997 matches
-
și cei trei existențiali spre care suntem deja îndreptați, în primul rând enunțul, apoi "ca" și ceva-ca-ceva. Fenomenul nu este cu putință dincolo de starea-de-deschidere a Dasein-ului. Nici acesta nu poate fi ceva dincolo de propriul său loc-de-deschidere și de o constituire fenomenală de sine și prin sine. Dar locul-de-deschidere nu este autonom, nici nu reprezintă o caracteristică dată, ci el este însuși Dasein-ul activ, adică în act de constituire de sine. Ființa sa relațională el este ființarea căreia îi este esențial-originară relația
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
în seamă pentru a reconstitui fenomenul ceva-ca-ceva în sens de structură intențională a înseși stării-de-deschidere a Dasein-ului. Orice structură intențională are un aspect propriu-zis operațional și altul obiectual; ambele au la rându-le, bineînțeles, sens de prealabil: față de orice constituire fenomenală, care este, în fapt, autoconstituire a Dasein-ului. Din această perspectivă, cele două componente ale unei structuri intenționale actul și obiectul corespunzător ies în evidență, adică pot fi recunoscute ca atare. Funcția structurii intenționale ceva-ca-ceva constă în "legarea" a două "ca
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
pentru a-l reconstitui pe "ca" pur și simplu. Trebuie însă sesizată o anumită duplicitate a pozițiilor acestor elemente ale intentionalității factice a Dasein-ului și, de asemenea, sensul biunivoc al funcțiilor pe care le au elementele structurilor intenționale și constituirile fenomenale din acest orizont: fiecare structură având și funcție de fenomen, fiecare fenomen "activând" ca structură intențională pentru că a căpătat sens de prealabil. 3.3.3.3. Operatorul intențional "ca" (als); adevăr și constituire "fenomenală" dinamică și parțială a Dasein-ului Indicarea poziției
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
le au elementele structurilor intenționale și constituirile fenomenale din acest orizont: fiecare structură având și funcție de fenomen, fiecare fenomen "activând" ca structură intențională pentru că a căpătat sens de prealabil. 3.3.3.3. Operatorul intențional "ca" (als); adevăr și constituire "fenomenală" dinamică și parțială a Dasein-ului Indicarea poziției pe care o are "ca" în orizontul precizat s-a făcut printr-un singur reper: structura intențională ceva-ca-ceva. Existențial, "fenomenul ca" este plasat de Heidegger, cum știm, în orizontul "înțelegerii", componentă a locului-de-deschidere
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
nu poate fi luată prin sine și nici în mod parțial: ea reprezintă însăși unitatea de existență a Dasein-ului și originarul în ordinea constituirii tuturor ipostazelor factice ale acestuia. Tocmai de aceea, ea este implicată în toate tipurile de constituire fenomenală prin intenționalitatea factică a Dasein-ului. Ceea ce ține însă de înțelegere și explicitare, de deținerea-prealabilă, privirea- prealabilă, conceperea-prealabilă, precum și de elementele intenționalității factice legate de acestea, anume structura ceva-ca-ceva, operatorul "ca și fenomenul "enunț", se află sub semnul neîntregului, având sens
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
aici, interesată de reconstituirea fenomenului "enunț" pe direcția unei reducții fenomenologice, acesta vine dinspre structura intențional-factică ceva-ca-ceva și dinspre operatorul intențional "ca". Fără îndoială, întregul complex situațional și existențial al acestor două componente ale intenționalității factice este activ în constituirea fenomenală a enunțului. Cumva, acesta este privit, la nivelul analiticii existențiale, din perspectiva condiției sale de posibilitate. Astfel, în absența unui prealabil propriu-zis fenomenal, totodată complex, alcătuit din "ceva" constituit deja, apoi a altui "ceva" de asemenea constituit, în final a
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
ca", acestea două nu ar fi ele însele nimic. Circularitatea în cauză, pusă ca temă de Heidegger chiar în contextul care ne interesează acum, nu este, spune acesta, vicioasă. Și, într-adevăr, ea nu poate fi astfel în orizontul constituirii fenomenale. În plus, veritabilele temeiuri existențiale ale enunțului țin de existențialii înțelegerii și explicitării: deținerea-prelabilă, privirea-prealabilă și conceperea- prealabilă. Acestea din urmă sunt de fapt acte cu rol constitutiv derivat din intenționalitatea factică a Dasein-ului, ceea ce reprezintă o dovadă a caracterului
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
a nu avea de-a face deloc cu sensul de "obiect". Totuși, el însuși, pentru a deveni operațional, trebuie constituit cumva. În plus, el este, așa cum se va dovedi, timpul care timporizează, în acest fel devenind cu putință orice constituire fenomenală în orizontul intenționalității factice a Dasein-ului. Dar timpul se află, tocmai datorită operaționalității sale, în fiecare "ființare" constituită; iar acest fapt are semnificație obiectuală. Împrejurarea din urmă este deosebit de semnificativă în ordinea constituirii enunțului în aspectul său obiectual. Prin enunț
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
întâlnit drept lucru bun la ceva, este învăluit în enunț; capătă astfel evidență "ca"-ul apofantic, acela care stabilește o legătură (de fapt, el leagă sau separă) între două ființări-simplu-prezente. Sinteza și diereza sunt proprii enunțului în măsura în care în structura sa fenomenală apar doar ființări-simplu- prezente ("ceva" și alt-"ceva"). E drept, spațiul acesta dintre constatarea utilității unui lucru și enunțul care stabilește raporturi (de legare sau separare) între ființări- simplu-prezente este încărcat cu fel de fel de constituiri "propoziționale", care nu
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
lucrarea tocmai amintită merge către constituirea Dasein-ului ca timp și a ființei ca adevăr. La începutul lucrării, susțineam că suspendarea valabilității unuia dintre cele două aspecte ale judecății și judicativului, formal sau alethic, nu afectează nici operaționalitatea judicativă, nici constitutivitatea fenomenală care se ivește în acest orizont. Și aceasta, pentru că aspectul activ poate prelua unele funcții ale celui suspendat. De fapt, suspendarea despre care vorbeam ține doar de o prezența nominală a elementelor celor două aspecte, nu de exercitarea unor funcții
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
fi preluate de cei dintâi. De altfel, așa se și întâmplă. Totuși, problema pusă nu are doar această înțelegere formală. Dimpotrivă, cel mai semnificativ fapt care s-a ivit deja este prezența, cu un rol constitutiv în sens de constituire fenomenală în orizontul Dasein-ului a timpului și adevărului, ca sensuri fundamentale ale fenomenului ca atare, Dasein-ul. Structura existențială a acestuia este dată chiar de unitatea operațional-fenomenală în care se află, originar, timpul și adevărul. Ar mai fi de observat, dincolo de "locul
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
a timpului și adevărului, ca sensuri fundamentale ale fenomenului ca atare, Dasein-ul. Structura existențială a acestuia este dată chiar de unitatea operațional-fenomenală în care se află, originar, timpul și adevărul. Ar mai fi de observat, dincolo de "locul" propriu acestei constituiri fenomenale, faptul că analitica existențială păstrează aspectul alethic al judecății (și judicativului), în vreme ce reformalizarea logos-ului prin instituirea logicii simbolice păstrează tocmai aspectul formal al judecății (și judicativului). Prin ceea ce s-a arătat aici, a fost pregătită o interpretare propriu-zis fenomenologică
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
gospodărește "fapte" omenești fundamentale: faptul de a gândi, făptuirea însăși; și deasupra lor, în sens judicativ, faptul de a rosti. Odată reconstruit acest sens, ne putem aștepta la deschiderea unei căi prin care timpul însuși să-și arate propria "slăbiciune" fenomenală, neputința sa constitutivă pentru ceea ce se află dincolo de limitele judicativului, așa încât să poată fi gândit ca atare, în însuși sensul său "obiectual"; așa cum au și dovedit-o unii dintre gânditori de-a lungul istoriei filosofiei. Reducerea" timpului la purul sens
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
și care condiționează tot ce intră în raza de existență a omului; în fond, toate aceste structuri judicative, care se sprijină pe cele două aspecte originare din structura judecății, formează elementul intențional originar care funcționează ca prealabil în orice constituire fenomenală, adică pentru orice act de constituire judicativă și pentru obiectul corelativ constituit. Fenomenologic, "eu" mă aflu în punctul zero al lumii, cum spun Husserl, Heidegger, M. Merleau-Ponty ș. a., iar constituirea "lumii" este în funcție de "mine". Să fie vorba, totuși, despre o
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
doar alt-ceva față de orice sens posibil în limitele judicativului; iar diferența aceasta abruptă nu reprezintă o deosebire nominală a unor fapte, ci o diferență de sens între lucruri care, nominal, pot fi identice în judicativ și întru non-judicativ. Bineînțeles, constituirile fenomenale originare legate de acest "alt-ceva" se vor muta într-un alt "atelier" decât cel al judecății, fără ca aceasta din urmă să-și piardă orice sens. Trebuie admis că experimentele filosofice din ultimele decenii, propuse și de pe pozițiile "tehnice" ale filosofiei
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
sine însuși sau deschidere de sine, poate fi preluată întocmai de un "subiect", adică de o "instanță" diferită față de fenomenul în cauză, de alt-ceva înzestrat cu instrumente de preluare și prelucrare a ceea ce sesizează, adică deschis el însuși în sens fenomenal. Dar tocmai acest fapt, al constituirii sensului de fenomen, presupune, pe de o parte, o îndepărtare de judicativul constitutiv (ce constituie "ceva", dar prin timporizare), care nu lasă ceea ce tinde către sensul de fenomen să se arate pe sine ca
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
judicativă. Odată asumată o asemenea îngăduință, așteptarea noastră trebuie să aibă ca țintă tocmai ivirea, prin vreun semn anume, a non-judicativului. Note finale Am încercat, în lucrarea de față, să descriu un paradox: judecata se află înaintea intuiției în privința constituirii fenomenale, în ambele ipostaze ale acesteia: cunoștința și fenomenul. Ea are o funcție a priori și față de toate elementele esențiale aparținând acestor două ipostaze ale constituirii fenomenale, enumerate la începutul lucrării: "imagine", "sens", "gând", "trăire", "fapt de existență" etc. Nu este
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
lucrarea de față, să descriu un paradox: judecata se află înaintea intuiției în privința constituirii fenomenale, în ambele ipostaze ale acesteia: cunoștința și fenomenul. Ea are o funcție a priori și față de toate elementele esențiale aparținând acestor două ipostaze ale constituirii fenomenale, enumerate la începutul lucrării: "imagine", "sens", "gând", "trăire", "fapt de existență" etc. Nu este vorba însă, în ceea ce am propus aici, despre o manieră raționalistă de lucru, căci identitatea modelului de filosofare folosit este dată de operații, mai cu seamă
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
tematice; așa încât, odată operată reducția și câștigat sensul de-constituirii dictaturii judicativului, aceasta din urmă este dezvăluită ca un fapt firesc pentru conștiința filosofică și, de asemenea, pentru conștiința publică. Faptul cu totul important pentru discurs ține de ordinea constituirilor fenomenale, de succesiunea instituirilor regulative în privința "cunoștinței" și "fenomenului". Iar ideea pe care o legitimează (o "autorizează") lucrarea este următoarea: non-judicativul care a apărut ca o șansă a gândirii de a recupera, de a re-naturaliza, logos-ul trebuie constituit ca atare
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
a gândirii de a recupera, de a re-naturaliza, logos-ul trebuie constituit ca atare în filosofie și apoi poate fi reconstituit în genere, pentru orice gândire, rostire, făptuire. Judecata este unitatea formală a cunoașterii și, în genere, a oricărei constituiri fenomenale, deși, potrivit reglementărilor logicii formale, ea este alcătuită din alte elemente (poziții logice, de exemplu), care ar putea fi socotite în sine în scopul de a lua judecata ca un fapt complex, ca o sinteză realizată din elemente diverse, separate
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
care ar putea fi socotite în sine în scopul de a lua judecata ca un fapt complex, ca o sinteză realizată din elemente diverse, separate inițial. Dar ea se află într-o asemenea poziție, de unitate formală a oricărei constituiri fenomenale, fiindcă aceste componente ale sale sunt discernabile printr-o analiză a unității judicative, adică a judecății înseși, ceea ce înseamnă că aceasta din urmă are preeminență în ordinea fenomenală de-a-fi. Problema pe care acum trebuie să o formulez în aceste "Note
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
se află într-o asemenea poziție, de unitate formală a oricărei constituiri fenomenale, fiindcă aceste componente ale sale sunt discernabile printr-o analiză a unității judicative, adică a judecății înseși, ceea ce înseamnă că aceasta din urmă are preeminență în ordinea fenomenală de-a-fi. Problema pe care acum trebuie să o formulez în aceste "Note finale" se referă la tipul de "fenomenalitate mentală" imagine, concept etc. pe care îl asigură, formal, judecata. În această direcție, a răspunsului la întrebarea tocmai formulată, există o
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
cercetări aplicate mai întâi tocmai acelor contexte din istoria filosofiei care se raportează cu mai multă forță "critică" la judecată (și judicativ), indicând și anumite sensuri ale "non-judicativului". Judecata este unitatea formală a cunoașterii și, în genere, a oricărei constituiri fenomenale: aceasta este concluzia principală a demersului din prima parte a lucrării. În cea de-a doua parte, este operată o reducție fenomenologică asupra domeniului judecății, mai bine zis, asupra "judicativului constitutiv" (sau "dictaturii judicativului"), cu scopul de a scoate la
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
pasaj obligatoriu pentru orice evreu ridicat întru slava lui Titus, cuceritorul Ierusalimului, incendiatorul Templului și inițiatorul dispersării evreilor în lume. Am mers de două ori la Catedrala San Pietro in Vincoli ca să admirăm statuia magistrală a profetului nostru Moise, opera fenomenală a lui Michelangelo, ne-am odihnit în Piazza Navona, în Piazza di Spagna și lângă Fontana di Trevi. Și cu această succintă enumerare a unora dintre comorile Romei nu am epuizat lista tuturor obiectivelor de interes istoric, arheologic, estetic sau
Confesiunile unui diplomat by Eliezer Palmor [Corola-publishinghouse/Memoirs/927_a_2435]
-
în jurnalistica de cancan) că dnei Elena Udrea, la o conferință de presă, i s-au văzut chiloții. Sau că s-a împiedicat și era să cadă când a coborât de pe podiumul unei întruniri. Altă dată, ni se comunică isprăvi fenomenale ale dlui Radu Mazăre (deghizamente bezmetice, date despre cum și-a pierdut „virginitatea“, detalii despre „femeia braziliancă“ etc). Mai aflăm că dl Crin Antonescu a mângâiat miei la Botoșani, că dl Tălmăcean dansează ca Michael Jackson și câte și mai
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]