816 matches
-
orientalis (III MY) = 385 Argusianus argus (ÎI) Fazan argus Caloperdix oculea (III MY) Potârnichea roșie (cu ochelari) Catreus wallichii (I) Colinus virginianus ridgwayi (I) Prepelița cu gâtul alb de Ridgway Crossoptilon crossoptilon (I) Fazan urecheat alb Crossoptilon harmani (I) = 386 Fazan urecheat de Tibet Crossoptilon mantchuricum (I) Fazan urecheat negru Gallus sonneratii (ÎI) Ithaginis cruentus (ÎI) Lophophorus impejanus (I) Lophophorus lhuysii (I) Fazanul lucios Lophophorus sclateri (I) Lophura bulweri Lophura diardi Lophura edwardsi (I) Lophura erythrophthalma (III MY) Lophura hatinhensis Lophura
jrc6153as2003 by Guvernul României () [Corola-website/Law/91325_a_92112]
-
Fazan argus Caloperdix oculea (III MY) Potârnichea roșie (cu ochelari) Catreus wallichii (I) Colinus virginianus ridgwayi (I) Prepelița cu gâtul alb de Ridgway Crossoptilon crossoptilon (I) Fazan urecheat alb Crossoptilon harmani (I) = 386 Fazan urecheat de Tibet Crossoptilon mantchuricum (I) Fazan urecheat negru Gallus sonneratii (ÎI) Ithaginis cruentus (ÎI) Lophophorus impejanus (I) Lophophorus lhuysii (I) Fazanul lucios Lophophorus sclateri (I) Lophura bulweri Lophura diardi Lophura edwardsi (I) Lophura erythrophthalma (III MY) Lophura hatinhensis Lophura hoogerwerfi Lophura ignita (III MY) Lophura imperialis
jrc6153as2003 by Guvernul României () [Corola-website/Law/91325_a_92112]
-
ridgwayi (I) Prepelița cu gâtul alb de Ridgway Crossoptilon crossoptilon (I) Fazan urecheat alb Crossoptilon harmani (I) = 386 Fazan urecheat de Tibet Crossoptilon mantchuricum (I) Fazan urecheat negru Gallus sonneratii (ÎI) Ithaginis cruentus (ÎI) Lophophorus impejanus (I) Lophophorus lhuysii (I) Fazanul lucios Lophophorus sclateri (I) Lophura bulweri Lophura diardi Lophura edwardsi (I) Lophura erythrophthalma (III MY) Lophura hatinhensis Lophura hoogerwerfi Lophura ignita (III MY) Lophura imperialis (I) Lophura inornata Lophura leucomelanos Lophura swinhoii (I) Melanoperdix nigra (III MY) Potârnichea neagră Odontophorus
jrc6153as2003 by Guvernul României () [Corola-website/Law/91325_a_92112]
-
verde Polyplectron bicalcaratum (ÎI) Fazanul-păun Polyplectron emphanum (I) Polyplectron germaini (ÎI) Polyplectron inopinatum (III MY) Polyplectron malacense (ÎI) Polyplectron schleiermacheri (ÎI) = 387 Rheinardia ocellata (I) = 388 Rhizothera longirostris (III MY) Rollulus rouloul (III MY) Prepelița cu creasta Syrmaticus ellioti (I) Fazanul regal Syrmaticus humiae (I) Fazanul regal Syrmaticus mikado (I) Fazanul regal Tetraogallus caspius (I) Potârniche regală Tetraogallus tibetanus (I) Potârniche regală Tragopan blythii (I) Tragopan caboti (I) Cocosul lui Cabor Tragopan melanocephalus (I) Tragopan satyra (III NP) Cocosul satir Tympanuchus
jrc6153as2003 by Guvernul României () [Corola-website/Law/91325_a_92112]
-
Polyplectron emphanum (I) Polyplectron germaini (ÎI) Polyplectron inopinatum (III MY) Polyplectron malacense (ÎI) Polyplectron schleiermacheri (ÎI) = 387 Rheinardia ocellata (I) = 388 Rhizothera longirostris (III MY) Rollulus rouloul (III MY) Prepelița cu creasta Syrmaticus ellioti (I) Fazanul regal Syrmaticus humiae (I) Fazanul regal Syrmaticus mikado (I) Fazanul regal Tetraogallus caspius (I) Potârniche regală Tetraogallus tibetanus (I) Potârniche regală Tragopan blythii (I) Tragopan caboti (I) Cocosul lui Cabor Tragopan melanocephalus (I) Tragopan satyra (III NP) Cocosul satir Tympanuchus cupido attwateri (I) Cocosul de
jrc6153as2003 by Guvernul României () [Corola-website/Law/91325_a_92112]
-
ÎI) Polyplectron inopinatum (III MY) Polyplectron malacense (ÎI) Polyplectron schleiermacheri (ÎI) = 387 Rheinardia ocellata (I) = 388 Rhizothera longirostris (III MY) Rollulus rouloul (III MY) Prepelița cu creasta Syrmaticus ellioti (I) Fazanul regal Syrmaticus humiae (I) Fazanul regal Syrmaticus mikado (I) Fazanul regal Tetraogallus caspius (I) Potârniche regală Tetraogallus tibetanus (I) Potârniche regală Tragopan blythii (I) Tragopan caboti (I) Cocosul lui Cabor Tragopan melanocephalus (I) Tragopan satyra (III NP) Cocosul satir Tympanuchus cupido attwateri (I) Cocosul de preerie a lui Attwater GRUIFORMES
jrc6153as2003 by Guvernul României () [Corola-website/Law/91325_a_92112]
-
III ÎN) §1 Mustela sibirica (III ÎN) §1 Nevăstuica siberiana AVES Păsări ANSERIFORMES Anatidae Rate, gâște, lebede Anas melleri GALLIFORMES Megapodiidae Megapodide (găinile de gunoi) Megapodius wallacei Cocos cu picioare groase Cracidae Cracide (Cocosul Hoco) Penelope pileata Phasianidae Prepelițe, potârnichi, fazani, păuni Arborophila gingica Syrmaticus reevesii §2 Fazanul regal COLUMBIFORMES Columbiforme Columbidae Turturele, porumbei Columba oenops Ducula pickeringii Gallicolumba criniger Ptilinopus marchei Turacoena modestă PASSERIFORMES Paseriforme Cotingidae Cotingde (păsări împodobite) Procnias nudicollis Pasărea-fierar Pittidae Pitide (sturzi multicolori) Pitta nipalensis Sturzul multicolor
jrc6153as2003 by Guvernul României () [Corola-website/Law/91325_a_92112]
-
1 Nevăstuica siberiana AVES Păsări ANSERIFORMES Anatidae Rate, gâște, lebede Anas melleri GALLIFORMES Megapodiidae Megapodide (găinile de gunoi) Megapodius wallacei Cocos cu picioare groase Cracidae Cracide (Cocosul Hoco) Penelope pileata Phasianidae Prepelițe, potârnichi, fazani, păuni Arborophila gingica Syrmaticus reevesii §2 Fazanul regal COLUMBIFORMES Columbiforme Columbidae Turturele, porumbei Columba oenops Ducula pickeringii Gallicolumba criniger Ptilinopus marchei Turacoena modestă PASSERIFORMES Paseriforme Cotingidae Cotingde (păsări împodobite) Procnias nudicollis Pasărea-fierar Pittidae Pitide (sturzi multicolori) Pitta nipalensis Sturzul multicolor Pitta steerii Sturzul multicolor Bombycillidae Bombilicide (mătăsari
jrc6153as2003 by Guvernul României () [Corola-website/Law/91325_a_92112]
-
se numără ursul brun (animalul național), lupul cenușiu, și elanul. Trei dintre cele mai remarcabile păsări sunt lebăda de iarnă, o lebădă europeană mare și pasărea națională a Finlandei; cocoșul de munte, o pasăre mare, cu penaj negru, din familia fazanilor; și bufnița. Cea din urmă este considerată un indicator al conectivității , și are o populație în scădere din cauza fragmentării peisajului. Cele mai cunoscute păsări care vin aici să se împerecheze sunt , cinteza și . Dintre cele circa șaptezeci de specii de
Finlanda () [Corola-website/Science/296867_a_298196]
-
prigoriile (Merops apiaster), dumbrăvencile albastre (Caracias garrulus) și cunoscuta ciocârlie de Bărăgan (Melano sarypha calandra) 4) reptilele, reprezentate de șopârlele de stepă din familia Lacerta și de șerpii aparținînd genului Caluber. În ultimii ani a început acțiunea de colonizare a fazanului în pădurile din apropierea municipiului, multe exemplare din specia Fasianus colchycus fiind căutate pentru penajul lor cu un colorit aparte. Studiile de specialitate amintesc existența în zonă a numeroase specii de animale și păsări legate, prin modul lor de viață, de
Călărași () [Corola-website/Science/296940_a_298269]
-
lucius), crapul (Cyprinus carpio), șalăul (Stizostedion lucloperca) sunt căutate cu predilecție de pescari, iar în apele Dunării și a brațului Borcea întâlnim somnul (Silurus glanis), sturionii și scrumbia de Dunăre. Fauna de interes cinegetic este reprezentată de căpriori, iepuri, mistreți, fazani, specii de răipitoare (vulpi, dihori, bizami), precum și de numeroase specii de păsări sedentare și de pasaj care trăiesc în lunca Dunării. Prin măsurile luate de Asociația Județeană a Vânătorilor și Pescarilor Sportivi, efectivele de vânat sînt în continuă creștere, îndeosebi
Călărași () [Corola-website/Science/296940_a_298269]
-
prigoriile (Merops apiaster), dumbrăvencile albastre (Caracias garrulus) și cunoscuta ciocârlie de Bărăgan (Melano sarypha calandra) 4) reptilele, reprezentate de șopârlele de stepă din familia Lacerta și de șerpii aparținînd genului Caluber. În ultimii ani a început acțiunea de colonizare a fazanului în pădurile din apropierea municipiului, multe exemplare din specia Fasianus colchycus fiind căutate pentru penajul lor cu un colorit aparte. Situat în bazinul dunărean, la contactul a două subunități geografice ale Câmpiei Române: Câmpia Bărăganului și Lunca Dunării, teritoriul municipiului Călărași
Călărași () [Corola-website/Science/296940_a_298269]
-
salcâmi, tisa și două exemplare de Gingobiloba, considerate monumente ale naturii . Parcul este denumit și Grădina Elisabeta. Fauna este formată din specii de iepure, mistreț, căprioare, viezure, vulpe, lup, și diverse specii de păsări: vrăbii, stăncuțe, grauri, porumbei, turturele, gaițe, fazani. Pe teritoriul acestei localități se găsesc izvoare sărate, saramura fiind întrebuințată din vechi timpuri de către localnici. Conform recensământului efectuat în 2011, populația municipiului Gherla se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de
Gherla () [Corola-website/Science/296963_a_298292]
-
privighetori, sturzi, pitulici, porumbei, etc. Din cauza vânatului excesiv și necontrolat, unele populații de animale s-au rărit îngrijorător, drept urmare au fost luate măsuri de protejare și de repopulare. În consecință s-au adus pentru a se înmulți cerbi lopătari, căprioare, fazani, etc. În privința peștilor în apele Siretului și Prutul se găsește predominant crap, șalău și mai rar somn. În apele Bârladului, Gerului, Chinejei întâlnim bibanul și cleanul. În Dunăre lângă Galați se găsesc pești mari, migratori ca nisetrul, cega, păstruga, morunul
Galați () [Corola-website/Science/296943_a_298272]
-
Diversitatea condițiilor fizico-geografice din zonă se reflectă și în cadrul lumii animale prin varietatea de mamifere, mai ales ierbivore, precum și prin numeroasele păsări. În pădurea de la Pătrăuți trăiește o colonie de cerbi (Cervus elaphus), iar în cea de la Mihoveni sunt mulți fazani (Phasianus colchicus). Interes cinegetic în zonă mai prezintă iepurele (Lepus europaeus), căprioara (Capreolus capreolus), vulpea (Canis vulpes) și mistrețul (Sus scrofa), care populează pădurile din apropiere. Dintre păsări predomină grangurul (Oriolus oriolus), botgrosul (Coccothraustes coccothraustes) și sitarul (Scolopax rusticola). Apele
Suceava () [Corola-website/Science/296956_a_298285]
-
din jurul rezervației. Zona din jurul orașului este formată din câmpie, păduri și ierburi. Se găsesc plante rare cum ar fi păpucul doamnei, stânjenelul, căpșunica, șerparița ș.a. Fauna pădurilor cuprinde mamifere, reprezentate de insectivore și rozătoare. Păsările sunt numeroase, având importanță cinegetică (fazanul). Fauna de silvostepă și stepă, prezintă un număr mare de specii de interes cinegetic (iepurele, căprioara, prepelița, potârnichea, fazanul etc.). Teritoriul zonei Timișoara dispune de o bogată rețea hidrografică, formată din râuri și lacuri. Principalul curs de apă este râul
Timișoara () [Corola-website/Science/296958_a_298287]
-
păpucul doamnei, stânjenelul, căpșunica, șerparița ș.a. Fauna pădurilor cuprinde mamifere, reprezentate de insectivore și rozătoare. Păsările sunt numeroase, având importanță cinegetică (fazanul). Fauna de silvostepă și stepă, prezintă un număr mare de specii de interes cinegetic (iepurele, căprioara, prepelița, potârnichea, fazanul etc.). Teritoriul zonei Timișoara dispune de o bogată rețea hidrografică, formată din râuri și lacuri. Principalul curs de apă este râul Bega, cel mai sudic afluent al Tisei. Izvorând din Munții Poiana Ruscă , Bega este canalizată, iar de la Timișoara până la
Timișoara () [Corola-website/Science/296958_a_298287]
-
bradul și este, apoi, înlocuit de larice și pin de stâncă. Fauna este variată și asociată vegetațiilor respective. Deși caprele de munte sunt destul de rare, căprioarele, iepurii de câmp, vulpile, bursucii, jderii, ciorile alpine, cocoșii de munte, marmotele, potârnichile și fazanii sunt încă numeroși. Printre păsările care trăiesc printre trestiile roșii din jurul Lacului Neusiedler se numără bâtlanul roșu, lopătarul și pasărea cioc întors. Numeroase zone ocrotite, între care Parcul Național Hohe Tauern, circa 100 rezervații naturale și alte peste 100 de
Austria () [Corola-website/Science/296788_a_298117]
-
căprior, vulpe, veveriță. Multe dintre aceste animale au dispărut sau și-au redus numărul datorită intervenției omului, prin defrișarea pădurilor sau datorită braconajului. Așa se întâmplă cu cerbul și mistrețul, care practic, nu mai există. Păsările cele mai numeroase sunt: fazanul, sitarul, gaița, ciocârlia de pădure, privighetoarea, ciocănitoarea, pupăza, cucul, vrabia de câmp, cioara, guguștiucul. Fauna de câmp este reprezentată de: iepure, dihor, nevăstuică, cârtiță. Resursele naturale sunt: petrolul, gazele naturale, pășuni și fânețe naturale , terenurile arabile. Conform recensământului efectuat în
Comuna Vișina, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301197_a_302526]
-
curgătoare:sălcia alburie,pipirigul,cucuta de apă,crinul de baltă etc.Coastele sunt acoperite cu plantații de salcâm. Fauna cuprinde o bogată și variată încrengătura de insecte:lăcuste,cosași,greieri,călugărițe;păsări:vrabia de casă,prepelița,graurul,cioară,coțofana,cucul,fazan;rozătoare:popândăul,hrânciogul,șoarecele de câmp etc.In păduri se întâlnesc:vulpea,porcul mistreț,căprioara ș.a. "Pechea-arc peste timp" - Societatea culturală Suhurlui
Comuna Pechea, Galați () [Corola-website/Science/301220_a_302549]
-
și căprioare, cele din urmă de multe ori fiind acuzate de distrugerea culturilor din preajma pădurii. Sătenii cresc vite, porci și păsări, iar unii dintre ei se ocupă cu apicultura. În afara satului a fost amenajată în jurul anului 1980, o crescătorie de fazani, care astăzi însă nu mai există. În vestul satului se află iazul Aroneanu, alimentat de râurile Ciric și Șorogari. Având o suprafață de 70 ha, acesta comunică cu iazurile Ciric și Dorobanț și este folosit pentru piscicultură. În ultimii ani
Comuna Aroneanu, Iași () [Corola-website/Science/301256_a_302585]
-
caracteristică silvo - stepei, fiind reprezentată de rozătoare ca popândăul, hârciogul, șoarecele de câmp și iepurele de câmp. Sporadic se mai întâlnesc și alte specii de animale, cum ar fi mistrețul, vulpea, cârtița și căprioara. Păsările sunt reprezentate de pescărușul alb, fazanul, vrabia, ciocănitoarea, graurul, țarca, sticletele, cucu, șoimul, bufnița și pupăza. În concluzie, satul Budăi, cu un relief variat, este străbătut de două cursuri de apă mai importante, și anume pârâul Bahluieț și râul Bahlui, având o faună și o vegetație
Budăi, Iași () [Corola-website/Science/301263_a_302592]
-
1754 ce poartă hramul "Nașterea Domnului". Biserica a fost construită în localitatea Zorlențu Mare din județul Caraș-Severin și a fost strămutată la Dragomirești în 1877. De asemenea există multe păduri în care se găsesc multe animale de vânătoare (mistreți, căprioare, fazani etc)
Dragomirești, Timiș () [Corola-website/Science/301357_a_302686]
-
este influențată de relief și de climă, fiind caracteristică pădurilor de foioase. În pădurile din jurul satului găsim lupi, vulpi, mistreți, veverițe, șarpele de alun, mierla, cucul, ciocănitoarea, gaia, pițigoiul, sticletele, ulii, bufnițe, iar pe hotare și pășuni găsim căprioare, iepuri, fazani. Stânile ciobanilor sunt adesea atacate de lupii înfometați, care din păcate sunt din ce în ce mai puțini fiind omorâți de săteni sau de câinii care apară stânile. În sezonul rece mai ales, vulpile se apropie foarte mult de gospodăriile oamenilor aflate la marginea
Cucerdea, Mureș () [Corola-website/Science/300229_a_301558]
-
parte: margaretele, chiminul, mușețelul, sunătoarea, coada șoricelului, traista ciobanului, nalba, păpădia, sânzienele, ștevia, potbalul, cicoarea etc. Fauna este specifică zonei de deal, acoperide de pajiști și păduri. Din animalele întâlnite sunt: vulpea, mistrețul, lupul,viezurele, căprioara, iepurele, șoarecele de câmp, fazanul, potârnichea, privighetoarea, pupăza, mierla, cucul, coțofana (sarca), graurul, gaița, găioara, codobatura, bufnița, uliul și multe altele. Drumul Județean 109 străbate vatra satului de la est la vest pe o distanță de 4 kilometri. Este un drum care face legătura între județul
Așchileu Mic, Cluj () [Corola-website/Science/300317_a_301646]