1,278 matches
-
operaționalizare a ideii liberale că oamenii își construiesc propriile comunități, stabilind criteriile conform cărora îi selectează pe cei care să facă parte din comunitatea lor. Și chiar dacă nu neagă întemeierea comunităților fenomenologice, Steeves este totuși mai încrezător în capacitățile celor fenomenologice de a oferi beneficiile comunității. În cazul UE, care a renunțat de ceva timp la sintagma Comunitate Europeană, grupul este mai degrabă construit decât descoperit, membrii fiind mai degrabă adăugați decât actualizați, ceea ce nu înseamnă că UE nu va deveni
by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
redobândit. Astfel, concordia constitutiv( din interiorul comunit(ții face loc (nfrunt(rilor, iar comunitatea reală este pierdută pe vecie de(i poate să par( aproape, ca alimentele lui Tantal. 2. Forme contemporane de comunitate Relevantă aici este distincția dintre comunitățile fenomenologice, respectiv cele normative, unele descoperite, altele construite. Cele fenomenologice apar probabil mult mai greu astăzi și atunci de ce să nu considerăm că cele normative de astăzi se vor tranforma în fenomenologice în timp? Dar oare acum istoria mai permite aceasta
by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
loc (nfrunt(rilor, iar comunitatea reală este pierdută pe vecie de(i poate să par( aproape, ca alimentele lui Tantal. 2. Forme contemporane de comunitate Relevantă aici este distincția dintre comunitățile fenomenologice, respectiv cele normative, unele descoperite, altele construite. Cele fenomenologice apar probabil mult mai greu astăzi și atunci de ce să nu considerăm că cele normative de astăzi se vor tranforma în fenomenologice în timp? Dar oare acum istoria mai permite aceasta? Oare mobilitățile spațială, socială etc. nu fac acum imposibilă
by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
contemporane de comunitate Relevantă aici este distincția dintre comunitățile fenomenologice, respectiv cele normative, unele descoperite, altele construite. Cele fenomenologice apar probabil mult mai greu astăzi și atunci de ce să nu considerăm că cele normative de astăzi se vor tranforma în fenomenologice în timp? Dar oare acum istoria mai permite aceasta? Oare mobilitățile spațială, socială etc. nu fac acum imposibilă conturarea comunităților? Atenția către noile forme de agregare în măsură să răspundă imperativelor sociale se observă încă înainte de debutul secolului al XX
by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
care ((( croiesc drum c(tre platformele partidelor, grupurilor de presiune, c(tre programele mi(c(rilor sociale, sau proiectele societ((ii civile" (Frazer, 1999: 14). Jocul acesta între descriptiv și normativ ne conduce către o altă tipologie a comunitarismelor. Comunitarismul fenomenologic, cum îl numește Steeves, preocupat să descrie și nu să imagineze, nu întâmpină dificultăți atunci când încearcă să fixeze și să legitimeze o metodă de a trasa o graniță în jurul comunității. Comunitatea fenomenologică este evidentă prin sine. Aceasta înseamnă, în sens
by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
conduce către o altă tipologie a comunitarismelor. Comunitarismul fenomenologic, cum îl numește Steeves, preocupat să descrie și nu să imagineze, nu întâmpină dificultăți atunci când încearcă să fixeze și să legitimeze o metodă de a trasa o graniță în jurul comunității. Comunitatea fenomenologică este evidentă prin sine. Aceasta înseamnă, în sens heideggerian/existențialist, că noi suntem aruncați într-o lume care este deja constituită și în mișcare. Treaba noastră nu este să stabilim granițele comunității ci, în cel mai bun caz, să le
by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
sunt însă inconsecvenți sau chiar pierd din vedere ce ar fi mai important, pentru că deși spun că o lume morală este deja stabilită în jurul nostru, ei se luptă apoi pentru a o înființa. Această greșeală nu apare în cazul comunitarismului fenomenologic, deoarece comunitatea este chiar în fața noastră. "Eu știu că tu ești un membru al comunității mele deoarece tu (în postura de Celălalt) ești în mod fundamental legat de mine (Ego-ul meu)" (Steeves, 1998: 95). Ca membri ai aceleiași comunități împărtășim
by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
Avertisment misterios, răsunînd impersonal în penumbra lucrată, à la Hitchcock, a imaginii cețoase: vă amintiți, poate, laitmotivul unei serii cinematografice de succes, Twin Peaks. Formula în sine trezește reflexul glosării scrierea pe apă, neputința captării sensului întreg. Ori, în preajma meditației fenomenologice, tristețea devenirii oarbe. Sau imponderabila, kunderiană, "ușurătate a ființei"..., "insuportabilă". Dar, vai! Envol filosofic, sub o umbrelă bufă: filmul desenează grațios în clișeele policier / thrillerelor de duzină. Ce sens capătă, ne întrebăm, efortul de a mai "spune" încă o dată, la
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]
-
145-146; Lovinescu, Scrieri, V, 212-217; Perpessicius, Opere, XI, 380-393; Cioculescu, Aspecte, 485-490; Streinu, Pagini, II, 249-252; Crohmălniceanu, Literatura, I, 465-466; Piru, Panorama, 279-281; Protopopescu, Volumul, 87-100; Protopopescu, Romanul, 266-269; Tia Șerbănescu, O prozatoare importantă, RL, 1985, 50; Cornel Munteanu, Proza fenomenologică și simbolistă, TR, 1991, 5; Negoițescu, Ist. lit., I, 244-245; Cosma, Romanul, I, 223-224; Dicț. scriit. rom., I, 104-107; Ticu Archip, DRI, I, 55-73; Lovinescu, Sburătorul, I-VI, passim; Ticu Archip, DCS, 181. C.P.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285423_a_286752]
-
timiditate, creează un tablou care pote fi confundat cu schizofrenia. Diagnosticul diferențial al unor tulburări psihotice apărute la adolescență este dificl și impune o atitudine de expectativă. Orice studiu al diagnozei schizofreniei, apreciază trei aspecte: nozologic - cel al clasificării tulburărilor, fenomenologic - cel al identificării și definirii trăsăturilor tulburării și fizio patologic - cel al identificării cauzelor ce separă o tulburare de alta șidefinește pe fiecare ca pe o discretă tulburare. Aceste trei aspecte ale diagnosticului, sunt intim corelate unul cu altul, în
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
1993), care sugerează existența unui spectru de tulburări inclusiv tulburări medii sau ușoare de personalitate din clasa celor schizoide sau schizotipale printre rudele biologice, de diverse grade, ale persoanelor cu schizofrenie. Pe de altă parte însă, trăsăturile schizotipale sunt legate fenomenologic cu schizofrenia; în fapt 5 din 8 criterii pentru definirea personalității schizotipale (DSM) sunt aproape identice cu criteriile prodromale ale schizofreniei! Posibilitatea unei continuități etiologice între aceste trăsături etiologice și schizofrenie merită desigur cercetări ulterioare utilizând paradigme multiple inclusiv genetice
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
la stabilirea unor concluzii pertinente însă, ne mulțumim să considerăm posibilitatea schizofrenia simplă și personalitatea schizoidă aparțin împreună unui spectru al schizofreniei. Rămâne în continuare deschisă perspectiva ca simptomatologia prodromală din schizofrenie (ce este foarte asemănătoare din punct de vedere fenomenologic cu trăsăturile schizotipale) să sugereze nucleul acestei maladii. Date cumva asemănătoare (Holden 1987; McGuffin et al, 1991; Castle et al, 1993 etc.) Sunt raportate și pentru tulburările de personalitate de tip paranoid, în corelație mai ales cu un debut precoce
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
din problemele controversate din punct de vedere medico-legal. Homosexualitatea manifestată în procesele schizofrenice are drept trăsătură fundamentală psihopatologică disociația erotism/sexualitate. în schizofrenie ea este fără atașament afectiv față de partener. Homosexualitatea împreună cu celelalte devianțe sexuale se circumscriu aceleiași constelații fenomenologice, psihopatologice și semiotice ale procesului disociativ față de manifestarea delimitată în cadrul entității nozografice a perverșilor sexuali. 3.3. Furtul și infracțiunile contra avutului privat sau public. Comise de bolnavul cu schizofrenie ele pot avea și ele un mecanism de amorsare indus
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
schizofrenii activi cu un bun nivel intelectual, neinstituționalizați sau cu puține internări, a căror patologie era apărută de dată recentă și brusc, cu schizofrenii pasivi a căror patologie s-a dezvoltat insidios (Racamier, 1984). Situația la începerea curei 1. Abordare fenomenologică. Una dintre situații o reprezintă cea a unui prim episod psihotic, fie productiv fie deficitar care ridicătemeri spre o evoluție prelungită, situație în care solicitarea vine de la un medic sau de la familie. Cealaltă situație este aceea în care patologia este
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
susține că important nu este să se vorbească despre felul cum are loc fenomenul sau despre cum poate fi acesta dedus, ci despre reducția la fenomen, în acest sens discutând despre fenomene reduse transcendental și valorificând esența. Husserl propune metoda fenomenologică 92 pentru a descifra problema reprezentării din perspectiva conștiinței, susținând că aceasta este întotdeauna intențională și eliminând distanța dintre subiectul reprezentării și obiectul acesteia 93. Intenționalitatea conștiinței este cea care are capacitatea de a crea obiectul prin faptul că îi
by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
oferă posibilitatea de a-și structura sisteme de referință pe baza cărora să-și ghideze existența. Denunțând eroarea de a identifica imaginea cu semnul și, implicit, cu obiectul, Sartre susține că natura imaginii trebuie să fie investigată cu instrumentele teoriilor fenomenologice. Pentru a înțelege adevărata natură a imaginii, fenomenologul francez propune folosirea imaginației cu scopul de a descoperi mecanismele care stau la baza formării imaginii. Întrucât este nevoie de un proces imaginativ pentru a discuta despre imagine, aceasta nu poate fi
by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
altceva decât "un traseu în care reprezentarea omului se lasă asimilată și modelată de către imperativele impulsionale ale subiectului și în care reprezentările subiective se explică prin acomodările anterioare ale subiectului la mediul obiectiv 116. Aici, Durand se detașează de concepția fenomenologică a imaginii și imaginarului, valorizând capacitatea subiectului de a gândi prin simboluri, de a surprinde o multitudine de dimensiuni ale semnificantului. În acest sens, imaginea "zămislește excesiv, în toate direcțiile, ignorând contradicțiile, un luxuriant roi de imagini. Asupra gândirii care
by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
și funcționalitatea sa, imaginarul permite să fie raportat la un număr mare de probleme care nu sunt doar estetice, ci și epistemologice și axiologice, fiind legat de norme și valori. Pentru Jean-Jacques Wunenburger, imaginea are o anumită diversitate istorică și fenomenologică, aflându-se la "originea unui mare număr de probleme cognitive, estetice sau etice"123, în sensul că întrebarea ce este imaginea trimite la un tip de reprezentare vizuală sau verbală care este mixtă, având o anumită autonomie, nefiind pe deplin
by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
este totodată prezentă, orice imagine are o funcție de reprezentare a ceva la care ea trimite -, și indice de absență, fiindcă imaginea nu este niciodată lucrul sau realitatea sau ideea"125. În acest sens, Jean-Jacques Wunenburger face trimitere către o abordare fenomenologică a imaginii, susținând, într-un anumit fel, că imaginea este întotdeauna a ceva sau a cuiva în mintea unui individ. Abordarea filosofică a imaginii a lui Jean-Jacques Wunenburger susține că imaginea trebuie înțeleasă doar la plural, întrucât tipologia imaginilor oferă
by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
443. Punctul de vedere istorico-fenomenologic este tratat de Ștefan Afloroaei prin intermediul imaginarului mitic și al dimensiunii arhetipale, dezvoltând în acest sens problema celuilalt ca element esențial de la creația lumii. Se dezvăluie astfel o alteritate care există atât istoric, cât și fenomenologic. La acest nivel, alteritatea completează creația și implicit identitatea, făcând posibilă existența eului prin contrast. Investigând imaginarul mitic românesc, Afloroaei susține că există trei înfățișări ale celuilalt, acesta putând fi întâlnit ca "Nefrate al lui Dumnezeu (al puterii originare), ca
by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
cineva care o produce sau o recunoaște"509. Din acest punct de vedere, reprezentarea presupune abandonarea separației subiect-obiect, obiectul fiind definit de relația subiect-obiect întrucât o reprezentare este întotdeauna o reprezentare a cuiva despre ceva, idee subliniată și de teoriile fenomenologice prin Edmund Husserl 510, unde obiectul cunoașterii nu este obiect în sine, ci este obiect pentru conștiință, el fiind perceput, gândit, memorat, imaginat. Fenomenologia discută problema reprezentării și a imaginii prin intermediul conștiinței, susținând că așa cum conștiința este întotdeauna conștiință a
by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
perceput, gândit, memorat, imaginat. Fenomenologia discută problema reprezentării și a imaginii prin intermediul conștiinței, susținând că așa cum conștiința este întotdeauna conștiință a ceva și obiectul este întotdeauna obiect pentru conștiință, iar în afara acestei corelații nu există nici conștiință, nici obiect. Teoriile fenomenologice pleacă de la premisa că experiențele personale determină comportamentul social și astfel pun accent pe experiența directă a individului. Din acest punct de vedere, Husserl delimitează în cadrul reprezentării un aspect real, care conține un act de reprezentare și un conținut reprezentat
by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
fenomenologie poate să ne dea o veritabilă comprehensiune despre psihic, atât în sfera conștiinței individuale cât și în cea a conștiinței colective". (Ibidem, p. 47). 93 Alexandru Boboc subliniează rolul pe care Husserl îl acordă conștiinței intenționale, în detrimentul conștiinței-copie: "Critica fenomenologică a conștiinței copie și proiecția conștiinței intenționale permit să se înțeleagă că atât fenomenologia cât și pictura aveau în comun o orientare către obiectiv, către realitatea totală, se aflau în căutarea nemijlocibilului direct și a neinterminabilului, a apropierii: realitatea nu
by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
de o parte și de alta ? Atunci când vine vorba să distingă între „pelerini” și „turiști”, să definească pertinent diferența, mulți dintre cercetători sunt de acord cu faptul că pelerinii se pot comporta ca turiști și viceversa, în funcție de perspectiva teoretică și fenomenologică adoptată. Marea provocare vine însă dinspre literatura de profil occidentală, mai ales dinspre cea de extracție anglo-saxonă, acolo unde religious travel, spiritual journey and tourism au devenit paradigma dominantă a studiului întregului fenomen al pelerinajelor. În acest moment istoric precis
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
pure. Credința pe care am căpătat-o atunci în autonomia și în eternitatea valorilor nu m-a părăsit niciodată. Victor Iancu studiase la München (de unde și-a adus și o soție) cu Alexander Pfänder și era un adept al școlii fenomenologice. Mic de statură, cu trăsăturile - sub ochelarii de miop - extrem de intelectuale, pedant până la ridicol în toată înfățișarea lui fizică și psihică, voind neapărat să-și păstreze alura de „Herr Professor“, probabil chiar și prin bordelurile pe care însuși se lăuda
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]