177,792 matches
-
carierele pe care și le aleg, deoarece deosebirile fizice se răsfrâng asupra nevoilor, sentimentelor, viziunii și dorințelor individuale. De aceea mi-am propus să scriu punându-mă În situațiile femeilor. Din experiența mea de o viață, În primul rând cu femeile cu care am avut contacte de excepție, precum mama, bunicile, soția mea, fiica sau nepoatele mele, rudele feminine, cunoștințele apropiate, colegele sau femeile cu care am lucrat sau am avut prilejul să discut, am acumulat o serie de percepții pe
Prefață. In: Editura Destine Literare by Eugen de Panciu () [Corola-journal/Journalistic/81_a_336]
-
să scriu punându-mă În situațiile femeilor. Din experiența mea de o viață, În primul rând cu femeile cu care am avut contacte de excepție, precum mama, bunicile, soția mea, fiica sau nepoatele mele, rudele feminine, cunoștințele apropiate, colegele sau femeile cu care am lucrat sau am avut prilejul să discut, am acumulat o serie de percepții pe care le-am transplantat În poemele pe care vi le ofer. Este clar că nu voi putea să fac mai mult decât alte
Prefață. In: Editura Destine Literare by Eugen de Panciu () [Corola-journal/Journalistic/81_a_336]
-
nu au reușit decât parțial să exprime sentimentele delicate sau Înverșunate, sau mijlocii, ale sexului slabtare. Pe vremuri se vorbea de sexul slab, având În vedere calitățile În primul rând sufletești, deoarece din punct de vedere fizic e clar că femeile sunt ceea ce sunt. Astăzi lucrurile au evoluat enorm. Femeile au Înaintat pe scara valorilor intelectuale, pe liniile profesiunilor pe care le practică și datorită legislațiilor socio-economice și politice, sunt În măsură săși desfășoare calitățile sau defectele la lumina zilei. Nu
Prefață. In: Editura Destine Literare by Eugen de Panciu () [Corola-journal/Journalistic/81_a_336]
-
sau Înverșunate, sau mijlocii, ale sexului slabtare. Pe vremuri se vorbea de sexul slab, având În vedere calitățile În primul rând sufletești, deoarece din punct de vedere fizic e clar că femeile sunt ceea ce sunt. Astăzi lucrurile au evoluat enorm. Femeile au Înaintat pe scara valorilor intelectuale, pe liniile profesiunilor pe care le practică și datorită legislațiilor socio-economice și politice, sunt În măsură săși desfășoare calitățile sau defectele la lumina zilei. Nu mai putem vorbi de femei slabe, deoarece ele nu
Prefață. In: Editura Destine Literare by Eugen de Panciu () [Corola-journal/Journalistic/81_a_336]
-
lucrurile au evoluat enorm. Femeile au Înaintat pe scara valorilor intelectuale, pe liniile profesiunilor pe care le practică și datorită legislațiilor socio-economice și politice, sunt În măsură săși desfășoare calitățile sau defectele la lumina zilei. Nu mai putem vorbi de femei slabe, deoarece ele nu mai sunt decât Într-o mică măsură prin comparație cu ce au fost acum o jumate de secol În urmă. Există astăzi femei care pot fi socotite ca foarte tari, precum există bărbați foarte slabi...și
Prefață. In: Editura Destine Literare by Eugen de Panciu () [Corola-journal/Journalistic/81_a_336]
-
săși desfășoare calitățile sau defectele la lumina zilei. Nu mai putem vorbi de femei slabe, deoarece ele nu mai sunt decât Într-o mică măsură prin comparație cu ce au fost acum o jumate de secol În urmă. Există astăzi femei care pot fi socotite ca foarte tari, precum există bărbați foarte slabi...și viceversa. La ora actuală, a scrie poezii sentimentale și mai cu seamă exprimând pe cele femeiești, poate să dea loc la critici acerbe. În genere, locul poeziei
Prefață. In: Editura Destine Literare by Eugen de Panciu () [Corola-journal/Journalistic/81_a_336]
-
tristețe, de neajunsuri, de problemele zilnice care ne acaparează destinele zi și noapte. Socotesc că o astfel de poezie are și ea cititorii ei, dar eu scriu o poezie luminoasă, pozitivă, optimistă, chiar dacă trebuie să fac față acelorași probleme naturale. Femeile sunt și ele, În majoritatea cazurilor, persoane pozitive. De aceea doinele noastre se Împletesc cu cântece de veselie, de aceea horele fac față sârbelor. E nevoie de schimbare, de reînnoire a sentimentelor, deoarece, altfel, viața ar deveni un adevărat coșmar
Prefață. In: Editura Destine Literare by Eugen de Panciu () [Corola-journal/Journalistic/81_a_336]
-
și a dreptului la carte al copiilor noștri. N-o fac din motive creștinești. Nici din speranța că anul viitor ar putea fi mai bine. Mi-e teamă de viitorul pe care ni-l pregătim. Cînd dintr-un milion de femei însărcinate în România, șapte sute de mii preferă să avorteze - vai de preferința lor! - asta nu mai e o problemă individuală. E un fenomen scăpat de sub control, provocat de miopia politicilor sociale din ultimul deceniu. La un moment dat, s-a
Selecția socială criminală by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/14451_a_15776]
-
mai e o problemă individuală. E un fenomen scăpat de sub control, provocat de miopia politicilor sociale din ultimul deceniu. La un moment dat, s-a vînturat prin Parlament ideea interzicerii avorturilor. Măsură creștinească, la prima vedere, dar sfidătoare în esență. Femeile nu sînt mașini de făcut copii. Și nu trebuie puse să plătească ele, prin nașterea unor copii pe care nu-i vor, pentru primitivitatea bărbaților care își bat joc de ele. Mi se pare anapoda ca o fată de paisprezece
Selecția socială criminală by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/14451_a_15776]
-
care nu-i vor, pentru primitivitatea bărbaților care își bat joc de ele. Mi se pare anapoda ca o fată de paisprezece ani să intre în pușcărie pentru pruncucidere, iar tatăl copilului omorît de nefericita disperată să nu pățească nimic. Femeile trebuie să capete dreptul, prin lege, nu numai de a cere pensie alimentară pentru copiii născuți în urma unei relații sexuale întîmplătoare, ci și pentru a se bucura de asistență financiară și socială din partea tatălui întîmplător. Mi se va spune că
Selecția socială criminală by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/14451_a_15776]
-
capete dreptul, prin lege, nu numai de a cere pensie alimentară pentru copiii născuți în urma unei relații sexuale întîmplătoare, ci și pentru a se bucura de asistență financiară și socială din partea tatălui întîmplător. Mi se va spune că asta încurajează femeile care vor să pună mîna pe bărbați, prin șantaj. De acord, dar schimbă asta cu ceva răspunderea inițială a bărbaților? N-am auzit ca la noi să se fi plîns vreun bărbat că a fost violat sau că a abuzat
Selecția socială criminală by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/14451_a_15776]
-
vor să pună mîna pe bărbați, prin șantaj. De acord, dar schimbă asta cu ceva răspunderea inițială a bărbaților? N-am auzit ca la noi să se fi plîns vreun bărbat că a fost violat sau că a abuzat vreo femeie de el. Se știe în schimb foarte bine că la noi, pînă și femeile măritate sînt violate de soții lor, care le obligă să-și îndeplinească datoria conjugală și atunci cînd știu că le vor trimite la chiuretaj după. Legislația
Selecția socială criminală by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/14451_a_15776]
-
ceva răspunderea inițială a bărbaților? N-am auzit ca la noi să se fi plîns vreun bărbat că a fost violat sau că a abuzat vreo femeie de el. Se știe în schimb foarte bine că la noi, pînă și femeile măritate sînt violate de soții lor, care le obligă să-și îndeplinească datoria conjugală și atunci cînd știu că le vor trimite la chiuretaj după. Legislația noastră încurajează iresponsabilitatea bărbatului, în loc să vină în sprijinul femeii însărcinate fără voie. Oricare dintre
Selecția socială criminală by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/14451_a_15776]
-
că la noi, pînă și femeile măritate sînt violate de soții lor, care le obligă să-și îndeplinească datoria conjugală și atunci cînd știu că le vor trimite la chiuretaj după. Legislația noastră încurajează iresponsabilitatea bărbatului, în loc să vină în sprijinul femeii însărcinate fără voie. Oricare dintre aceste femei trebuie să aibă certitudinea că a naște un copil e o favoare făcută societății, nu o rușine sau, mai rău, un motiv de panică! Există sociologi care spun, în particular, că încurajarea natalității
Selecția socială criminală by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/14451_a_15776]
-
sînt violate de soții lor, care le obligă să-și îndeplinească datoria conjugală și atunci cînd știu că le vor trimite la chiuretaj după. Legislația noastră încurajează iresponsabilitatea bărbatului, în loc să vină în sprijinul femeii însărcinate fără voie. Oricare dintre aceste femei trebuie să aibă certitudinea că a naște un copil e o favoare făcută societății, nu o rușine sau, mai rău, un motiv de panică! Există sociologi care spun, în particular, că încurajarea natalității pur și simplu ar duce la o
Selecția socială criminală by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/14451_a_15776]
-
Iulia Alexa Am ocazia de a prezenta în această pagină două volume de interviuri. Cel al Rodicăi Binder, femeie cu șarm și dezinvoltură "occidentală" în comunicare, realizatoare de emisiuni în limba română la Deutsche Welle și profesionistă desăvârșită, este binecunoscută cititorilor "României literare." Volumul La pândă. Dialoguri salvate cuprinde interviuri cu personalități ale culturii române din emigrație dar și
Despre dialog ca existență by Iulia Alexa () [Corola-journal/Journalistic/14426_a_15751]
-
o rușine pentru gimnastică. Dacă ar fi fost strîmbe sau malformate, atunci da! Dar cînd niște fete atrăgătoare care au fost gimnaste devin protagonistele unui film sexy, ele sînt argumente vii că, după încheierea carierei sportive, gimnastele pot fi și femei atrăgătoare, nu numai niște automate de cîștigat medalii ieșite din uz.
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14452_a_15777]
-
dată de Alexandru Dabija pentru fiecare partitură se înțelege acum limpede. Margareta (excelentă tînăra Paula Simion, cea care o înlocuiește pe Elvira Deatcu) nu mai este doar devitalizată și numai suferindă neapărat. Este hachițoasă, teribilistă, imatură, mai degrabă fetiță decît femeie. De aici se modifică și apariția lui Mircea Aldea, umanizată dacă vreți. Marius Stănescu nu-l joacă, ca de regulă, pe fantele de București, ci, dimpotrivă, mi se pare, pe victima, într-un fel, a toanelor Margaretei și ale familiei
Cuvinte și semne, bîrfe și blesteme by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/14442_a_15767]
-
Lundi de Sainte-Beuve, este un exemplu până unde merge precizia informației. Izabela Sadoveanu este interesată de orice îi poate servi ca argument pentru susținerea unui punct de vedere. În cazul criticului francez, comentând urâțenia lui proverbială cu ecou în sufletele femeilor frumoase și spirituale, apelează la scrisorile lor, ca la încă un argument în definirea lui Sainte-Beuve ca "moment fericit în critica modernă". Desigur, doar detaliu, dar bine venit să definească intelectualul, ambițiosul, îndrăgostitul, angajat total în participarea la istoria romantismului
Repere pentru literatură by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14433_a_15758]
-
frumoase și spirituale, apelează la scrisorile lor, ca la încă un argument în definirea lui Sainte-Beuve ca "moment fericit în critica modernă". Desigur, doar detaliu, dar bine venit să definească intelectualul, ambițiosul, îndrăgostitul, angajat total în participarea la istoria romantismului. Femeie cu mintea ascuțită și iscoditoare, inteligentă și cultivată, pasionată de lecturi face să pulseze în textul său critic interesul identificărilor, susceptibile să pună în valoare un patrimoniu comun de cultură. În Jupânul care face aur de Adrian Maniu, citim: "Ceea ce
Repere pentru literatură by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14433_a_15758]
-
-o cu pura,-ndărătnica-i coajă, cu sucul ce-o umple,-n extaz să se piardă! I, 17 Jos, încîlcitul, Străbunul, izvor-rădăcină tuturor, însă nici unul să-l știe-n lumină. Coif, corn de vînătoare, bărbi pricepute, frați în mînia lor mare, femei ca lăute... Crengi între ele se strîng, libere nu-s nicăieri... Una! ah, urcă nespus... Însă mereu se mai frîng. Ea se-arcuiește-n tăceri ca liră-abia sus. I, 20 Dar, Doamne, ah, ce să-ți închin eu fierbinte, cînd tu auz
Versuri de Rainer Maria Rilke by Mihail Nemeș () [Corola-journal/Journalistic/14446_a_15771]
-
să semene a om. Pentru unii nici cincizeci de ani nu-s de ajuns... Am luat autobuzul, am plecat pe strada Karl Marx. Am traversat holul maternității, o clipă m-am zărit într-o oglindă și am întors capul... O femeie în halat alb mi-a apărut în față. I-am vârât sub ochi legitimația de ziarist. Am urcat la etajul doi. Pe palier, niște femei în halate diforme fumau. - Unde îl pot găsi pe șeful spitalului? - Mai sus, vizavi de
Compromisurile by Margareta Șipoș () [Corola-journal/Journalistic/14448_a_15773]
-
holul maternității, o clipă m-am zărit într-o oglindă și am întors capul... O femeie în halat alb mi-a apărut în față. I-am vârât sub ochi legitimația de ziarist. Am urcat la etajul doi. Pe palier, niște femei în halate diforme fumau. - Unde îl pot găsi pe șeful spitalului? - Mai sus, vizavi de lift. Intru. În fața ferestrei deschise, un eston de vreo șaizeci de ani face gimnastică. Îi recunosc imediat pe estoni. Nimic țipător, nimic neglijent în ținuta
Compromisurile by Margareta Șipoș () [Corola-journal/Journalistic/14448_a_15773]
-
jur, păzeau cîmpurile și ieșirile din localitate și verificau casele ca să fie siguri că nimeni nu fuge sau nu se ascunde. Sub privirile cîtorva jandarmi germani, a căror intervenție s-a limitat la a face fotografii, o parte din bărbații, femeile și copiii evrei au fost uciși cu pietre, prin decapitare, cu topoare sau cuțite; realizînd că nu-i pot omorî pe toți într-o singură zi cu mijloace atît de primitive, asasinii i-au împins pe evreii rămași, cu bîtele
Antisemitism și inginerie socială by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/14456_a_15781]
-
acel "toți" - "toți" evreii din Jedwabne fuseseră uciși de oameni pe care-i cunoșteau, nu de Einsatzgruppen naziste (ba chiar, în 10 iulie 1941, cel mai sigur loc pentru evrei era sediul jandarmeriei germane, unde-au și fost ascunse trei femei). Apoi, cei care-au făcut-o, din proprie inițiativă și cu mijloace proprii, au fost și cei care și-au împărțit după aceea proprietățile evreilor asasinați, iar Jan Gross consideră lăcomia ca fiind un motor esențial al evenimentelor de felul
Antisemitism și inginerie socială by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/14456_a_15781]