să îmbrace mai multe forme: 1) faringita eritematoasă, frecventă la bolnavii operați de amigdale de origine virotică. Se manifestă prin febră, astenie, senzația de arsură și
Fitoterapie clinică by Mihai V. Botez, Gabriela Anastasiu, Viorica Puiu () [Corola-publishinghouse/Science/1133_a_2195]
-
Se caracterizează prin atrofia mucoasei nazale și prezența de cruste cu miros respingător. Se întâlnește mai ales la femeile aflate la vârsta pubertății. Cauzele sunt neprecizate. Se indică: spălături nazale, apiterapie, tratament balneoclimateric. 9.6. FARINGO-AMIGDALITA Inflamația amigdalelor, a mucoasei faringiene și a țesutului limfatic din jur. Ganglionii maxilari și cervicali pot fi ușor măriți și dureroși. Debutul acestei boli este brusc, dar cu frison, febră mare și disfagie. Fundul gâtului și amigdalele sunt congestionate intens cu depozite izolate de exudat
Fitoterapie clinică by Mihai V. Botez, Gabriela Anastasiu, Viorica Puiu () [Corola-publishinghouse/Science/1133_a_2195]
-
stimulare cerebrală profundă sunt mult discutate și controversate. S-au observat exacerbări după aceste intervenții chirurgicale și este foarte dificil să prognozăm răspunsul ce se poate obține după acest tip de terapie. Dizartria este datorată slăbiciunii, spasticității, ataxiei musculaturii bucale, faringiene, laringiene și respiratorii. Tulburările de vorbire includ: 208 articularea nedeslușită, imprecisă dismetrică, sacadată, volumul redus, rezonanță nazală sau stridentă și uneori voce forțată. La 4% din bolnavii cu SM survine vorbirea neinteligibilă. Vorbirea se poate îmbunătăți prin controlul respirației, încetinirea
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
bolnavii cu SM și se datorează paraliziilor din teritoriul nervilor cranieni 5-7-9-10-12. Spasticitatea și slăbiciunea flexorului gâtului și a mușchilor respiratori și laringieni contribuie de asemenea la disfagie. Pot apare diverse tipuri și combinații de tulburări de înghițit. Reducerea senzației faringiene sau laringiene este foarte comună, pe când reducerea funcției linguale apare în stadii avansate a bolii. În SM mestecatul și înghițitul pot obosi în timpul primului fel de mâncare. Compensațiile includ reducerea consistenței dietei, consumarea de bucăți mai mici de mâncare, mâncatul
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
hipoxie intermitentă, fragmentarea somnului și destructurarea arhitecturii normale a acestuia. Fiziopatologia OSA are la bază susceptibilitatea pentru colapsul inspirator al căilor aeriene superioare, favorizat de diferite condiții funcționale sau clinico-anatomice: scăderea tonusului mușchilor dilatatori ai faringelui, scăderea suprafeței de secțiune faringiană, modificări ale dimensiunii și formei amigdalelor palatine sau palatului moale, retrognația, obezitatea cu creșterea depozitelor adipoase de la nivelul gâtului, creșterea presiunii pozitive asupra căilor respiratorii. În afară de factorii anatomici, în generarea OSA intervine dereglarea sistemului complex de menținere a tonusului mușchilor
Mic ghid al practicianului HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1679_a_3046]
-
și durere, concomitent cu perturbări constituționale marcante, ca: diarea, dizenteria, spasmele, convulsiile, stările febrile, abcese ale urechii medii, tulburări digestive, congestii meningeale, inflamații meningeale. Acești copii nu pot suporta extremele de temperatură, cald sau rece. Agravare la erupția dentară. Abcese faringiene. Amigdalite recurente cu adenopatie cervicală supurativă. Faringite post-amigdalectomie. Gustul: Gust putrid de sânge sau puroi. Expectorație de puroi cu gust dulce. Gust dulce sau gust de ou clocit. Gust de sânge; poate să nu apară la menstruație, dar este frecvent
Chirurgia modernă a sindroamelor posttuberculoase. Tuberculoză și homeopatie by Alexandru-Mihail Boțianu, Petre Vlah-Horea Boțianu, Oana-Raluca Lucaciu () [Corola-publishinghouse/Science/91974_a_92469]
-
tuberculinică. Manganum. Tuberculoza laringelui. Răgușeală cronică. Tuse agravată seara, ameliorată în decubit. Mari acumulări de mucus. Hemoptizie cu mare durere în acutizare. Fiecare răceală determină bronșite. Nas uscat și obstruat. Medorrhinum. Tuberculoză incipientă. Laringe inflamat. Inflamații catarale cronice nazale și faringiene. Transpirații nocturne hectice. Dorește lichior, sare și dulciuri. Gâtul este dureros și edemațiat. Deglutiția lichidelor sau a solidelor este imposibilă. Gâtul este constant umplut cu mucus sangvinolent, gros și gri, provenit din nările posterioare. Tuse uscată continuă noaptea. Iodium Emaciere
Chirurgia modernă a sindroamelor posttuberculoase. Tuberculoză și homeopatie by Alexandru-Mihail Boțianu, Petre Vlah-Horea Boțianu, Oana-Raluca Lucaciu () [Corola-publishinghouse/Science/91974_a_92469]
-
pentru sexul feminin. Peritonita determinată de N.gonorrhaeae este o afecțiune rar întâlnită la fetițe și femei și excepțională la bărbați, germenele se grefează pe celulele mucoaselor indemne, cu predilecție pe mucoasa genitală și accidental pe alte mucoase (rectală, conjunctivală, faringiană). IIA gonococică apare ca o complicație a unei infecții gonococice vulvo-vaginale ca urmare a unor deficiențe de igienă genitală. Cu toate că modalitatea de producere a peritonitei este secundară unei infecții genitale și ar putea fi încadrată în categoria peritonitelor secundare, totuși
Peritonitele acute: tratament etiopatogenic by Dorin Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/91842_a_93199]
-
12-a săptămână de viață intrauterină, deși mișcările respiratorii și de sucțiune apar după a 24-a săptămână de viață intrauterină. Deglutiția este, deci, o funcție “ancestrală”, mult mai veche decât respirația. Deglutiția se desfășoară în trei etape: timpul bucal, faringian și esofagian. Timpul bucal Bolul alimentar este depus pe fața dorsală a limbii și dirijat posterior către faringe. Partea anterioară a limbii se aplică pe vălul palatin, formând o pantă pe care bolul alimentar este împins progresiv către faringe (fig
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
și dirijat posterior către faringe. Partea anterioară a limbii se aplică pe vălul palatin, formând o pantă pe care bolul alimentar este împins progresiv către faringe (fig. 1). In acest proces voluntar sunt implicați mușchii limbii, palatul moale și istmul faringian. Timpul faringian Din momentul în care bolul alimentar vine în contact cu istmul faringian, evenimentele scapă de sub controlul voluntar. Pe măsură ce bolul alimentar pătrunde în faringe are loc stimularea zonelor receptoare de la nivelul pilierilor amigdalieni; impulsurile de la acest nivel ajung la
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
posterior către faringe. Partea anterioară a limbii se aplică pe vălul palatin, formând o pantă pe care bolul alimentar este împins progresiv către faringe (fig. 1). In acest proces voluntar sunt implicați mușchii limbii, palatul moale și istmul faringian. Timpul faringian Din momentul în care bolul alimentar vine în contact cu istmul faringian, evenimentele scapă de sub controlul voluntar. Pe măsură ce bolul alimentar pătrunde în faringe are loc stimularea zonelor receptoare de la nivelul pilierilor amigdalieni; impulsurile de la acest nivel ajung la nivelul trunchiului
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
formând o pantă pe care bolul alimentar este împins progresiv către faringe (fig. 1). In acest proces voluntar sunt implicați mușchii limbii, palatul moale și istmul faringian. Timpul faringian Din momentul în care bolul alimentar vine în contact cu istmul faringian, evenimentele scapă de sub controlul voluntar. Pe măsură ce bolul alimentar pătrunde în faringe are loc stimularea zonelor receptoare de la nivelul pilierilor amigdalieni; impulsurile de la acest nivel ajung la nivelul trunchiului cerebral, de unde pleacă comenzi pentru inițierea contracțiilor musculare faringiene automate. Ca urmare
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
contact cu istmul faringian, evenimentele scapă de sub controlul voluntar. Pe măsură ce bolul alimentar pătrunde în faringe are loc stimularea zonelor receptoare de la nivelul pilierilor amigdalieni; impulsurile de la acest nivel ajung la nivelul trunchiului cerebral, de unde pleacă comenzi pentru inițierea contracțiilor musculare faringiene automate. Ca urmare, are loc contracția întregului perete muscular faringian, contracție care se propagă către esofag ca o undă peristaltică, propulsând astfel bolul alimentar în acest sens. Evenimentele mecanice care au loc în timpul faringian al deglutiției sunt reprezentate de: deplasarea
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]