3,378 matches
-
apar modificări importante de rugozitate, situație vizibilă din secțiunea profilului și a zonei de fund a marcajului; totodată, nu au fost evidențiate fisuri în zona de investigare. Fig. 5.94. Imagine SEM a zonei de inscripționare a paletei prin utilizarea fasciculului femtolaser. Mărire X 500 Fig. 5.95. Imagine a secțiunii zonei de marcaj a paletei: nu există fisuri în zona de investigare. Mărire X 1.000 166 Fig. 5.96. Secțiunea transversală a zonei de inscripționare, cu vizualizarea unor depuneri
MARCAREA PRIN MICROPERCUŢIE ŞI CU FASCICUL LASER A UNOR MATERIALE by ŞTEFAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1607_a_2906]
-
95. Imagine a secțiunii zonei de marcaj a paletei: nu există fisuri în zona de investigare. Mărire X 1.000 166 Fig. 5.96. Secțiunea transversală a zonei de inscripționare, cu vizualizarea unor depuneri de material rezultate la topirea în fascicul. Mărire X 2.000 Fig. 5.97. Detaliu din secțiunea profilului și a zonei de fund a marcajului: microcristale de oxizi și microrelieful rezultat în urma solidificării. Nu au fost evidențiate fisuri. Mărire X 4.000 Se pot observa microcristale de
MARCAREA PRIN MICROPERCUŢIE ŞI CU FASCICUL LASER A UNOR MATERIALE by ŞTEFAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1607_a_2906]
-
pot observa microcristale de oxizi și microrelieful rezultat în urma solidificării. Nu au fost evidențiate fisuri în zona de investigare. În Figura 6.98, se observă întreaga zonă de degajare a materialului metalic topit în adâncime, ca urmare a interacțiunii cu fasciculul femtolaser precum și micro-craterele create. La baza craterului de topire nu se regăsesc fisuri sau alte tipuri de defecte induse. Fig. 5.98. Detaliu din zona de marcare, în vederea observării pereților canalului rezultat după marcarea în fascicul femtolaser. Mărire X 6
MARCAREA PRIN MICROPERCUŢIE ŞI CU FASCICUL LASER A UNOR MATERIALE by ŞTEFAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1607_a_2906]
-
urmare a interacțiunii cu fasciculul femtolaser precum și micro-craterele create. La baza craterului de topire nu se regăsesc fisuri sau alte tipuri de defecte induse. Fig. 5.98. Detaliu din zona de marcare, în vederea observării pereților canalului rezultat după marcarea în fascicul femtolaser. Mărire X 6.000 167 Rezultatele experimentale obținute pe proba din aliaj de titan Și în cazul paletei din aliaj de titan, se poate constata cu ușurință că se obține un profil de marcaj continuu și de adâncime constantă
MARCAREA PRIN MICROPERCUŢIE ŞI CU FASCICUL LASER A UNOR MATERIALE by ŞTEFAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1607_a_2906]
-
titan, se poate constata cu ușurință că se obține un profil de marcaj continuu și de adâncime constantă, cu o morfologie total diferită de cazul în care se utilizează lasere cu impulsuri de durata nanosecundelor. Și aici se constată că fasciculul de inscripționare creează o zonă îngustă de marcare, ce este însoțită de-o parte și de cealaltă a zonei topite de cantități de oxizi cu depunere și depozitare fragmentară. Fig. 5.99. Imagine SEM a zonei de inscripționare cu fascicul
MARCAREA PRIN MICROPERCUŢIE ŞI CU FASCICUL LASER A UNOR MATERIALE by ŞTEFAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1607_a_2906]
-
fasciculul de inscripționare creează o zonă îngustă de marcare, ce este însoțită de-o parte și de cealaltă a zonei topite de cantități de oxizi cu depunere și depozitare fragmentară. Fig. 5.99. Imagine SEM a zonei de inscripționare cu fascicul femtolaser, similară celei realizate pe paleta din aliaj de aluminiu. Mărire X 100 Fig. 5.100. Aspectul general al marcajului, pe care se regăsesc depuneri discontinue și masive de oxizi. Mărire X 200 Fig. 5.101. Vizualizarea SEM a pereților
MARCAREA PRIN MICROPERCUŢIE ŞI CU FASCICUL LASER A UNOR MATERIALE by ŞTEFAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1607_a_2906]
-
topirea aliajului. Mărire X 1.000 Fig. 5.102. Vizualizarea structurii de solidificare a pereților ce limitează zona de marcare femtolaser. Mărire X 2.000 168 Analiza de detaliu a zonei topite indică și în acest caz o pătrundere a fasciculului laser în adâncime, cu divizare clară pe zone de topire și solidificare ultrarapidă. Zona de solidificare este fragmentată în funcție de viteza de avans a fasciculului pe suprafața piesei. Rezultă structuri de solidificare rapidă cu dezvoltare preponderent pe verticală și care au
MARCAREA PRIN MICROPERCUŢIE ŞI CU FASCICUL LASER A UNOR MATERIALE by ŞTEFAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1607_a_2906]
-
000 168 Analiza de detaliu a zonei topite indică și în acest caz o pătrundere a fasciculului laser în adâncime, cu divizare clară pe zone de topire și solidificare ultrarapidă. Zona de solidificare este fragmentată în funcție de viteza de avans a fasciculului pe suprafața piesei. Rezultă structuri de solidificare rapidă cu dezvoltare preponderent pe verticală și care au evoluat, ca și în cazul paletei de aluminiu, în diverse „conglomerate” de particule sferoidale și cu o structură amorfă. Fig. 5.103. Detaliu al
MARCAREA PRIN MICROPERCUŢIE ŞI CU FASCICUL LASER A UNOR MATERIALE by ŞTEFAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1607_a_2906]
-
000 Fig. 5.104. Vizualizarea structurii amorfe de solidificare și a pereților ce limitează zona de marcare femtolaser. Mărire X 4.000 Detaliul din Fig. 5.103 evidențiază în mod clar structura amorfă de solidificare ultrarapidă realizată în urma topirii în fascicul. De asemenea, sunt puse în evidență „conglomeratele” cu aspectul unor „coloane” cu dezvoltare verticală, ce includ o multitudine de particule sferoidale solidificate ultrarapid și cu diametre de circa 0,5-1 μm. Fig. 5.105. Imagine de detaliu asupra agregatelor ce
MARCAREA PRIN MICROPERCUŢIE ŞI CU FASCICUL LASER A UNOR MATERIALE by ŞTEFAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1607_a_2906]
-
asupra agregatelor ce alcătuiesc „coloanele” ce limitează pereții șanțului de marcare și care au rezultat în urma topirii și solidificării aliajului. Mărire X 20.000 Detaliul din Figura 5.104 evidențiază explicit structura amorfă de solidificare ultrarapidă, realizată în urma topirii în fascicul. De asemenea, sunt puse în evidență „conglomeratele” cu dezvoltare verticală în „coloane” de particule sferoidale solidificate ultrarapid. Acestea au dimensiuni ale diametrului de circa 1,5-2,5 μm. Figurile 5.106 - 5.111 tratează secțiunea transversală a marcajului realizat cu
MARCAREA PRIN MICROPERCUŢIE ŞI CU FASCICUL LASER A UNOR MATERIALE by ŞTEFAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1607_a_2906]
-
sferoidale solidificate ultrarapid. Acestea au dimensiuni ale diametrului de circa 1,5-2,5 μm. Figurile 5.106 - 5.111 tratează secțiunea transversală a marcajului realizat cu femtolaser. Fig. 5.106. Imagine SEM a zonei de inscripționare a paletei prin utilizarea fasciculului femtolaser. Fig. 5.107. Secțiune transversală în zona de inscripționare, cu vizionarea profilului de secționare, precum și a depunerilor de oxizi rezultate. Mărire X 500 Fig. 5.108. Imagine a uneia dintre secțiunile din zona de marcaj a probei. Pe suprafața
MARCAREA PRIN MICROPERCUŢIE ŞI CU FASCICUL LASER A UNOR MATERIALE by ŞTEFAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1607_a_2906]
-
microni, pe care se află depuneri, ce se regăsesc de-o parte și de alta a ”șanțului” de inscripționare. În Figura 5.110, se observă întreaga zonă de degajare a materialului metalic topit în adâncime, ca urmare a interacțiunii cu fasciculul femtolaser, precum și aria de micro cratere rezultate. La baza canalului de inscripționare nu se regăsesc fisuri sau alte tipuri de defecte induse. Nu au fost evidențiate fisuri în zona de investigare. Fig. 5.110. Detaliu din zona de marcare, pentru
MARCAREA PRIN MICROPERCUŢIE ŞI CU FASCICUL LASER A UNOR MATERIALE by ŞTEFAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1607_a_2906]
-
La baza canalului de inscripționare nu se regăsesc fisuri sau alte tipuri de defecte induse. Nu au fost evidențiate fisuri în zona de investigare. Fig. 5.110. Detaliu din zona de marcare, pentru vizionarea pereților canalului rezultat după marcarea în fascicul femtolaser. Mărire X 8.000 Fig. 5.111. Detaliu din secționarea profilului și a zonei de fund a marcajului. Se poate observa microrelieful rezultat în urma solidificării. Mărire X 16.000 În concluzie, pentru toate cele patru materiale studiate, se poate
MARCAREA PRIN MICROPERCUŢIE ŞI CU FASCICUL LASER A UNOR MATERIALE by ŞTEFAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1607_a_2906]
-
mult mai omogenă și cu un grad de continuitate mai mare. Rezultă structuri de solidificare rapidă cu o creștere pe verticală, care s-au dezvoltat în „conglomerate” de particule sferoidale și cu o structură amorfă. De asemenea, se constată că fasciculul de inscripționare 171 creează o zonă îngustă de marcare, ce este însoțită, de-o parte și de cealaltă a zonei topite, de oxizi cu depunere și depozitare fragmentară. Analiza de detaliu a zonei topite indică și pătrunderi ale fasciculului laser
MARCAREA PRIN MICROPERCUŢIE ŞI CU FASCICUL LASER A UNOR MATERIALE by ŞTEFAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1607_a_2906]
-
că fasciculul de inscripționare 171 creează o zonă îngustă de marcare, ce este însoțită, de-o parte și de cealaltă a zonei topite, de oxizi cu depunere și depozitare fragmentară. Analiza de detaliu a zonei topite indică și pătrunderi ale fasciculului laser în adâncime [145], cu divizare clară pe zone de topire și solidificare ultrarapidă. Zona de solidificare este fragmentată în funcție de viteza de avans a fasciculului pe suprafața piesei. Zonele de topire copiază geometria spotului și păstrează caracterul secvențial și proprietatea
MARCAREA PRIN MICROPERCUŢIE ŞI CU FASCICUL LASER A UNOR MATERIALE by ŞTEFAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1607_a_2906]
-
cu depunere și depozitare fragmentară. Analiza de detaliu a zonei topite indică și pătrunderi ale fasciculului laser în adâncime [145], cu divizare clară pe zone de topire și solidificare ultrarapidă. Zona de solidificare este fragmentată în funcție de viteza de avans a fasciculului pe suprafața piesei. Zonele de topire copiază geometria spotului și păstrează caracterul secvențial și proprietatea de solidificare rapidă la trecerea spotului peste suprafața aliajului. În zona de suprapunere a inscripționării în fascicul femtolaser, apar structuri amorfe ce nu se pot
MARCAREA PRIN MICROPERCUŢIE ŞI CU FASCICUL LASER A UNOR MATERIALE by ŞTEFAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1607_a_2906]
-
solidificare este fragmentată în funcție de viteza de avans a fasciculului pe suprafața piesei. Zonele de topire copiază geometria spotului și păstrează caracterul secvențial și proprietatea de solidificare rapidă la trecerea spotului peste suprafața aliajului. În zona de suprapunere a inscripționării în fascicul femtolaser, apar structuri amorfe ce nu se pot diferenția semnificativ față de zonele tratate printr-o singură parcurgere. Se remarcă o structură amorfă globulizată, însoțită de frecvente depuneri de oxizi. Superioritatea calitativă a marcajelor femtolaser este evidentă, însă costurile actuale extrem de
MARCAREA PRIN MICROPERCUŢIE ŞI CU FASCICUL LASER A UNOR MATERIALE by ŞTEFAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1607_a_2906]
-
pentru procesele de trasabilitate. Laserii nanosecundă utilizați în prezent pentru aceste aplicații nu induc în materialele marcate modificări care să afecteze funcționalitatea pieselor, decât în cazul suprapunerii zonelor iradiate, situație ce se poate întâlni pentru tehnica vectorială de baleere a fasciculului la inscripționare; perfecționarea acesteia poate conduce la obținerea unor rezultate superioare. Capitolul 6 ANALIZA PRIN DIFRACTOMETRIE CU RAZE X A MICROTENSIUNILOR INTERNE ȘI A TENSIUNILOR REZIDUALE DIN PROBELE MARCATE 6.1. Tehnici de analiză prin difracție de raze X Difracția
MARCAREA PRIN MICROPERCUŢIE ŞI CU FASCICUL LASER A UNOR MATERIALE by ŞTEFAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1607_a_2906]
-
pentru determinarea aranjamentului atomic în materialele amorfe. Erorile frecvente care apar la aplicarea acestei metode sunt cele de tip instrumental și sunt determinate îndeosebi de: aliniere, calibrarea zeroului și de divergența axială. Astfel, profilul de linie se modifică dacă divergența fasciculului crește în planul diafragmelor paralele. Aceste erori se corectează din geometria instrumentului. Pentru cele mai multe erori (exceptând divergența axială), funcția de extrapolare este fie: ctg θ cos θ, fie cos2 θ, dacă există o eroare de deplasare a suprafeței probei (având
MARCAREA PRIN MICROPERCUŢIE ŞI CU FASCICUL LASER A UNOR MATERIALE by ŞTEFAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1607_a_2906]
-
picurilor de difracție de raze X pentru θ în domeniul 0-90 grade: 1 trasarea picurilor de difracție de raze X pentru proba neinscripționată; 2 trasarea picurilor de difracție de raze X pentru proba inscripționată nanolaser cu o singură trecere a fasciculului laser; 3 trasarea picurilor de difracție de raze X pentru proba inscripționată nanolaser cu două treceri suprapuse ale fasciculului laser Pozițiile maximelor de difracție și prin urmare a spațiilor interatomice pot fi precis măsurate prin metoda de difracție de raze
MARCAREA PRIN MICROPERCUŢIE ŞI CU FASCICUL LASER A UNOR MATERIALE by ŞTEFAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1607_a_2906]
-
X pentru proba neinscripționată; 2 trasarea picurilor de difracție de raze X pentru proba inscripționată nanolaser cu o singură trecere a fasciculului laser; 3 trasarea picurilor de difracție de raze X pentru proba inscripționată nanolaser cu două treceri suprapuse ale fasciculului laser Pozițiile maximelor de difracție și prin urmare a spațiilor interatomice pot fi precis măsurate prin metoda de difracție de raze X. Metoda este una dintre cele mai bune căi de caracterizare a deformațiilor omogene sau neomogene ce ar putea
MARCAREA PRIN MICROPERCUŢIE ŞI CU FASCICUL LASER A UNOR MATERIALE by ŞTEFAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1607_a_2906]
-
automată a picurilor și valorile unghiurilor de difracție în cazul probei din aliaj de Ti în geometria Bragg-Brentano (θ între 30-900 pentru Kα Cu ) pentru cazurile: 1 eșantion nemarcat cu laserul; 2eșantion marcat cu nanolaserul cu o singură trecere a fasciculului laser; 3eșantion marcat cu nanolaserul cu două treceri suprapuse ale fasciculului laser Fig. 6.14. Identificarea automată a picurilor și valorile pentru unghiurile de difracție pentru proba Ti în geometria Bragg-Brentano (θ între 30 900 pentru Kα Cu ) 186 Fig
MARCAREA PRIN MICROPERCUŢIE ŞI CU FASCICUL LASER A UNOR MATERIALE by ŞTEFAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1607_a_2906]
-
din aliaj de Ti în geometria Bragg-Brentano (θ între 30-900 pentru Kα Cu ) pentru cazurile: 1 eșantion nemarcat cu laserul; 2eșantion marcat cu nanolaserul cu o singură trecere a fasciculului laser; 3eșantion marcat cu nanolaserul cu două treceri suprapuse ale fasciculului laser Fig. 6.14. Identificarea automată a picurilor și valorile pentru unghiurile de difracție pentru proba Ti în geometria Bragg-Brentano (θ între 30 900 pentru Kα Cu ) 186 Fig. 6.15. Identificarea automată a picurilor și valorile pentru unghiurile de
MARCAREA PRIN MICROPERCUŢIE ŞI CU FASCICUL LASER A UNOR MATERIALE by ŞTEFAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1607_a_2906]
-
6.22. Trasarea comparativă și automată a picurilor la unghiuri mici, pentru probele de Ti în geometria Bragg-Brentano (2 θ între 35450 pentru Kα Cu); Roșu= proba etalon; Albastru = marcaj FEMTOLASER; Verde = marcaj NANOLASER proba cu o singură trecere a fasciculului laser (Ti marcaj lat-b); Negru = marcaj NANOLASER proba cu două treceri suprapuse ale fasciculului laser (Ti marcaj lat) Fig. 6.23. Valorile înregistrate (în perspectivă tridimensională) pentru maximele de difracție din intervalul aflat în domeniul 35-45 θ; Ti-marcaj îngust
MARCAREA PRIN MICROPERCUŢIE ŞI CU FASCICUL LASER A UNOR MATERIALE by ŞTEFAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1607_a_2906]
-
Ti în geometria Bragg-Brentano (2 θ între 35450 pentru Kα Cu); Roșu= proba etalon; Albastru = marcaj FEMTOLASER; Verde = marcaj NANOLASER proba cu o singură trecere a fasciculului laser (Ti marcaj lat-b); Negru = marcaj NANOLASER proba cu două treceri suprapuse ale fasciculului laser (Ti marcaj lat) Fig. 6.23. Valorile înregistrate (în perspectivă tridimensională) pentru maximele de difracție din intervalul aflat în domeniul 35-45 θ; Ti-marcaj îngust verso = proba etalon din Ti; Ti-marcaj îngust = proba marcaj FEMTOLASER; Ti-marcaj lat-b
MARCAREA PRIN MICROPERCUŢIE ŞI CU FASCICUL LASER A UNOR MATERIALE by ŞTEFAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1607_a_2906]